DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãcãredz1

cãcãredz1 (cã-cã-rédzŭ) vb I cãcãrai (cã-cã-ráĭ) shi cãcãridzai (cã-cã-ri-dzáĭ), cãcãram (cã-cã-rámŭ) shi cãcãridzam (cã-cã-ri-dzámŭ), cãcãratã (cã-cã-rá-tã) shi cãcãridzatã (cã-cã-ri-dzá-tã), cãcãrari/cãcãrare (cã-cã-rá-ri) shi cãcãridzari/cãcãridzare (cã-cã-ri-dzá-ri) – scot unã boatsi ca-atsea scoasã di-unã gãljinã icã di-un cucot; cãrcãredz; (fig: cãcãredz = (i) cãntu ca unã gãljinã!; cãntu ca un cucot!; (ii) arãd multu, cãpãescu di-arãdeari, cu-unã boatsi dip ca-atsea a cucotlui)
{ro: cârâi; cotcodăci (găina, cocoşul)}
{fr: glousser; caqueter (poule, coq)}
{en: cluck, cackle (hen, rooster)}
ex: cãcãreadzã-lj-u (fig: cãntã-lj, ca gãljina) sh-tini nãoarã; dado, va lj-u cãcãredz (fig: va lj-u cãntu ca un cucot); cãcãredz ca gãljina; cãcãreadzã niheamã s-ti avdu

§ cãcãridzat (cã-cã-ri-dzátŭ) adg cãcãridzatã (cã-cã-ri-dzá-tã), cãcãridzats (cã-cã-ri-dzátsĭ), cãcãridzati/cãcãridzate (cã-cã-ri-dzá-ti) – tsi ari scoasã unã boatsi ca-atsea a gãljinãljei (a cucotlui); cãcãrat, cãrcãridzat, cãrcãrat
{ro: cârâit; cotcodăcit (găina, cocoşul)}
{fr: qui a gloussé; qui a caqueté (poule, coq)}
{en: who has clucked, who has cackleed (hen, rooster)}

§ cãcãrat (cã-cã-rátŭ) adg cãcãratã (cã-cã-rá-tã), cãcãrats (cã-cã-rátsĭ), cãcãrati/cãcãrate (cã-cã-rá-ti) – (unã cu cãcãridzat)

§ cãcãridzari/cãcãridzare (cã-cã-ri-dzá-ri) sf cãcãridzãri (cã-cã-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã gãljinã (cucot) cãcãreadzã; cãcãrari, cãrcãridzari, cãrcãrari
{ro: acţiunea de a cârâi; de a cotcodăci (găina, cocoşul)}
{fr: action de glousser; de caqueter (poule, coq)}
{en: action of clucking, of cackling (hen, rooster)}
ex: cãcãridzarea-a gãljinãljei di cu seara nu easti semnu bun; a njia nu mi-arãseashti cãcãridzarea

§ cãcãra-ri/cãcãrare (cã-cã-rá-ri) sf cãcãrãri (cã-cã-rắrĭ) – (unã cu cãcãridzari)

§ cãcãredz2 (cã-cã-rédzŭ) sm cãcãredz (cã-cã-rédzĭ) – curmarea (di cãndu-cãndu) a boatsãljei la cãntari (cum fatsi gãljina), cum easti adetea la turtsã cãndu cãntã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrãescu

cãrãescu (cã-rã-ĭés-cu) vb IV cãrãii (cã-rã-íĭ), cãrãeam (cã-rã-ĭámŭ), cãrãitã (cã-rã-í-tã), cãrãiri/cãrãire (cã-rã-í-ri) – fac un vrondu cu bots shcurti shi suptsãri ca-atseali fapti di pulj ca corbul, di shoarits cãndu arod tsiva, etc.; plãngu tut chirolu fãrã-acumtinari
{ro: cârâi, tot plânge}
{fr: croasser, pleurer}
{en: croak, cry}
ex: tsi cãrãeashti tu dulapi? lipseashti s-hibã un shoaric; tutã noaptea cãrãi (plãmsi)

§ cãrãit (cã-rã-ítŭ) adg cãrãitã (cã-rã-í-tã), cãrãits (cã-rã-ítsĭ), cãrãiti/cãrãite (cã-rã-í-ti) – tsi fatsi un vrondu cu bots shcurti shi suptsãri
{ro: cârâit, plâns}
{fr: croassé, pleuré}
{en: croaked, cried}

§ cãrãiri/cãrãire (cã-rã-í-ri) sf cãrãiri (cã-rã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva cãrãeashti
{ro: acţiunea de a cârâi, de a tot plânge}
{fr: action de croasser, de pleurer}
{en: action of croaking, of crying}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crau!

crau! (cráŭ) inter – zbor cari caftã s-aspunã cum s-avdi cãndu cãcãreadzã corbul (cum lji s-avdi boatsea); cra!;
(expr:
1: sh-easti crau = easti (om) prostu, hazo, tivichel, tsi nu shtii tsiva altu dicãt s-facã crau!;
2: di la corbu tsi va s-avdzã?, crau! = tsi pots s-ti-ashteptsã di la un om tsi nu shtii s-facã tsiva altu dicãt crau!)
{ro: interjecţie care imită vocea (cârâitul) corbului}
{fr: interjection imitant le cri du corbeau}
{en: interjection imitating raven’s croak}
ex:

§ cra! (crá) inter – (unã cu crau!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ticãrici/ticãrice

ticãrici/ticãrice (ti-cã-rí-ci) sf pl(?) – unã soi di giucãreauã trã njits tsi fatsi un vrondu ca-atsel di cãcãridzarea-a gãljinãljei
{ro: cârâitoare}
{fr: jouet qui fait un bruit comme celui de la poule}
{en: toy that makes a sound like that made par a chicken}
ex: njiclu s-arãsi cu ticãricea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã