DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãpestru

cãpestru (cã-pés-tru) sn cãpeastri/cãpeastre (cã-peás-tri) – hãlatea faptã di funii i curãi tsi s-bagã pi caplu-a calui (a gumarlui, a mulãljei, etc.) tra s-lu ledz di vãrã stur (cãndu vrei si sta tu-un loc), s-lu fats si s-ducã cãtrã iu vrei tini cãndu lu ncalits, lu fats s-tragã unã amaxi, etc.; cãprestu, cãpestur; (fig:
1: cãpestru = itsi lucru tsi nu lu-alasã, lj-bagã cheadits, i-lj dzãtsi cãtã iu si s-ducã cariva; expr:
2: hiu bun ti la cãpestru = hiu bun mash tra s-lucredz cu caljlji sh-gumarlji;
3: l-tsãn (mini) cãpestrul = mini cumãndãrsescu, nu lj-alas mini oaminjlji s-facã tsi vor, lã dzãc mini cum s-facã;
4: dau (lu-alas) cãpestrul = mi-alas di lucrul tsi lu-aveam, di cumãndãrsirea tsi u fãtseam;
5: lj-bag cãpestru = lu-agãlisescu, lj-bag fãrnu la-atseali tsi fatsi;
6: nj-bag cãpestru = mi nsor, va ljau unã nveastã tsi va-nj dzãcã tsi s-fac)
{ro: căpăstru}
{fr: bride, licou; harnais de tête pour les chevaux ou les autres animaux qu’il est nécessaire de brider et de conduire}
{en: licol; bridle, halter}
ex: tradzi calu di cãpestru; loats cãpeastrili shi nchisits; scoasi di lã deadi cãpestrul
(expr: s-alãsã di lucrul tsi lu-avea ca s-urseascã tsiva, ca s-aveaglji eapili, etc.) shi sh-mutri di lucru; tini hii trã la cãpeastri
(expr: eshti bun mash tra s-lucredz cu caljlji, cu mulili, etc.); shtii cum s-tsãnã cãpestrul ghini
(expr: shtii ghini s-lj-urseascã oaminjlji, s-lji cumãndãrseascã, s-lã dzãcã cum s-facã); deadi seamni cã shtii cum s-tsãnã cãpestrul ghini; tsãni-l di cãpestru
(expr: dzã-lj s-isihãseascã, s-bagã un fãrnu la-atseali tsi fatsi); sh-bãgã sh-nãs cãpestrul (si nsurã sh-nãs)

§ cãprestu (cã-prés-tu) sn cãpreasti/cãpreaste (cã-preás-ti) – (unã cu cãpestru)
ex: cãprestul (fig: bana cu caljlji, mulili, etc.) easti bana-a mea

§ cãpestur (cã-pés-tur) sn cãpesturi (cã-pés-turĭ) – (unã cu cãpestru)

§ cãpistrusescu (cã-pis-tru-sés-cu) (mi) vb IV cãpistrusii (cã-pis-tru-síĭ), cãpistruseam (cã-pis-tru-seámŭ), cãpistrusitã (cã-pis-tru-sí-tã), cãpistrusiri/cãpistrusire (cã-pis-tru-sí-ri) – bag cãpestru a calui (a gumarlui, etc.); cu curãili di la fãrnu sh-cãpestru, lj-aspun a calui (a gumarlui, etc.) tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); bag frãnlu, nfãrnu, nfãrnedz, agãlisescu, agãlescu; (fig: cãpistrusescu = fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea, s-agãleascã; fac un lucru s-astãmãtseascã, si sta tu-un loc di-aclo iu s-minã; l-tsãn pri cariva tra s-nu facã un lucru; lu stãpuescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stãpuescu

stãpuescu (stã-pu-ĭés-cu) (mi) vb IV stãpuii (stã-pu-íĭ), stãpueam (stã-pu-ĭámŭ), stãpuitã (stã-pu-í-tã), stãpuiri/stãpuire (stã-pu-í-ri) – mi tsãn (mi cãpistrusescu) tra s-nu fac tsiva; astãmãtsescu (curmu, dãnãsescu) fãtsearea a unui lucru; cãpistrusescu, mi tsãn, astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, etc.
{ro: (se) stăpâni, opri}
{fr: (se) maîtriser, (s’)arrêter}
{en: restrain oneself, stop, put brakes on}
ex: catriclu si stãpui (astãmãtsi, dãnãsi) tru loclu tsi s-cljamã Ararat; s-lu stãpueshti (s-lu-astãmãtseshti, s-lu fats s-dãnãseascã); s-nã stãpuim di (s-astãmãtsim, s-nã tsãnem di la) amãrtii; stãpuea-ti (tsãni-ti), nu ti-aspari; s-lji stãpuim di (s-lji cãpistrusim, s-lji tsãnem di la) arali lucri

§ stãpuit (stã-pu-ítŭ) adg stãpuitã (stã-pu-í-tã), stãpuits (stã-pu-ítsĭ), stãpuiti/stãpuite (stã-pu-í-ti) – tsi easti tsãnut di la fãtsearea a unui lucru; tsi easti astãmãtsit; tsi s-ari curmatã di la fãtsearea-a unui lucru; cãpistrusit, tsãnut, astãmãtsit, dãnãsit, curmat, etc.
{ro: stăpânit, oprit}
{fr: maîtrisé, arrêté}
{en: restrained, stopped}

§ stãpuiri/stãpuire (stã-pu-í-ri) sf stãpuiri (stã-pu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (si) stãpueashti
{ro: acţiunea de a (se) stăpâni, de a (se) opri; stăpânire, oprire}
{fr: action de (se) maîtriser, de (s’)arrêter}
{en: action of restraining oneself, of stopping, of putting brakes on}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã