DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pruschefal

pruschefal (prus-chĭé-falŭ) sn pruschefali/pruschefale (prus-chĭé-fa-li) – unã soi di pungã mari di pãndzã, ncljisã (cusutã di tuti pãrtsãli) sh-umplutã di lãnã (bumbac, puh., etc.) faptã maxus tra si s-bagã sum caplu-a omlui cãndu doarmi; cãpitãnj, cãpitinj, cãpitunj
{ro: căpătâi, pernă}
{fr: chevet, oreiller, coussin}
{en: bed head, pillow}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

puh1

puh1 (púhŭ) sn puhuri (pú-hurĭ) – peanili multu njits, suptsãri shi molj tsi-acoapirã truplu-a puljlor (sh-cu cari, multi ori, s-umplu cãpitãnjili atseali bunili); protlu per tsi nchiseashti s-creascã pri barba sh-mustãtsli a tinirlor
{ro: puf (pasăre); prima apariţie a barbei sau a mustăţilor la tineri}
{fr: duvet; première apparition de la barbe ou de la moustache chez les jeunes garçons}
{en: down (birds); first appearance of the young boys beard and moustache}
ex: cãpitinjlu-a meu eara umplut cu puh di peani; lj-ari ishitã puh (per moali, di prota) sh-pi grunj sh-pi fatsã

§ puhos (pu-hósŭ) adg puhoasã (pu-hŭá-sã), puhosh (pu-hóshĭ), puhoasi/puhoase (pu-hŭá-si) – tsi easti moali ca puhlu di pulj
{ro: pufos}
{fr: comme le duvet}
{en: down like}
ex: ari perlu nica puhos (moali ca puhlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

strozmã

strozmã (stróz-mã) sf strozmi/strozme (stróz-mi) shi strozmati/strozmate (stróz-ma-ti) – loclu ashtirnut (ndreptu cu vilendzã sh-cãpitinj) tra s-doarmã omlu; unã soi di sac mari mplin cu lãnã (bumbac, palji, etc.) tsi-l fatsi moali trã durnjiri sh-cari s-bagã pri pat tra s-hibã acupirit cu sindoni sh-vilendzã ca parti dit ashtirnutlu-a omlui cãndu s-bagã s-doarmã; ashtirnut, crivati, pat, shiltei, dushec
{ro: aşternut, pat, saltea}
{fr: lit, litière, couchage, matelas, accessoires du lit}
{en: bed, bedding, mattress}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã