DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãpulji/cãpulje

cãpulji/cãpulje (cã-pú-lji) sf cãpulji/cãpulje (cã-pú-lji) – partea cãrnoasã di dinãpoi shi di nsus a truplui di cal (i altã pravdã) namisa di shali shi coadã
{ro: crupă}
{fr: croupe}
{en: croup, rump (of horse)}
ex: aflã gardu? shi scãrchinã cãpulja gumarlu; bagã-mi cãvalã pri cãpulja-a calui; mulã grasã… truplu unã cu cãpulja; alinãm cãpulja di munti; ãl ligarã di patru calj agri shi lã deadirã cãti unã sti cãpulji

§ cãpulj (cã-púljĭŭ) sn cãpulji/cãpulje (cã-pú-lji) – (unã cu cãpulji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gras

gras (grásŭ) adg grasã (grá-sã), grash (gráshĭ), grasi/grase (grá-si) – (om, pravdã) tsi ari sum cheali un petur gros di grãsimi; greas; (fig: gras = (i) tsi easti gros; tsi-aspuni umflat, mplin; (ii) tsi easti avut; tsi ari arãndzã)
{ro: gras}
{fr: gras}
{en: fat}
ex: s-bãgãm grash sugari si s-frigã; s-aleagã vãrã birbec gras, ta s-talji; carnea easti grasã; deadi ma nclo di nã mulã, grasã-grasã: truplu unã cu cãpulja; lu shtiu mini, easti gras (fig: avut)

§ greas (greásŭ) adg greasã (greá-sã), greash (greáshĭ), greasi/grease (greá-si) – (unã cu gras)

§ grãsic (grã-sícŭ) adg grãsicã (grã-sí-cã), grãsits (grã-sítsĭ), grãsitsi/grãsitse (grã-sí-tsi) – tsi-aspuni niheamã ca gras; tsi easti njic shi mplin; strumbul, durdu, grozdaven
{ro: grăsuliu, grăsuţ}
{fr: grassouillet, dodu}
{en: plump, chubby}
ex: feata-ts easti grãsicã (niheamã ca mplinã, ca grasã)

§ grozdaven (groz-da-vénŭ) adg grozdavenã (groz-da-vé-nã), grozdavenj (groz-da-vénjĭ), grozdaveni/grozdavene (groz-da-vé-ni) – (unã cu grãsic)

§ grãsimi/grãsime (grã-sí-mi) sf grãsinj (grã-sínjĭ) – lugurii tsi ari hãrili-a umtului (a umturãljei, a untulemnului, etc.), s-aspuni umtoasã cãndu dai di ea, alasã urmi umtoasi cãndu cadi pri tsiva shi s-aflã multi ori sum chealea-a omlui sh-a prãvdzãlor, acupirindalui mushcljilj cu un petur suptsãri; grisimi, umtu, umturã, ligdã, lãrdii, untulemnu, usãndzã, etc.
{ro: grăsime}
{fr: graisse}
{en: fat}
ex: multã grãsimi scosh di la porcu

§ grisimi/grisime (gri-sí-mi) sf grisinj (gri-sínjĭ) – (unã cu grãsimi)

§ ngrash (ngráshĭŭ) (mi) vb I ngrãshai (ngrã-shĭáĭ), ngrãsham (ngrã-shĭámŭ), ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãsha-ri/ngrãshare (ngrã-shĭá-ri) – l-fac s-hibã cama gras di cum easti tora; ngrãshedz; (fig:
1: mi ngrash = fac aveari, bag arãndzã; expr:
2: lu ngrash loclu (dit agru, dit grãdinã, etc.) = lj-bag cuprii a loclui tra s-creascã ma ghini yiptul, zãrzãvãtsli, lilicili, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vulã

vulã (vú-lã) sf vuli/vule (vú-li) – hãlati cari, cãndu easti cãlcatã pi unã acoalã, alasã un semnu tsi-aspuni cã cartea nu easti calpã icã minciunoasã; tsearã aroshi, pri cari s-ari bãgatã un semnu cu-unã hãlati, cu cari sã ncljidi un lucru (fachir, cutii, ushi, etc.) tra s-nu hibã disfaptu di un tsi nu-ari izini s-veadã tsi easti nuntru; simnãtor, miuri, muhuri, damcã, surhidã, sfãrhidã, turã; (fig: vulã = (i) paradz; (ii) urmã icã semnu (alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã tsi cadi pri un lucru curat); semnu njic di-unã hromã tsi s-aspuni tu mesea-a unui lucru di-unã altã hromã; damcã, batã, liche, minghinadã)
{ro: sigiliu}
{fr: marque, empreinte, sceau, cachet}
{en: signet, seal}
ex: lj-bãgã vula; asparsi vula-a lui; lj-bagã vulã vãrtoasã, di u miuhiurlidiseashti; vru s-veadã vula-a vãsiljelui la cãpulja-a eapãljei; asparsi vula-a lui shi adrã altã carti; s-lja vula-a alãntui shi s-facã tsi va-lj va chefea; avutlu scoasi oara cu vula-a hilji-sai; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti; vulili arupti shi fluriili mintiti; cu vula, dizvulusi casela shi lo cãts paradz vru; si-lj dimãndã s-lja paradz dit caselã, fãrã s-dizvuluseascã vula; nu-am vulã (fig: nu-am paradz); s-nu-agãrsheshti s-lji badz vula; mizia u nviscush shi-lj fãtsesh dauã vuli (fig: dãmtsã)

§ vulutinã (vu-lu-tí-nã) sf vuluti-ni/vulutine (vu-lu-tí-ni) – cumatã njicã di carti tsi s-alicheashti di-aradã pri lucri (cutii, sinduchi, hãlati, etc.) tra s-aspunã tsiva (tsi easti, tsi ari nuntru, a cui easti, etc.)
{ro: mică etichetă}
{fr: petite etiquette à coller}
{en: small sticking label}

§ vulusescu (vu-lu-sés-cu) vb IV vulusii (vu-lu-síĭ), vuluseam (vu-lu-seámŭ), vulusitã (vu-lu-sí-tã), vulusiri/vulusire (vu-lu-sí-ri) – bag unã vulã pri unã carti (tra s-aspun cã nu easti calpã); bag unã vulã sã ncljid un lucru (fachir, plic); vulisescu, dãmcusescu, sfãrhidedz, miuhiurlidisescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: vulusii fachirlu cu cartea tsi tsã u pitricui

§ vulusit (vu-lu-sítŭ) adg vulusitã (vu-lu-sí-tã), vulusits (vu-lu-sítsĭ), vulusiti/vulusite (vu-lu-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; vulisit, dãmcusit, sfãrhidat, miuhiurlidisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vulpi/vulpe

vulpi/vulpe (vúl-pi) sf, adg vulchi (vúl-chi) – agru-prici di pãduri (mari cãt un cãni, cu ghuna ca aroshi, alicã, cu urecljili chipitoasi, cu mutsa ngustã) cunuscutã trã hãrli shireti tsi li ari; guna loatã sh-lucratã (ca palto, etc.) di la aestã agru-prici; schilã (fig:
1: bishinã di vulpi = popurdã, unã soi di bureati tsi s-mãcã;
2: vulpi = cheali, gunã di vulpi; stranj di cheali di vulpi;
3: vulpi (adg invar) = shiret, cumalindru, hitru, pispu, ponir, mãlãgar, puniro, tirtipci; expr:
4: vulpi veaclji (om multu shiret, cumalindru, pispu, etc.;
5: tsi vulpi tãcutã-i! = tsi om ipucrit easti, tsi nu dzãtsi atseali tsi mindueashti;
6: ari noauã sufliti ca vulpea, cãtusha sh-muljarea = easti greu s-lu fats s-moarã;
7: ca vulpea cu coaljili a tsaplui = ashteaptã tsiva ncot; [adutsem aminti cã pãrmitlu dzãtsi cã vulpea, vidzãndalui cã s-minã coaljili-a tsaplui, pistipsea cã va-lj cadã sh-tr-atsea ashtipta tra s-li mãcã];
8: vulpea, cari nu-agiundzea auãli, dzãtsea cã-s acri = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui cari, cãndu nu poati s-aibã (s-facã) un lucru, dzãtsi taha cã nu l-ari-ananghi)
{ro: vulpe, şiret}
{fr: renard, fourbe}
{en: fox}
ex: dusi mãrata di vulpi; ne gãljinj avem, ne di vulpi n-avigljem; vulpea, cãt easti di shireatã, cadi tu stãpitsã; shi vulpea s-acatsã di patruli cicioari; vulpea, cãndu s-vidzu fãr coadã, vru s-li facã tuti coluvi; nãs tsi nu vrea, na! iu astalji nã vulpi; vulpea, cu drãcuriili a ljei, arsari nãoarã; nu tricu-unã dzuã shi na-ts-u cumbara vulpi; cari dusi vulpea, nu ts-alãsã njari tu oalã; njarea tutã u-avea glãpuitã mastorsa di vulpi; dupã putsãnã oarã agiundzi la vulpi; vulpea-lj deadi nã cali; loai nã cheatrã, lj-aminai unã pri cãpuljili ali vulpi; tsi vulpi (fig: shiret, shireatã) tãcutã hii!; si nviscu di vulchi (fig: guni di cheali di vulpi)

§ vulponj (vul-pónjĭŭ) sm, sf, adg vulpoanji/vulpoanje (vul-pŭá-nji), vulponj (vul-pónjĭ), vulpoa-nji/vulpoanje (vul-pŭá-nji) – (unã cu vulpi)
ex: nu ti lja cu vulponjlu atsel (fig: omlu atsel shiret, cumalindru), cã va s-ti-arãdã

§ vulpilji/vulpilje (vul-pí-lji) sf vulpilj (vul-píljĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret ca unã vulpi; pispeatsã, shiritlãchi, punirlichi, tirtipi
{ro: şiretenie}
{fr: fourberie, finauderie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn