DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arac

arac (a-rácŭ) sm arats (a-rátsĭ) – prici di apã dultsi (tsi nu easti pescu), tsi ari un trup moali anvãlit di unã cãpachi corcanã, cari s-fatsi aroshi cãndu easti hertu, cu-unã pãnticã ca unã aradã di neali, cu ma multi preclji di cicioari (cu cari imnã di-arada anapuda, cãtrã nãpoi) di cari, prota preaclji easti ca un cljashti; rac, cãrãvidã, hãrhidã, cãvur, cavur, cavru
{ro: rac}
{fr: écrevisse}
{en: (fresh water) crayfish}
ex: araclu (cãrãvida), broasca shi mreana; am mari ahti s-mãc nã dzuã arats; njardzi anapuda ca aratslji

§ rac (rácŭ) sm rats (rátsĭ) – (unã cu arac)
ex: a curi nu lj-u bunã s-gustã un rac (cavru)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãpushi1/cãpushe

cãpushi1/cãpushe (cã-pú-shi) sf cãpushi/cãpushe (cã-pú-shi) – unã soi di bubulic (dit fumealja-a pangului) tsi s-hidzi cu caplu tu chealea-a prãvdzãlor (oilor, oaminjlor, etc.), tra s-lã sugã sãndzili cu cari bãneadzã (sh-cu sudzearea, poati s-alasã s-intrã tu sãndzili-a oaminjlor yets tsi pot s-lã da lãngori greali); cãpush, cãputs, cãrlej, cãcimor
{ro: căpuşă}
{fr: tique, pou des brebis}
{en: tick, cattle tick}
ex: cãpushili s-adunã pi oi; nã chirirã oili di cãpushi

§ cãpush1 (cã-púshĭŭ) sn cãpushi/cãpushe (cã-pú-shi) – (unã cu cãpushi1)

§ cãputs (cã-pútsŭ) sn pl(?) – (unã cu cãpushi1)

§ cãcimor (cã-ci-mórŭ) sm cãcimori (cã-ci-mórĭ) – unã soi di cãpushi mari (tsi sh-u-adutsi niheamã cu-unã cãrãvidã) cari s-hidzi tu chealea-a prãvdzãlor (oilor, oaminjlor, etc.) tra sh-lã sugã sãndzili; cãpushi, cãpush, cãputs, cãrlej
{ro: căpuşă mare}
{fr: grande tique ressemblant a une écrevisse}
{en: large cattle-tick}

§ cãrlej (cãr-léjĭŭ) sm pl(?) – (unã cu cãcimor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cavur

cavur (cá-vurŭ) sm cavuri (cá-vurĭ) – prici di apã dultsi (tsi nu easti pescu), tsi ari un trup moali anvãlit di unã cãpachi corcanã, cari s-fatsi arosh cãndu easti hertu, cu-unã pãnticã ca unã aradã di neali, cu ma multi preclji di cicioari (cu cari imnã di-arada cãtrã nãpoi) di cari, prota preaclji easti ca un cljashti; cãvur, cavru, cãrãvidã, hãrhidã, arac, rac
{ro: rac}
{fr: écrevisse}
{en: (fresh water) crayfish}
ex: n vali lai shi n foc arosh (angucitoari: cavurlu); ca cavurlu s-dutsi cãtrã nãpoi

§ cãvur (cã-vúrŭ) sm cãvuri (cã-vúrĭ) – (unã cu cavur)

§ cavru (cá-vru) sm cavri (cá-vri) – (unã cu cavur)
ex: n vali lai, shi n foc, arosh (angucitoari: cãvurlu)

§ cãrãvidã (cã-rã-ví-dã) sf cãrãvidz (cã-rã-vídzĭ) – (unã cu cavur)
ex: fudzi ca uvreulu di cãrãvidã (arac, cavru); cãrãvidã du baltã

§ hãrhidã (hãr-hí-dã) sf hãrhidz (hãr-hídzĭ) – (unã cu cavur)
ex: multsã peshti shi hãrhidz (cavri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cleashti/cleashte

cleashti/cleashte (cleásh-ti) sn, sf cleshti (clésh-ti) – hãlati cu dauã bratsi fapti ca s-acatsã (s-lu toarnã, s-lu tragã, s-lu scoatã na-foarã, etc.) un lucru (ca bunãoarã unã penurã, jarlu dit foc, dintili dit gurã, etc.); cljashti, cleaci, tsimbistrã, tsimbidã, tãnali, dãnalji, mashi, mãshe;
(expr:
1: cleashtili a cavrului, a cãrãvidãljei = protili dauã bratsi mãri a cavrului tsi s-tindu cãtrã nãinti shi sh-u-aduc cu-un cleashti;
2: canda-i scot zboarãli din gurã cu cleashtili = mi ngrec multu tra sã zburascã, ãlj bag multã zori tra sã scoatã un zbor din gurã)
{ro: cleşte}
{fr: tenailles, davier, tire-clous}
{en: tongs (blacksmith), pincers (for drawing nails), forceps}
ex: acatsã-u cu cleashtili; cu cleashtea nu-lj scuteai zbor din gurã
(expr: cu tutã ngricarea tsi-lj fãtseai, nu puteai s-lu fats ca sã zburascã)

§ cljashti/cljashte (cljĭásh-ti) (sf shi sn) cljeshti (cljĭésh-ti) shi cljeshtsã (cljĭésh-tsã) – (unã cu cleashti)
ex: cljashtili a cãrã-vidãljei
(expr: bratsãli mãri di nãinti a cãrãvidãljei)

§ cleaci (cleácĭŭ) sm pl(?) – (unã cu cleashti)

§ nclishtedz (nclish-tédzŭ) (mi) vb I nclishtai (nclish-táĭ), nclishtam (nclish-támŭ), nclishtatã (nclish-tá-tã), nclishtari/nclishtare (nclish-tá-ri) – acats cu cleashtili; acats un lucru sh-lu tsãn stres sh-cu multã puteari;
(expr: nclishtedz gura = tsãn gura ncljisã sh-nu-alas vãrnu s-nj-u dishcljidã; nu scot un zbor din gurã)
{ro: încleşta}
{fr: serrer fortement}
{en: clench}
ex: nclishtã gura shi nu vru s-bea yitria

§ nclishtat (nclish-tátŭ) adg nclishtatã (nclish-tá-tã), nclishtats (nclish-tátsĭ), nclishtati/nclishtate (nclish-tá-ti) – tsi easti stres (ca) di-un cleashti
{ro: încleştat}
{fr: serré fortement}
{en: clenched}
ex: cu gura nclishtatã
(expr: ncljisã vãrtos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sulinã2

sulinã2 (su-lí-nã) sulini/suline (su-lí-ni) –
1: prici di-amari i di apã dultsi (tsi nu easti pescu) tsi ari un trup moali anvãlit di cãpãchi corcani ca, bunãoarã: burlidã, arac, rac, cãrãvidã, hãrhidã, cãvur, cavur, cavru;
2: cãpachea cu cari s-anvileashti aestã prici; burlidã, goalji, guoalji, gãoaci, fludã
{ro: crustaceu, scoică}
{fr: crustacé, moule d’étang, coquille}
{en: shell-fish, mussel, shell}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

uvreu

uvreu (u-vréŭ) sm, sf uvreauã (u-vreá-ŭã), uvrei (u-vréĭ), uvrea-li/uvreale (u-vreá-li) – om dit miletea veaclji dit cari s-trãdzea Hristolu sh-cari s-aflã shi azã arãspãnditã tu ntreaga lumi (cu tuti cã di ma nsus di 60 di anj sh-ari statlu-a ljei Israel); cifut, ciufut, mãtur;
(expr:
1: s-agiutã (s-tsãn) ca uvreilji = tu-ananghi, s-agiutã multu, un cu-alantu;
2: easti fricos ca uvreilji = easti multu fricos; s-aspari lishor;
3: easti murdar ca uvreilji = easti multu murdar;
4: giurã ca uvreilji = giurã strãmbu;
5: aurlã ca uvreilji = aurlã multu;
6: ti-arãdi ca uvreilji = nu lipseashti s-lã fats besã a uvreilor, cã ti-arãd, suntu minciunosh;
7: nu-nj vidzui, nu-avdzãi ca uvreilji = fac inheari, dzãc minciunj;
8: fudzi ca uvreulu di cãrãvidã = fudzi diparti di-un lucru, nu va sã shtibã, cã s-pistipseashti cã uvreilji nu u mãcã sh-nu vor s-u veadã cãrãvida;
9: uvreulu, shi da, shi strigã = ca uvreulu tsi ari stepsu sh-tut el easti-atsel tsi aurlã cã nu stipseashti)
{ro: evreu}
{fr: juif}
{en: jew}
ex: sãnãtatea-a noastrã, heavra-a uvreilor; multsã uvrei yin la pãnãyiri

§ uvridã (u-vrí-dã) sf uvridi/uvride (u-vrí-di) – uvreauã, cifutã, ciufutã, mãturã
{ro: evreică}
{fr: juive}
{en: jewess}
ex: aurlã ca uvridã
(expr: aurlã multu)

§ uvriescu (u-vri-ĭés-cu) adg uvriascã (u-vri-ĭás-cã), uvrieshtsã (u-vri-ĭésh-tsã), uvrieshti (u-vri-ĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu uvreilji shi pistea-a lor; di uvreu;
(expr: ca havrã uvriascã = cu aurlãri, cu ncãceri cu boatsi-analtã, sculatã)
{ro: evreiesc}
{fr: hébreu, de juif}
{en: jewish}

§ uvrescu (u-vrés-cu) adg uvreascã (u-vreás-cã), uvreshtsã (u-vrésh-tsã), uvreshti (u-vrésh-ti) – (unã cu uvriescu)
ex: ncãceari uvreascã
(expr: ca di uvrei cu ncãceri sh-aurlãri); cãti poati s-voamã limba uvreascã (a uvreilor), tsi sh-apili li doarmi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã