DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrleagã

cãrleagã (cãr-leá-gã) sf cãrledz (cãr-lédzĭ) shi cãrleadzi/cãrleadze (cãr-leá-dzi) – preasinjli mãri tsi s-tsãn ti Pashti; dzua (dzãlili) di naintea-a preasinjlor mãri, cãndu lumea lja apofasea s-nu mata mãcã carni (cash); cãshleagã
{ro: cârneleagă}
{fr: carême; l’époque et surtout le jour quand on se lie à ne plus manger de la viande}
{en: Easter lent; the day (days) before Easter lent when the decision is taken to no longer eat meat}

§ cãrleadzi/cãrleadze (cãr-leá-dzi) sf cãrledz (cãr-lédzĭ) – (unã cu cãrleagã)

§ cãshleagã (cãsh-leá-gã) sf cãshledz (cãsh-lédzĭ) shi cãshlea-dzi/cãshleadze (cãsh-leá-dzi) – (unã cu cãrleagã)

§ cãragã (cã-rá-gã) sf cãrãdz (cã-rắdzĭ) – Sãmbãta-a mortsãlor (di nãintea-a preasinjlor mãri tsi s-tsãn nãinti di Pashti)
{ro: sâmbăta morţilor}
{fr: le samedi avant le carême}
{en: Saturday before Easter lent}
ex: ti cãragã (Sãmbãta di nãintea-a preasinjlor mãri) easti adetea si s-frigã njelj

§ cãreagã (cã-reá-gã) sf cãredz (cã-rédzĭ) – ziafetea, gimbusea tsi u fac picurarlji cãtã tu oara tsi oili nchisescu s-afeatã (Ayiu-Thanasi, 18-li di Yinar)
{ro: praznic păstoresc de la începutul fătatului oilor (Sf. Atanasie, 18 Ianuarie)}
{fr: fête pastorale vers le commencement du part (de la parturition) des brebis (Saint-Athanase, le 18 Janvier)}
{en: pastoral feast held about the beginning of the sheep parturition}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrledz

cãrledz (cãr-lédzŭ) vb I cãrlidzai (cãr-li-dzáĭ), cãrlidzam (cãr-li-dzámŭ), cãrlidzatã (cãr-li-dzá-tã), cãrlidzari/cãrlidzare (cãr-li-dzá-ri) – scot sonuri (bots) din gurã ca atseali scoasi di-unã gai (cioarã, hashcã, corac, corbu, gavran, gãvran, gãrvan, grãvan); cãredz; (fig:
1: cãrledz = (i) scot bots slabi dit gurã, tsi nu sh-u-aduc multu cu zboarã cunuscuti, ti cãtigursiri, di nivreari, etc.; (ii) bãnedz, adilj, mi aflu tu banã; expr:
2: nu cãrledz = tac, nu scot zbor din gurã, nu dzãc tsiva dip)
{ro: croncăni, crâcni}
{fr: croasser; grommeler}
{en: caw (crow); grumble, mutter}
ex: pri pigãdz cãrleadzã corats; s-nu cãrleadzã
(expr: s-nu scoatã vãr zbor) iuva; nitsi nu cãrlidzã
(expr: nu scoasi vãr zbor); dushman s-nu cãrleadzã; feata nu cãrlidzã
(expr: nu scoasi) nitsiun zbor; cãrc! nu cãrleadzã!; li-avdza tuti sh-nitsi cãrlidza
(expr: nitsi nu scutea un zbor), s-nu u lja di hãbari dratslji

§ cãrlidzat (cãr-li-dzátŭ) adg cãrlidzatã (cãr-li-dzá-tã), cãrlidzats (cãr-li-dzátsĭ), cãrlidzati/cãrlidzate (cãr-li-dzá-ti) – tsi ari scoasã bots din gurã ca atseali scoasi di-unã gai i corac; cãridzat
{ro: crâcnit, croncănit}
{fr: croassé, grommelé}
{en: cawed (crow), grumbled, muttered}
ex: zbor cãrlidzat

§ cãrlidzari/cãrlidzare (cãr-li-dzá-ri) sf cãrlidzãri (cãr-li-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãrleadzã; cãridzari
{ro: acţiunea de a croncăni, de a crâcni; croncănire, crâcnire}
{fr: action de croasser; de grommeler}
{en: action of of cawing (crow); of grumbling, of muttering}

§ cãrlari/cãrlare (cãr-lá-ri) sf cãrlãri (cãr-lắrĭ) – (unã cu cãrlidzari)

§ cãredz (cã-rédzŭ) vb I cãridzai (cã-ri-dzáĭ), cãridzam (cã-ri-dzámŭ), cãridzatã (cã-ri-dzá-tã), cãridzari/cãridzare (cã-ri-dzá-ri) – (unã cu cãrledz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cochil

cochil (có-chilŭ) sm, sf cochilã (có-chi-lã), cochilj (có-chiljĭ), cochili/cochile (có-chi-li) –
1: njic (cilimean ma njic, i hilandru, ma mari tu ilichii) faptu di doi pãrintsã ncurunats un cu-alantu; ficior, featã, cilimean, njic, tinir, hilandru, etc.;
2: njic faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu loats un cu-alantu; cochi, cochiul, copelã, copil, lud, cupilciu, bashtu, doci; (fig: cochilã = zbor ti pezã, ti unã featã mari, tsi nu easti ninga mãrtatã, cu tuti cã easti tu ilichi)
{ro: copil; copil din flori}
{fr: enfant (naturel); bâtard}
{en: child; bastard}
ex: easti cochil (ficior) pripsit; earam cochil (tinir) tu-atsel chiro; ti-adrash cochilã (featã mari); s-u mãrit a mea cochilã (featã)

§ cupel (cu-pélŭ) sm, sf cupelã (cu-pé-lã), cupelj (cu-péljĭ), cupeli/cupele (cu-pé-li) – (unã cu cochil)
ex: arusa-a mea cupelã (fiticã)

§ copelã (co-pé-lã) sf copeli/copele (co-pé-li) – (unã cu cupelã)

§ cuchilush (cu-chi-lú-shĭŭ) sm, sf cuchilushi/cuchilushe (cu-chi-lú-shi), cuchilush (cu-chi-lúshĭ), sf cuchilushi/cuchilushe (cu-chi-lú-shi) – ficior ma njic i featã ma njicã; ficiuric, fiticã, etc.
{ro: copilaş}
{fr: petit enfant}
{en: little child}

§ cochilush (co-chi-lú-shĭŭ) sm, sf cochilushi/cochilushe (co-chi-lú-shi), cochilush (co-chi-lúshĭ), sf cochilushi/cochilushe (co-chi-lú-shi) – (unã cu cuchilush)

§ cuchilami (cu-chi-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di cochilj (cochili); ficiurami, tinirami
{ro: tineret}
{fr: jeunesse}
{en: youth, boyhood, girlhood}
ex: s-avea adunatã cuchilami (tiniret) tra s-facã giumbusi; adunã tutã cuchilamea n codru; cuchilamea di tora easti fronimã; cãndu nveasta nauã arucã merlu, tutã cuchilamea s-minã ca s-lu-acatsã

§ cochilami (co-chi-lá-mi) sf fãrã pl – (unã cu cuchilami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn