DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

Amirichii/Amirichie

Amirichii/Amirichie (A-mi-ri-chí-i) sf fãrã pl – continentu tsi s-aflã dupã marli uchean Atlantic, ditu-Ascãpitata-ali Ivropi; crat mari adrat di 50 di stati (nãi) ma njits; America
{ro: America}
{fr: l’Amérique}
{en: America}

§ Americã (A-mé-ri-cã) sf fãrã pl – (unã cu Amirichii)

§ amirican (a-mi-ri-cánŭ) sm, sf amiricanã (a-mi-ri-cá-nã), amiricanj (a-mi-ri-cánjĭ), amiricani/amiricane (a-mi-ri-cá-ni) – om tsi bãneadzã icã yini dit Amirichii (di-aradã tsi s-amintã aclo) {american}
{fr: américain}
{en: American}

§ amiri-cãnescu (a-mi-ri-cã-nés-cu) adg amiricãneascã (a-mi-ri-cã-neás-cã), amiricãneshtsã (a-mi-ri-cã-nésh-tsã), amiricãneshti/ami-ricãneshte (a-mi-ri-cã-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu Amirichia icã cu amiricanjlji
{ro: americănesc}
{fr: américain}
{en: American}

§ amiricãneashti/amiricãneashte (a-mi-ri-cã-neásh-ti) adv – ca amiricanjlji; ca dit Amirichii
{ro: americăneşte}
{fr: comme les Américains}
{en: American style}

§ amiricancu (a-mi-ri-cán-cu) adg amiricancã (a-mi-ri-cán-cã) amiricantsã (a-mi-ri-cán-tsã), amiricantsi/amiricantse (a-mi-ri-cán-tsi) – (lucru) tsi yini dit Amirichii
{ro: american}
{fr: Américain}
{en: american}

§ amiricancã (a-mi-ri-cán-cã) sf amiricantsi/amiricantse (a-mi-ri-cán-tsi) – unã soi di pãndzã tsi yinea tu vecljul chiro dit Amirichii
{ro: un fel de pânză veche americană}
{fr: calicot, toile de coton}
{en: kind of old American cloth}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãndu

cãndu (cắn-du) adv – (ca ntribari) tu tsi oarã?; tu cari chiro?; chirolu tsi s-fatsi (tu cari va s-facã) tsiva; cundu, anda, nda;
(expr:
1: pri-cãndu (scriat shi pricãndu) = di cãndu;
2: di cãndu-cãndu; di cãndu, cãndu = nu tut chirolu ma ndauã ori mash; di oarã-oarã, ori-ori; niscãntiori, cãtivãrãoarã, cãtiunãoarã, etc.;
3: cãndu..., cãndu... = unãoarã..., altãoarã...; cãtivãrãoarã..., altãoarã...)
{ro: când}
{fr: quand, lorsque}
{en: (at the moment, time) when}
ex: cãndu (tsi oarã) s-dusi la el s-lu veadã?; ma cãndu, cãndu va murim? di cãndu (dit chirolu tsi) creapã dzua; cãndu (chirolu tsi) vrea s-yin la voi; cãndu
(expr: unãoarã) unã, cãndu
(expr: altãoarã) altã; di cãndu-cãndu
(expr: nu tut chirolu, mash cãtivãrãoarã) tritseam pri la casa-a lui; di cãndu, cãndu
(expr: di oarã-oarã) nã vreavã nãvãlea; nica pri-cãndu (di cãndu) eara

§ cundu (cún-du) adv – (unã cu cãndu)

§ canda1 (cán-da) adv – (unã cu cãndu)
ex: canda (cãndu) nu fudzi, grea-nj

§ anda (án-da shi an-dá) adv – (unã cu cãndu)
ex: anda (cãndu a) s-yinj, sã-nj dai hãbari; anda (cãndu) nu s-la; anda (cãndu) nu vrea; suntu mesh di dzãli di-anda (di cãndu) eu ducheam; anda (cãndu) eara satrazam Fuad-Pãshe

§ nda (ndá) adv – (unã cu cãndu)
ex: nda (cãndu) tu nani nj-lu culcai; nda (cãndu) nu-ascultsã

§ deanda (deán-da) adv, cong – di-anda, di cãndu, macã, dit oara tsi, etc.
{ro: de când}
{fr: depuis quand, depuis que}
{en: since}
ex: deanda (dit oara tsi; macã, cara) nu greshti; deanda (di cãndu) eara featã; deanda (di cãndu eara) njic, s-videa cãt shpirtu easti

§ danda (dán-da) adv, cong – (unã cu deanda)

§ cãntsido (cắn-tsi-dó) adv – cãndu (tsi) s-hibã; cantsido, cãnchishdo, cãntsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dormenj

dormenj (dor-ménjĭ) sm pl – lucancu adrat cu carni di porcu; lucanic, lucancu, culucancu, culeu; roman; lumbar, bumbar; sugiuc
{ro: cârnat de porc}
{fr: saucisse (de porc)}
{en: porc sausage}
ex: u curdusim la frati-nju cu dormenj (lucantsi di porcu) sh-cu yin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lucanic

lucanic (lu-cá-nicŭ) sm lucanits (lu-cá-nitsĭ) shi sn lucanitsi/lu-canitse (lu-cá-ni-tsi) – carni mãtsinatã (stumahi, inimã, hicat, etc. mãtsinat), ndreaptã cu mirudenii shi hiptã tu mats di porcu i di oai tra si s-mãcã coaptã tu cireap (proaspitã cãndu s-fatsi, i afumatã ma amãnat); lucancu, culucancu, culeu; dormenji, roman; lumbar, bumbar; sugiuc
{ro: cârnat}
{fr: saucisse, andouille}
{en: sausage}
ex: andzãri lucanitslji spindzurats; mãcãm la el un bun lucanic di porcu; lizeti avurã lucanitslji

§ lucancu (lu-cán-cu) sm lucantsi (lu-cán-tsi) – (unã cu lucanic)

§ culucancu (cu-lu-cán-cu) sm culucantsi (cu-lu-cántsi) – (unã cu lucanic)

§ culeu1 (cu-léŭ) sm culei (cu-léĭ) – (unã cu lucanic)
ex: mustul cu culeu (lucanic) ari mari lizeti; shtii s-facã culei lizitlii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsiva

tsiva (tsi-vá) pr indef – nishti, nãshti, niscãntsã; nitsiun, vãrnu, vãrnã, vãrã, vãrã soi, vãrã turlii, naca (nu tsiva), nacã, napa, etc.
{ro: ceva, nimic, cumva}
{fr: quelque chose; rien; par hazard}
{en: something; nothing; by chance}
ex: dzã-nã tsiva (vãrã lucru) di bana-a ta; dã-nj tsiva (un lucru); nu-ts dau tsiva (nitsiun lucru); s-ascultu tsiva (nãshti) arãdeari i tsiva (nãshti) bots ficiureshti; ashteaptã n gurã, ca tsiva (nãshti) pulj orghi; eu nu-aveam tsiva (nitsiun, vãrã lucru); tsiva nu voi; ficiorlji s-nu cadã tsiva (vãrã soi) tu apã; s-nu vã chirets tsiva (vãrã turlii); s-nu si ncheadicã tsiva (vãrã soi) tu alãgari; nu-nj vidzush tsiva (naca-nj vidzush) cãprili?; ficiorlu nitsi nu-avu chiro s-greascã tsiva (nitsiun zbor); ligã cãnili sh-nu dzãsi tsiva (nu scoasi un zbor); ni soi u-am tsiva

§ cantsiva (cán-tsi-va) adv – (unã cu tsiva)
ex: cantsiva (tsiva) nu dau; cantsiva (tsiva) nu lã gri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã