DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apustusescu

apustusescu (a-pus-tu-sés-cu) vb IV apustusii (a-pus-tu-síĭ), apustuseam (a-pus-tu-seámŭ), apustusitã (a-pus-tu-sí-tã), apus-tusiri/apustusire (a-pus-tu-sí-ri) – ãnj cher unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi am faptã un copus mari; avursescu, avrusescu, lãvrusescu, (mi) curmu, armãn, cãpãescu
{ro: obosi}
{fr: (se) lasser, (se) fatiguer; (s’)exténuer}
{en: tire, exhaust}
ex: apustusea-lj (avursea-lj)

§ apustusit (a-pus-tu-sítŭ) adg apustusitã (a-pus-tu-sí-tã), apustusits (a-pus-tu-sítsĭ), apustusiti/apustusite (a-pus-tu-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã un copus mari; avursit, avrusit, lãvrusit, curmat, armas, cãpãit
{ro: obosit}
{fr: lassé, fatigué; exténué}
{en: tired, exhausted} di apustusit tsi eara, dusi s-doarmã

§ apustusiri/apustusire (a-pus-tu-sí-ri) sf apustusiri (a-pus-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apustuseashti; avursiri, avrusiri, lãvrusiri, curmari, armãneari, cãpãiri
{ro: acţiunea de a obosi; obosire, oboseală}
{fr: action de (se) lasser, de (se) fatiguer; de (s’)exténuer; fatigue}
{en: action of tiring, of being exhausted; tiredness}

§ dispustusescu (dis-pus-tu-sés-cu) vb IV dispustusii (dis-pus-tu-síĭ), dispustuseam (dis-pus-tu-seámŭ), dispustusitã (dis-pus-tu-sí-tã), dispustusiri/dis-pustusire (dis-pus-tu-sí-ri) – mi curmu di la un copus tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu) tra sã-nj ljau anasa shi sã-nj yinã suflitlu la loc; stau di isihãsescu cã mi aduchescu multu avursit; discurmu, dizvursescu, arihãtipsescu, apãnghisescu, arãpas, arã-pãsedz, arãpãsescu, aripas, aripãsedz, arupas, rãpas, rãpãsedz, rupas, rupusedz, ripas {(se) odihni}
{fr: (se) reposer, (se) délasser}
{en: rest}
ex: shidzu sã dispustuseascã (si s-discurmã), sum aumbra di cupaci

§ dispustusit (dis-pus-tu-sítŭ) adg dispustusitã (dis-pus-tu-sí-tã), dispustusits (dis-pus-tu-sítsĭ), dispustusiti/dis-pustusite (dis-pus-tu-sí-ti) – tsi ari astãmãtsitã copuslu faptu (lucru tsi-l avurseashti multu), tra s-poatã sã-sh lja anasa; tsi ari shidzutã tes tra s-isihãseascã; discurmat, dizvursit, arihãtipsit, apãnghisit, arãpãsat, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat {odihnit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

armãn2

armãn2 (ar-mắnŭ) vb II armash (ar-máshĭŭ), armãneam (ar-mã-neámŭ), armasã (ar-má-sã), armãneari/armãneare (ar-mã-neá-ri) –
1: stau tu loclu iu mi aflu fãrã tra s-caftu s-mi duc tu altu loc; alas un lucru aclo iu s-aflã fãrã s-lu min dit loclu-a lui; arãmãn, alas;
2: ãnj si njicshureadzã multu putearea (trupeascã icã atsea sufliteascã) dupã tsi fac un copus mari; mi curmu, apustusescu, avursescu, avrusescu, lãvrusescu, cãpãescu;
(expr:
1: armãn cu gura hãscatã = armãn ciudusit di tsi ved i avdu;
2: armãn cu fatsa lai = armãn arushinat)
{ro: rămâne; obosi}
{fr: rester; rendre, laisser; (se) fatiguer}
{en: remain, be left; tire}
ex: s-nu nj-armãn (s-nu mi aflu) fãr tini n hoarã; armash (un lucru mi featsi si stau) ca chirut di minti; u-armasi (u-alãsã) greauã; armasi di cu njic fãrã dadã sh-fãrã tatã; armasi di (nu s-dusi) la agru; nu armasi di nãsh nitsi cinushi; muljarea armasi cu truplu ncãrcat; armasi s-adarã mãcarea; lj-armasi mintea pri mushuteatsa-a featãljei; nu-armasi (nu tricu) searã di la Dumnidzã s-nu s-ducã s-lu veadã

§ armas1 (ar-másŭ) adg armasã (ar-má-sã), armash (ar-máshĭ), armasi/armase (ar-má-si) –
1: tsi sta tu loclu iu s-aflã fãrã tra s-caftã s-fugã; (lucru) tsi easti alãsat aclo iu s-aflã; arãmas, alãsat;
2: tsi-lj s-ari njicshuratã multu putearea di itia-a copuslui tsi-l featsi; curmat, apustusit, avursit, avrusit, lãvrusit, cãpãit;
(expr: (featã) armasã = (featã) armasã nimãrtatã)
{ro: rămas; obosit}
{fr: resté; demeuré, laissé, dépassé, quitté; fatigué}
{en: remained, left over; tired}
ex: hoara armasã singurã; easti armasã di strãpãpãnj ca s-tinjisim oaspili; adunãm nãinti oili armasi shi va li-adutsem s-lji ncljidem tu ahuri; draclu armas, eara fãrã pãputsã

§ ar-mãneari/armãneare (ar-mã-neá-ri) sf armãneri (ar-mã-nérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) armãni tu-un loc; arãmãneari, alãsari, curmari, apustusiri, avursiri, avrusiri, lãvrusiri, cãpãiri
{ro: acţiunea de a rămâne; de a obosi; rămânere, oboseală}
{fr: action de rester; de demeurer, de laisser; de (se) fatiguer}
{en: action of remaining; of being left over; of tiring}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avursescu

avursescu (a-vur-sés-cu) vb IV avursii (a-vur-síĭ), avurseam (a-vur-seámŭ), avursitã (a-vur-sí-tã), avursiri/avursire (a-vur-sí-ri) – ãnj cher unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi am faptã multu chiro un copus mari; aduchescu unã mari slãbintsã shi curmari a truplui di itia-a copuslui mari tsi-am faptã; avrusescu, apustusescu, lãvrusescu, (mi) curmu, armãn, cãpãescu
{ro: obosi}
{fr: (se) lasser, (se) fatiguer; (s’)exténuer}
{en: tire, ex-haust}
ex: avursish (ti curmash, apustusish) di alãgari

§ avursit (a-vur-sítŭ) adg avursitã (a-vur-sí-tã), avursits (a-vur-sítsĭ), avursiti/avursite (a-vur-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; avrusit, apustusit, lãvrusit, curmat, armas, cãpãit
{ro: obosit}
{fr: lassé, fatigué; exténué}
{en: tired, exhausted}
ex: aestã etã di zãhmets easti-avursitã; cãt avea agiumtã shi eara avursit di cali; eara avursit (curmat, apustusit) multu shi cripa di seati

§ avursiri/avursire (a-vur-sí-ri) sf avursiri (a-vur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva avurseashti; avrusiri, apustusiri, lãvrusiri, curmari, armãneari, cãpãiri, brengã
{ro: acţiunea de a obosi; obosire, oboseală}
{fr: action de (se) lasser, de (se) fatiguer; de (s’)exténuer; fatigue}
{en: action of tiring, of being exhausted; tiredness}

§ avrusescu (a-vru-sés-cu) vb IV avrusii (a-vru-síĭ), avruseam (a-vru-seámŭ), avrusitã (a-vru-sí-tã), avrusiri/avrusire (a-vru-sí-ri) – (unã cu avursescu)
ex: avrusii multu di lucrul di la-ayinji; nj-avrusirã cicioarli di-ahãtã alãgari

§ avrusit (a-vru-sítŭ) adg avrusitã (a-vru-sí-tã), avrusits (a-vru-sítsĭ), avrusi-ti/avrusite (a-vru-sí-ti) – (unã cu avursit)

§ avrusiri/avrusire (a-vru-sí-ri) sf avrusiri (a-vru-sírĭ) – (unã cu avursiri)

§ lãvrusescu (lã-vru-sés-cu) (mi) vb IV lãvrusii (lã-vru-síĭ), lãvru-seam (lã-vru-seámŭ), lãvrusitã (lã-vru-sí-tã), lãvrusiri/lãvrusire (lã-vru-sí-ri) – (unã cu avursescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãildisescu

bãildisescu (bã-il-di-sés-cu) vb IV bãildisii (bã-il-di-síĭ), bãildi-seam (bã-il-di-seámŭ), bãildisitã (bã-il-di-sí-tã), bãildisiri/bãil-disire (bã-il-di-sí-ri) – avursescu multu (cãpãescu) di marili copus tsi-l fac; cãpãescu, cãpuescu
{ro: (se) extenua}
{fr: (s’)exténuer}
{en: exhaust oneself}
ex: bãildisim di alãgari sh-di foami

§ bãildisit (bã-il-di-sítŭ) adg bãildisitã (bã-il-di-sí-tã), bãildisits (bã-il-di-sítsĭ), bãildisiti/bãildisite (bã-il-di-sí-ti) – tsi cãpãeashti di marili copus tsi-l fatsi; cãpãit, cãpuit
{ro: extenuat}
{fr: exténué}
{en: exhausted}

§ bãildisiri/bãildisire (bã-il-di-sí-ri) sf bãildi-siri (bã-il-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãpãeashti di marili copus tsi-l fatsi; cãpãiri, cãpuiri
{ro: acţiunea de a (se) extenua}
{fr: action de (s’)exténuer}
{en: action of exhausting oneself}

§ bãldãsescu (bãl-dã-sés-cu) vb IV bãldãsii (bãl-dã-síĭ), bãldãseam (bãl-dã-seámŭ), bãldãsitã (bãl-dã-sí-tã), bãldãsiri/bãl-dãsire (bãl-dã-sí-ri) – (unã cu bãildisescu)

§ bãldãsit (bãl-dã-sítŭ) adg bãldãsitã (bãl-dã-sí-tã), bãldãsits (bãl-dã-sítsĭ), bãldãsi-ti/bãldãsite (bãl-dã-sí-ti) – (unã cu bãildisit)
ex: armasi n cali bãldãsit (cãpuit)

§ bãldãsiri/bãldãsire (bãl-dã-sí-ri) sf bãldã-siri (bãl-dã-sírĭ) – (unã cu bãildisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cachin

cachin (ca-chínŭ) sn cachinuri (ca-chí-nurĭ) – boatsea sãnãtoasã tsi u scoati omlu (unã boatsi dupã-alantã) cãndu s-arupi (cãpãeashti) di-arãdeari; vrondul tsi-l fatsi un cu-arãdearea, cãndu sh-pizueashti di cariva; cãchin, grohut; cãhtiri, cãpãiri
{ro: hohot de râs}
{fr: éclat de rire}
{en: roar of laughter}
ex: tsi easti aestu cachin (aestã arãdeari cu grohuti) di tini

§ cãchin1 (cã-chínŭ) sn cãchinuri (cã-chí-nurĭ) – arãdeari cu boatsi sãnãtoasã (cu grohuti, cachinuri)
{ro: râs cu hohote}
{fr: rire aux éclats}
{en: loud or excited laughter}
ex: cãchin, lai cãchin (tsi mari cãpãiri di-arãdeari)

§ cãchin2 (cã-chínŭ) (mi) vb IV cãchinii (cã-chi-níĭ), cãchineam (cã-chi-neámŭ), cãchinitã (cã-chi-ní-tã), cãchiniri/cã-chinire (cã-chi-ní-ri) – arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; lishin di-arãdeari; nj-pizuescu di cariva cu cachinuri (grohuti) di-arãdeari; cãhtescu di-arãdeari; cãpãescu di-arãdeari; cãhtisescu, hãrhãrescu, pãhãescu
{ro: râde în hohote}
{fr: rire aux éclats}
{en: roar with laughter}
ex: nã cãchinim di-arãdeari; nã cãchinish (featsish dunjaea s-arãdã di noi, nã featsish rizili) cu fapta-a ta

§ cãchinit (cã-chi-nítŭ) adg cãchinitã (cã-chi-ní-tã), cãchinits (cã-chi-nítsĭ), cãchiniti/cãchinite (cã-chi-ní-ti) – cari arãsi cu grohuti; cari lishinã di-arãdeari; cãhtit, cãpãit (di-arãdeari); cãhtisit, hãrhãrit, pãhãit
{ro: care a râs în hohote; leşinat (de răs)}
{fr: qui a rit aux éclats}
{en: who has burst, roared with laughter}

§ cãchiniri/cãchinire (cã-chi-ní-ri) sf cãchiniri (cã-chi-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãchinã di-arãdeari; cãhtiri, hãrhãriri, cãpãiri
{ro: acţiunea de a râde în hohote}
{fr: action de rire aux éclats}
{en: action of roaring with laughter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãhtescu

cãhtescu (cãh-tés-cu) (mi) vb IV cãhtii (cãh-tíĭ), cãhteam (cãh-teámŭ), cãhtitã (cãh-tí-tã), cãhtiri/cãhtire (cãh-tí-ri) –
1: arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; lishin di-arã-deari; nj-pizuescu di cariva cu cachinuri (grohuti) di-arãdeari; cãpãescu di-arãdeari;
2: nj-cher cunushtearea shi aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini (dinãoarã, fãrã s-bag oarã i s-aduchescu tsi s-fatsi); nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãngoari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-cadi milii; nj-yini lishin (milii); lishin, lishinedz, ligusescu;
3: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã caishti tsi di el; aspargu, surpu, prãpãdescu, afãnisescu, etc.
{ro: râde în hohote, leşina râzând; leşina; distruge}
{fr: rire aux éclats, mourir de rire; s’évanouir; détruire}
{en: roar with laughter; faint; destroy}
ex: mi cãhtii di-arãdeari; picurarlji tuts s-cãhtescu (lishinã di-arãdeari); nã cãhtim di-arãdeari cu nãsã; tsi vidzu di s-cãhteashti ashi?; cãhtish (lj-featsish s-lishinã) ficiorlji cu vearga; cãrnurli tsã si cãhtirã (tsã si vãtãmarã)

§ cãhtit (cãh-títŭ) adg cãhtitã (cãh-tí-tã), cãhtits (cãh-títsĭ), cãhtiti/cãhtite (cãh-tí-ti) – tsi-ari lishinatã di-arãdeari; cãpãit, ligusit, hãrhãrit, cãchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lãvrusit, etc.
{ro: istovit de râs}
{fr: mort de rire; évanoui; détruit}
{en: tired of laughing; fainted; destroyed}
ex: cãrtsãli-a lui aproapea cãhtiti (asparti, afãnisiti)

§ cãhtiri/cãhtire (cãh-tí-ri) sf cãhtiri (cãh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãhteashti
{ro: acţiunea de a râde în hohote, de a leşina râzând; de a leşina; de a distruge}
{fr: action de rire aux éclats, de mourir de rire; de s’évanouir; de détruire}
{en: action of roaring with laughter; of fainting; of destroying}

§ cãhtisescu (cãh-ti-sés-cu) (mi) vb IV cãhtisii (cãh-ti-síĭ), cãhtiseam (cãh-ti-seámŭ), cãhtisitã (cãh-ti-sí-tã), cãhtisiri/cãhtisire (cãh-ti-sí-ri) – (unã cu cãhtescu)

§ cãhtisit (cãh-ti-sítŭ) adg cãhtisitã (cãh-ti-sí-tã), cãhtisits (cãh-ti-sítsĭ), cãhtisiti/cãhtisite (cãh-ti-sí-ti) – (unã cu cãhtit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãpãescu

cãpãescu (cã-pã-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpãii (cã-pã-íĭ), cãpãeam (cã-pã-ĭámŭ), cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) – mi curmu multu (shi-nj cher multu putearea) di copuslu mari tsi-l fac; avursescu multu di-arãdearea tsi u fac; lishin di-arãdeari; arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; ligusescu, hãrhãrescu, cãhtescu, pãhãescu, cãchin, avursescu, apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, lãvrusescu, etc.
{ro: istovi; râde în hohote}
{fr: exténuer; mourir de rire}
{en: exhaust; roar with laughter}
ex: s-cãpãeashti (hãrhãriseashti, s-cãchinã) di-arãdeari; nã cãpãim multu di imnari; cãpãirã, (avursirã multu), nu pot s-imnã; lucrai la ayinji sh-mi cãpãii, cã shidzui multu aplicat; di jalea-a ljei nã cãpãim di plãngu

§ cãpãit (cã-pã-ítŭ) adg cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãits (cã-pã-ítsĭ), cãpãiti/cãpãite (cã-pã-í-ti) – tsi s-ari curmatã multu di copuslu tsi featsi; tsi-ari lishinatã di-arãdeari; ligusit, hãrhãrit, cãhtit, pãhãit, cãchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lãvrusit, etc.;
(expr:
1: curcubetã cãpãitã = curcubetã shidzutã, moali;
2: oarfãn cãpãit = multu oarfãn, tiflupendar, fãrã cinushi n vatrã, fãrã zmeanã la cur, etc.;
3: stranj cãpãit = stranj aruptu, partal, recicu)
{ro: istovit; rupt de oboseală; istovit de râs}
{fr: mort de rire, tari}
{en: exhausted; tired of laughing}
ex: earam cãpãit di imnari; cu tuti cã eara cãpãits, curmats, elj agiumsirã la loclu di iu insha lunjina; eara multu curmatã sh-cãpãitã; curcubetã heartã, cãpãitã
(expr: shidzutã, moali)

§ cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) sf cãpãiri (cã-pã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãpãeashti (di copuslu tsi fatsi, di-arãdeari); ligusiri, hãrhãriri, cãhtiri, pãhãiri, cãchiniri, avursiri, apustusiri, curmari, pidipsiri, lãvrusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curcubetã

curcubetã (cur-cu-bé-tã) sf curcubeti/curcubete (cur-cu-bé-ti) – numã datã la ma multi planti tsi au un trup lungu (cari poati s-agiungã pãnã la 4m) tsi s-tradzi azvarna pri loc, frãndzã mãri, lãrdzi, sh-acupiriti cu peri ascuri, shi cu lilici mãri galbini-purtucalishi tsi da yimishi mãri (di-aradã ma mãri di caplu-a omlui shi cãtivãrãoarã pot s-agiungã pãnã la 15-20Kg), stronghili, cu coaja albã, galbinã, purtucalishi, etc., cu carnea di nuntru moali, dzãmoasã tsi s-mãcã heartã, coaptã, tu mãcãri i tu piti, mplinã di simintsã albi, mãri tsi s-buni tu mãcari (di-aradã fripti); yimisha faptã di-aestã plantã; citurã;
(expr:
1: (cap di) curcubetã = (i) cap, cãrãfetã, carafetã, ciuturã; (ii) cap gros, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi; cap di citurã;
2: nu-lj talji curcubeta; si-lj dinjits curcubeti easti; ari cap di curcubetã; easti cu curcubeta goalã; easti curcubetã; curcubetã lu-ari caplu, etc. = om tsi easti glar, hazo, tivichel, prostu, cu caplu gros, ca unã pravdã cari mãcã coji di curcubeti; tsi nu easti dishteptu, tsi nu-nj talji caplu, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi; tsi nu-ari minti n cap; etc.
3: li bag tu curcubetã = li bag tu cãrãfetã; li aduchescu sh-li bag ghini tu minti tra s-nu li-agãrshescu;
4: doilji bes tu-unã curcubetã = suntu oaspits bunj, s-uidisescu multu;
5: (dzãtsi, vindi) curcubeti hearti, curcubeti di Kirasova = (zburashti, dzãtsi) glãrinj, minciunj, chirãturi, papardeli, curcufexali, burlidz mbãirati; mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, grandzali-mandzali, etc.;
6: curcubetã cãpãitã = curcubetã shidzutã, moali;
7: curcubetã trã beari = vas faptu dit coaja-a unei curcubetã uscatã;
8: lj-umplu curcubeta = l-cãndãrsescu, l-fac s-aducheascã;
9: va-nj bea curcubeta apã = va mi vatãmã, va mor;
10: (muljarea) furã curcubeta = (muljarea) armasi greauã, cu sartsinã)
{ro: dovleac}
{fr: citrouille, courge, gourde, calebasse}
{en: pumpkin, gourd}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angu-citoari: curcubeta); tindu funi sh-adun gljami (angu-citoari: curcubeta); easti mplin di lumi, tsi s-minã dipriunã ca alghinjli tu cushor (angucitoari: curcubeta); tsi-i cãnd bati trumbeta, dratslji sh-frãngu curcubeta? (angucitoari: cucotlu); s-dutsi, s-dutsi curcubeta la apã, pãnã s-frãndzã nãoarã; la armãnj nu-aflji curcubeti cu gushi; na! iu dau di nã simintsã di curcubetã; ninga nu timsi gushi curcubeta, sh-mutã cap; cãndu curcubetã, cãndu gusha lungã; cãndu criscush, curcubetã, sh-cãndu strãmbash cap?; lj-bea curcubeta apã
(expr: easti mortu); tsi cap di curcubetã ari!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curmu2

curmu2 (cúr-mu) (mi) vb I curmai (cur-máĭ), curmam (cur-mámŭ), curmatã (cur-má-tã), curmari/curmare (cur-má-ri) – ãnj cher unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi am faptã multu chiro un copus mari; feci tsiva, un copus mari sh-mi doari mesea; (foclu, mirachea, vrearea, alumta, etc.) isihãseashti icã-lj scadi dinamea; lu-apustusescu (lu-apitrusescu) pri cariva cu putearea, vrearea, mirachea, etc. tsi u am; avursescu, avrusescu, apustusescu, lãvrusescu, armãn, cãpãescu
{ro: obosi, copleşi}
{fr: apaiser, (se) lasser, (se) fatiguer; (s’)exténuer, accabler}
{en: pacify, quell (storm, fire); tire, exhaust; overwhelm}
ex: itsi s-curmã foclu; ahurhi sã-l curmã (sã-lj yinã, sã-l pitrundã) unã mari seati; mi curmai di mesi (feci tsiva di mi doari mesea); l-curmã (lu-apitrusi) jalea; unã njilã mi curmã (mi-aplucusi); l-curmarã (lj-deadirã, lu-aplucusirã, l-pudidirã) lãcrinjli; vã curmat (avursit) di-ahãt anifur; cari mi curmai (avursii, apustusii); mi curmai (avursii) di-alãgari; atsel tsi-alagã multu, va si s-curmã curundu

§ curmat2 (cur-mátŭ) adg curmatã (cur-má-tã), curmats (cur-mátsĭ), curmati/curmate (cur-má-ti) – tsi sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; (foclu, mirachea, vrearea, alumta, etc.) tsi-lj s-ari scãdzutã (isihãsitã) dinamea; tsi easti apitrusit di tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u ari; avursit, avrusit, apustusit, lãvrusit, armas, cãpãit
{ro: obosit, copleşit}
{fr: apaisé, lassé, fatigué; exténué, accablé}
{en: pacified, quelled (storm, fire); tired, exhausted; overwhelmed}
ex: curmat (avursit, cãpãit) shidea pri cheatrã… chitrarlu; cã-i dirnat, cã-i curmat (avursit); di-ahãntã cali greu curmat (cãpãit, multu-avursit); carti, curmatã (avursitã) di imnari; feata, curmatã moartã (avursitã, ca unã moartã!); hii curmatã di mesi (hii avursitã, (featsish un mari copus di) ti doari mesea)

§ curmari2/curmare (cur-má-ri) sf curmãri (cur-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-curmã; avursiri, avrusiri, apustusiri, lãvrusiri, armãneari, cãpãiri
{ro: acţiunea de a obosi, de a copleşi, obosire, copleşire}
{fr: action d’apaiser, de (se) lasser, de (se) fatiguer; de (s’)exténuer, d’accabler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn