DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãpestru

cãpestru (cã-pés-tru) sn cãpeastri/cãpeastre (cã-peás-tri) – hãlatea faptã di funii i curãi tsi s-bagã pi caplu-a calui (a gumarlui, a mulãljei, etc.) tra s-lu ledz di vãrã stur (cãndu vrei si sta tu-un loc), s-lu fats si s-ducã cãtrã iu vrei tini cãndu lu ncalits, lu fats s-tragã unã amaxi, etc.; cãprestu, cãpestur; (fig:
1: cãpestru = itsi lucru tsi nu lu-alasã, lj-bagã cheadits, i-lj dzãtsi cãtã iu si s-ducã cariva; expr:
2: hiu bun ti la cãpestru = hiu bun mash tra s-lucredz cu caljlji sh-gumarlji;
3: l-tsãn (mini) cãpestrul = mini cumãndãrsescu, nu lj-alas mini oaminjlji s-facã tsi vor, lã dzãc mini cum s-facã;
4: dau (lu-alas) cãpestrul = mi-alas di lucrul tsi lu-aveam, di cumãndãrsirea tsi u fãtseam;
5: lj-bag cãpestru = lu-agãlisescu, lj-bag fãrnu la-atseali tsi fatsi;
6: nj-bag cãpestru = mi nsor, va ljau unã nveastã tsi va-nj dzãcã tsi s-fac)
{ro: căpăstru}
{fr: bride, licou; harnais de tête pour les chevaux ou les autres animaux qu’il est nécessaire de brider et de conduire}
{en: licol; bridle, halter}
ex: tradzi calu di cãpestru; loats cãpeastrili shi nchisits; scoasi di lã deadi cãpestrul
(expr: s-alãsã di lucrul tsi lu-avea ca s-urseascã tsiva, ca s-aveaglji eapili, etc.) shi sh-mutri di lucru; tini hii trã la cãpeastri
(expr: eshti bun mash tra s-lucredz cu caljlji, cu mulili, etc.); shtii cum s-tsãnã cãpestrul ghini
(expr: shtii ghini s-lj-urseascã oaminjlji, s-lji cumãndãrseascã, s-lã dzãcã cum s-facã); deadi seamni cã shtii cum s-tsãnã cãpestrul ghini; tsãni-l di cãpestru
(expr: dzã-lj s-isihãseascã, s-bagã un fãrnu la-atseali tsi fatsi); sh-bãgã sh-nãs cãpestrul (si nsurã sh-nãs)

§ cãprestu (cã-prés-tu) sn cãpreasti/cãpreaste (cã-preás-ti) – (unã cu cãpestru)
ex: cãprestul (fig: bana cu caljlji, mulili, etc.) easti bana-a mea

§ cãpestur (cã-pés-tur) sn cãpesturi (cã-pés-turĭ) – (unã cu cãpestru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn