DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aumbrã

aumbrã (aúm-brã) sf aumbri/aumbre (a-úm-bri) – loc ãntunicat sh-fãrã lunjinã; urma tsi u-aspuni pri loc un lucru cãndu di-alantã parti easti vidzut di soari (di-unã lunjinã vãrtoasã); umbrã; (fig: aumbrã = (i) fatsã mushatã sh-cu hari; aumbrat; vidzutã, videari, mutrã; (ii) om, omlu di ningã cariva, xen; (iii) apanghiu, agiutor, atsel tsi n-afireashti tra s-nu pãtsãm tsiva; (iv) mortu, fandazmã, stihio, stihii, vãrcolac, boshi, stifã; (v) amayi, mãndii, vãscãnii; expr:
2: am aumbrã di… = nj-undzescu cu…, hiu ca…;
3: mi-acats di cariva (mi tsãn) ca aumbra = hiu cu cariva tut chirolu sh-nu lu-alas dip ta s-hibã singur;
4: nj-easti fricã (mi-aspar) sh-di-aumbrã = hiu om tsi nj-easti fricã sh-di nai ma njitsli lucri;
5: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri)
{ro: umbră, faţă graţioasă, aparenţă, aerul, omul (străinul de lângă cineva); protecţie; fantomă}
{fr: ombre; beaux traits du visage (surtout autour des yeux); air, apparence; étranger; protection, abri protecteur; fantôme, revenant}
{en: shade; gracious appearance; stranger, protection; ghost, phantom}
ex: tsi treatsi prit apã shi nu s-udã? (angucitoari: aumbra); treatsi prit apã, nu s-adapã, necã s-udã, necã s-afundã (angucitoari: aumbra); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); shidzum tutã dzua sum aumbra-a sãltsilor; si-l talji chiparishlu, cã lã tsãni aumbrã; tu-aumbra-a voastrã io nu-nj shed; muljari cu aumbrã (fig: aumbratã, harishi, ndilicatã, tsi-ari fatsa dultsi, cu multã hari); avea ficiorlu aleptu aumbrã (fig: vidzutã, mutrã) di hilj di-amirã; nu cunoashti cãt ãlj tsãni aumbra; aumbra atsea (fig: omlu, xenlu atsel) din casã; aumbra (fig: omlu di ningã tini, xenlu), cari easti?; cu a cui aumbrã (fig: cu a cui agiutor, cari va s-n-afireascã di-arali, sum a cui apan-ghiu) njardzim noi tu arniu?; l-cãlcã aumbra (fig: ãlj s-alinci fandazma, stihia, vãrcolaclu); ma nu-nj putui cu ocljilj s-dau di-aumbra (fig: fandazma) nividzutã; sh-u-avu s-nu hibã vãrã aumbrã (fig: stifã, fandazmã); aumbrili (fig: mortsãlj) tu cãragã si ncljid, ashi si spuni dit aushatic; pãnã sh-di-aumbrã-lj s-aspari
(expr: s-aspari multu lishor); nu hiu di atselj tsi lã s-aspari ocljul di aumbrã-lã
(expr: tsi s-aspari lishor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrãgaci

cãrãgaci (cã-rã-ghácĭŭ) sm cãrãgaci (cã-rã-ghácĭ) – (un di ma multili turlii di) arburi di cãmpu i pãduri, criscut adzã ma multu tu cãsãbadz ca arburi di mushiteatsã, analtu shi ndreptu, cu coaja suptsãri shi ischi, dupã cum lj-easti turlia, cu frãndzãli uvali (ca oulu), piroasi pi dinãpoi, tsi da niheamã ca pi albu, sh-cu dintsã njits tu mardzinea-a lor, cu lilicili shi fructili (tsi au cicioari njits) arãdãpsiti tu mãnuclju aspindzurat ãnghios, simintsãli tsi sta tu mesi di unã arpã, sh-cu lemnul sãnãtos shi bun trã fãtsearea-a momilei di casã shi a arotslor di carotsã; cãrgaci, ulmu, melj
{ro: ulm}
{fr: ormeau}
{en: elm}
ex: s-angãrlimã pri un trup di cãrãgaci

§ cãrgaci (cãr-ghácĭŭ) sm cãrgaci (cãr-ghácĭ) – (unã cu cãrã-gaci)
ex: n-adusi leamni di cãrgaci

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrag

cãrag (cã-rágŭ) vb I cãrãgai (cã-rã-gáĭ), cãrãgam (cã-rã-gámŭ), cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) –
1: mi-adun di pãltãri; cãmburyisescu, cãmburyipsescu, gribuescu, (mi) ncusor, (mi) ncusuredz, (mi) ncucushedz, (mi) strãmbu, (mi) mihrisescu;
2: armãn sãcat (olug) di mãnj i di cicioari; sãcãtipsescu, uludzescu
{ro: încovoia, ologi}
{fr: (se) cambrer, perclure}
{en: bend, cripple, lame}
ex: s-cãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ cãrãgat (cã-rã-gátŭ) adg cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgats (cã-rã-gátsĭ), cãrãgati/cãrãgate (cã-rã-gá-ti) – tsi s-adunã di pãltãri; tsi armasi sãcat; cãmburyisit, cãmburyipsit, gribuit, ncusurat, ncucushat, strãmbat, mihrisit; sãcat, olug, ulog
{ro: încovoiat, ologit}
{fr: cambré, perclus}
{en: bent, crippled}
ex: tsi tsãnj ciciorlu ashi, canda lu-ai cãrãgat (sãcat); easti cãrãgat (sãcat) di mãnj sh-di cicioari

§ cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) sf cãrãgãri (cã-rã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adunã di pãltãri icã armãni sãcat (olug); cãmburyisiri, cãmburyipsiri, gribuiri, ncusurari, ncucushari, strãmbari, mihrisiri; sãcãtipsiri, uludziri
{ro: acţiunea de a încovoia, de a ologi; încovoiare, ologire}
{fr: action de (se) cambrer, de rendre perclus; perclusion des jambes et de mains}
{en: action of bending, of becoming a cripple}

§ ncãrag (ncã-rágŭ) vb I ncãrãgai (ncã-rã-gáĭ), ncãrãgam (ncã-rã-gámŭ), ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) – (unã cu cãrag)
ex: si ncãrãgã (si ncusurã) fari; si ncãrãgarã (si strãmbarã) dãrmili; si ncãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ ncãrãgat (ncã-rã-gátŭ) adg ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgats (ncã-rã-gátsĭ), ncãrãgati/ncãrãgate (ncã-rã-gá-ti) – (unã cu cãrãgat)

§ ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) sf ncãrãgãri (ncã-rã-gắrĭ) – (unã cu cãrãgari)

§ discãrag (dis-cã-rágŭ) vb I discãrãgai (dis-cã-rã-gáĭ), discãrãgam (dis-cã-rã-gámŭ), discãrãgatã (dis-cã-rã-gá-tã), discãrãgari/discãrãgare (dis-cã-rã-gá-ri) – ascap di pãltãrli adunati; nji ndreptu pãltãrli cãmburipsiti; ascap (mi fac ghini) di hala di-ulog i sãcat tsi u am

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrleagã

cãrleagã (cãr-leá-gã) sf cãrledz (cãr-lédzĭ) shi cãrleadzi/cãrleadze (cãr-leá-dzi) – preasinjli mãri tsi s-tsãn ti Pashti; dzua (dzãlili) di naintea-a preasinjlor mãri, cãndu lumea lja apofasea s-nu mata mãcã carni (cash); cãshleagã
{ro: cârneleagă}
{fr: carême; l’époque et surtout le jour quand on se lie à ne plus manger de la viande}
{en: Easter lent; the day (days) before Easter lent when the decision is taken to no longer eat meat}

§ cãrleadzi/cãrleadze (cãr-leá-dzi) sf cãrledz (cãr-lédzĭ) – (unã cu cãrleagã)

§ cãshleagã (cãsh-leá-gã) sf cãshledz (cãsh-lédzĭ) shi cãshlea-dzi/cãshleadze (cãsh-leá-dzi) – (unã cu cãrleagã)

§ cãragã (cã-rá-gã) sf cãrãdz (cã-rắdzĭ) – Sãmbãta-a mortsãlor (di nãintea-a preasinjlor mãri tsi s-tsãn nãinti di Pashti)
{ro: sâmbăta morţilor}
{fr: le samedi avant le carême}
{en: Saturday before Easter lent}
ex: ti cãragã (Sãmbãta di nãintea-a preasinjlor mãri) easti adetea si s-frigã njelj

§ cãreagã (cã-reá-gã) sf cãredz (cã-rédzĭ) – ziafetea, gimbusea tsi u fac picurarlji cãtã tu oara tsi oili nchisescu s-afeatã (Ayiu-Thanasi, 18-li di Yinar)
{ro: praznic păstoresc de la începutul fătatului oilor (Sf. Atanasie, 18 Ianuarie)}
{fr: fête pastorale vers le commencement du part (de la parturition) des brebis (Saint-Athanase, le 18 Janvier)}
{en: pastoral feast held about the beginning of the sheep parturition}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã