DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cara

cara (cá-ra) adv, cong – cari, carea, cãndu, dupã tsi, fure-cã, furi-cã, fur-cã, macã, ma, ama, amea, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, disi, dis, sticã, si, etc.
{ro: când, în timp ce, după ce, dacă, pentru că, deci, etc.}
{fr: quand, pendant que, après que, si, vue que, puisque, alors, donc, etc.}
{en: when, while, after, if, because, then, etc.}
ex: cara (cãndu, macã) vidzurã ashi, tãcurã; cara (macã) dats di vã nsurats; vrea s-chiream pãn di un, cara (ma) s-nu earai tini; di cara (macã) voi imnats napudishalui, na, shi noi, di cara (atumtsea), ashi va s-imnãm (aoa, scriarea bunã dit sistemlu-a nostru easti “dicara”, un singur zbor; vedz dicara); oarã bunã, cara (macã), du-ti; cara (cum) trãdzea un vimtu!; episcoplu, cara (cãndu, macã, cum) vidzu ahãtã dimãndãciuni; cara (macã, cum) cutsutlu tsã-l chirdui; cara (ma) s-vrei, ascultã; cara (macã) s-lji mi nãirescu; cara (macã) yini nãs, mini nu mi duc; cara (macã, di itia cã) aflai cum cura ipotisea, mi trapshu

§ carea (cá-rea) adv, cong – (unã cu cara)
ex: carea (macã, cãndu, dupã tsi, cum) lu ncãrcam, nu mi durea caplu di gritã; carea (cãndu) nã u intrarã gheganjlji

§ cari2 (cárĭ) adv, cong – (unã cu cara)
ex: cari (ama, cara) vrei, du-ti; cari (cara, macã) vinji frica di nã lo; bãneadzã sh-adzã cari (ma, macã, ca) s-nu murirã; cari (di itia cã, cara, cãndu, dupã tsi) lã intrã ngrãnja, si mpãrtsãrã; cari (cã, di sibepea cã) eara toamnã cu neguri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ncarcu1

ncarcu1 (ncár-cu) (mi) vb I ncãrcai (ncãr-cáĭ), ncãrcam (ncãr-cámŭ), ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcari/ncãrcare (ncãr-cá-ri) – bag unã furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, pravdã, cal, gumar, etc.) tra s-u poartã iuva; lj-dau unã sartsinã tra s-u ducã iuva i s-u facã; ãncarcu, ancarcu, carcu, furtusescu, nsãrtsinedz; (fig:
1: ncarcu = ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, putusescu, stulsescu; expr:
2: ncarcu ti… = nchisescu ti..., ncarcu tra s-mi duc…;
3: nji ncarcu suflitlu (inima) = fac un arãu, unã-amãrtii shi-nj cadi greu tu suflit; amãrtipsescu;
4: u ncarcu (dit lumea-aestã) = mor, lji ncljid ocljilj, dau dolj-a preftului, etc.);
5: nji ncarcu stumahea = mãc ma multu dicãt lipseashti;
6: ncarcu tufechea (arivolea, etc.) = bag gugoashi tu tufechi (arãvoli, etc.);
7: lj-mi ncarcu = lj-caftu, l-pãlãcãrsescu, lj-mi ngrec sã-nj facã un lucru, unã buneatsã;
8: muljari ncãrcatã = muljari cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic)
{ro: încărca}
{fr: (se) charger}
{en: load}
ex: yini tra sã ncarcã yiptu; s-nu ncartsã
(expr: s-nu nchiseshti) ti Macrinitsa; lu ncãrcã (nsãrtsinã) tra s-lji ducã el hãbarea; nji ncãrcai suflitlu
(expr: feci unã amãrtii); s-tsã ncartsã suflitlu
(expr: s-amãrtipseshti) tri unã furculitsã?; aduchi cã ncarcã dit lumea aestã
(expr: aduchi cã moari); a patra dzuã ncãrcã
(expr: muri); lj-mi ncãrcai
(expr: lj-mi ngricai) ta sã-nj facã aestã buneatsã; lj-mi ncãrcai sh-mini
(expr: mi feci sh-mini ta sã-lj hiu nã sartsinã); lu ncãrcai pri nãs (lj-ded a lui sartsina) trã aestu lucru; s-putearim s-lj-u ncarcu furtia cu trampa

§ ncãrcat1 (ncãr-cátŭ) adg ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcats (ncãr-cátsĭ), ncãrcati/ncãrcate (ncãr-cá-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi-lj s-ari bãgatã unã furtii trã purtari; ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, furtusit, nsãrtsinat, mplin, umplut
{ro: încărcat}
{fr: chargé}
{en: loaded}
ex: cu caljlji ncãrcats cu ljin; calj ghini ncãrcats; pom ncãrcat cu poami (mplin, cu multi poami); yini ncãrcatã din pãzari; ashteaptã acasã fumeljli ncãrcati
(expr: etimi trã vgari); ncãrcatã (durusitã) cu noauãli hãri; ncãrcats (mplinj) di paradz; ilecã ncãrcatã cu (fig: cusutã cu hiri di) hrisafi; bidenj ncãrcati (fig: stulsiti cu ghunã scumpã); niveastili ncãrcati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncarcu2

ncarcu2 (ncár-cu) (mi) vb I ncãrcai (ncãr-cáĭ), ncãrcam (ncãr-cámŭ), ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcari/ncãrcare (ncãr-cá-ri) – umplu pri cariva i tsiva cu murdãrilji (sãndzi, muzgã, stulii, etc.); ãncarcu, ancarcu, carcu, murdãripsescu, lãvushescu, lãvãshescu, mãryescu, smãryescu, lirusescu, lichisescu, dãmcusescu, ngãledz, chic
{ro: murdări, împodobi}
{fr: salir; parer}
{en: soil, make someone dirty; adorn}
ex: va vã ncãrcats (va vã lãvushits, murdãripsits) di lãschi; mi ncãrcai di muzgã

§ ncãrcat2 (ncãr-cátŭ) adg ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcats (ncãr-cátsĭ), ncãrca-ti/ncãrcate (ncãr-cá-ti) – tsi easti faptu s-hibã mplin di murdãrilji (sãndzi, muzgã, stulii, etc.); ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, murdãripsit, lãvushit, lãvãshit, mãryit, smãryit, lichisit, lirusit, dãmcusit, ngãlisit, chicat
{ro: murdărit, împodobit}
{fr: sali, souillé; paré}
{en: soiled; adorned}
ex: lalã-su ncãrcat (mãryit, lãvushit, mplin) di sãndzi

§ ncãrcari2/ncãrcare (ncãr-cá-ri) sf ncãrcãri (ncãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva i cariva; ãncãrcari, ancãrcari, cãrcari, murdãripsiri, lãvushiri, lãvãshiri, mãryiri, smãryiri, lichisiri, lirusiri, dãmcusiri, ngãlisiri, chicari
{ro: acţiunea de a murdări, de a împodobi; murdărire, împodobire}
{fr: action de salir; de parer}
{en: action of soiling, of making someone dirty; of adorning} nincãrcat2 (nin-cãr-cátŭ) adg nin-cãrcatã (nin-cãr-cá-tã), nincãrcats (nin-cãr-cátsĭ), nincãrcati/nin-cãrcate (nin-cãr-cá-ti) – tsi nu easti murdar; tsi nu s-ari mur-dãripsitã; nimurdãripsit, nilãvushit, nilãvãshit, nimãryit, nismãryit, nilichisit, nilirusit, nidãmcusit, ningãlisit, nichicat
{ro: nemurdărit}
{fr: qui n’est pas sali, qui n’est pas souillé}
{en: that is not soiled, not made dirty}

§ nincãrcari2/nincãrcare (nin-cãr-cá-ri) sf nincãrcãri (nin-cãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã ncarcã tsiva i cariva; nimurdãripsiri, nilãvushiri, nilãvãshiri, nimãryiri, nismãryiri, nilichisiri, nilirusiri, nidãmcusiri, ningãlisiri, nichicari
{ro: acţiunea de a nu murdări; nemurdărire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prioni/prione

prioni/prione (pri-ó-ni) sf prionj (pri-ónjĭ) – hãlati tsi ari unã soi di lipidã (lamã, discu, etc.) cu dintsã, faptã maxus tra si s-talji leamni (sh-alti lucri) cu fricarea-a lor di dintsãlj tsi s-minã multu-agonja; binaea tsi ari hãlãts mãri tri tãljari leamni (arburlji s-lji facã scãnduri) minati mihanic; sharã
{ro: ferăstrău, joagăr}
{fr: scie, scierie}
{en: saw, sawmill}
ex: ncãrcãm scãnduri di la prioni

§ priunã (pri-u-nắ) sm priunadz (pri-u-nádzĭ) – atsel tsi ari prionea iu s-talji leamni; omlu tsi talji leamni cu-unã prioni; omlu tsi lucreadzã la unã prioni
{ro: omul care are sau lucrează cu ferăstrăul}
{fr: l’homme qui a une scierie, scieur}
{en: sawmill owner, sawmill worker}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

saraval

saraval (sa-rá-valŭ) adg saravalã (sa-rá-va-lã), saravalj (sa-rá-valjĭ), saravali/saravale (sa-rá-va-li) – hiintsã i lucru tsi easti aush, tsi nu pari s-hibã bun trã tsiva; cãrcãm
{ro: prăpădit, mârţoagă}
{fr: quelque chose de vieux; criquet, rosse, haridelle}
{en: wretched, miserable, worthless being, jade, old nag}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã