DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cangi1/cange

cangi1/cange (cán-gi) sf cãngi (cắn-gi) – shcop lungu shi suptsãri cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri di diparti (ca unã varcã, bunãoarã i ca oai di cicior) shi s-li tradz cãtrã tini i s-li pindzi diparti di tini; prãjinã lungã shi suptsãri tsi ari unã soi di cãnistrã tu-un capit tra s-poatã omlu s-adunã poami di pi pom cãndu suntu multu nsus; cãrlig, cãnistrã; (fig: cangi = inati, hulii, amãnii, turbari, etc.)
{ro: cange, cârlig}
{fr: croc, grappin}
{en: hook}
ex: lu-acãtsã cu cangea (cãrliglu); mi-acãtsã cangea (fig: inatea); loai cu cangea (shcoplu cu cãnistra) tuti gortsãli; cu cãngili (cãrlidzli) lu scoasirã dit baltã

§ cãngichi (cãn-gí-chi) sf cãngichi (cãn-gíchĭ) – (unã cu cangi1)
ex: tsãneam cãti unã cãngichi

§ cãngic (cãn-gícŭ) sn cãngitsi/cãngitse (cãn-gí-tsi) –
1: cangi njicã; cãrlig njic; cinghelj njic;
2: cioc njic
{ro: cinghel mic, ciocănel}
{fr: petit croc, petir marteau}
{en: small hook, small hammer}
ex: scoasi dit top cu cãngiclu (cangea njicã), nealili shi alanti lugurii di bãcãri; lu nvitsã s-lja un cãngic (cioc njic) tsi s-facã itsido cu el; lã deadi unã cu cãngiclu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: cãngiclu

cosh1

cosh1 (cóshĭŭ) sn coshuri (có-shĭurĭ) shi coashi/coashe (cŭá-shi) – hãlati adratã di mplitituri di verdzi suptsãri (palji, etc.) trã purtari lucri di mãnã (zãrzãvãts, poami, etc.); cãnistrã, cãlathã, cushori, cãrinã, cãnistealã, cushelj, cufinã, shportã, zãmbilã
{ro: coş}
{fr: corbeille, panier}
{en: basket}
ex: un cosh di cireashi; adusim di la-ayinji, trei coashi (cãnestri) cu-auã; coshlu easti mplin di meari dit Stãmãrii; lu hidzea tu un cosh shi lu-aruca fãrã njilã

§ cushor1 (cu-shĭórŭ) sn cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu cosh1)

§ cushori1/cushore (cu-shĭó-ri) sf cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu cosh1)
ex: l-bãgarã tu unã cushori; el purta ãn cap cushorea; arcã peshtilj dit cushori

§ cushelj (cu-shĭéljĭŭ) sn cushelji/cushelje (cu-shĭé-lji) – (unã cu cosh1)

§ cãnistrã (cã-nís-trã) sf cãnistri/cãnistre (cã-nís-tri) – (unã cu cosh1)
ex: iu avdzã frandzi multi, s-ljai cãnistra atsea njica; mprumutai cãnistra di la dada; adunãm trei cãnistri cu stog di cireashi; li lash stranjili dit cãnistrã?

§ cãnestrã (cã-nés-trã) sf cãnestri/cãnestre (cã-nés-tri) – (unã cu cosh1)
ex: pitreatsi tatã-su nã cãnestrã cu-auã; lj-acatsã di-lj bagã tu-unã cãnestrã sh-lã da cali tu-un arãu; lj-adunarã nã cãnestrã di meari un sh-un

§ cãnistealã (cã-nis-teá-lã) sf cãnisteali/cãnisteale (cã-nis-teá-li) – (unã cu cosh1)

§ cãrinã2 (cã-rí-nã) sf cãrini/cãrine (cã-rí-ni) shi cãrinj (cã-rínjĭ) – (unã cu cosh1)
ex: cu cãrinjli s-duc auãli di la-ayinji

§ cufinã1 (cu-fí-nã) sf cufini/cufine (cu-fí-ni) shi cufinj (cu-fínjĭ) – (unã cu cosh1)
ex: loarã funi, cufinj cu pãni; tãljarã funea sh-cufina (cã-nistra i gãleata) cãdzu

§ gãlicã (ghã-lí-cã) sf gãlitsi/gãlitse (ghã-lí-tsi) – cãnistrã (cufinã, cushori, cãlatã) njicã; cãlãtici, cãlãticã, cufitsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cubilitsã

cubilitsã (cu-bi-lí-tsã) sf cubilitsã (cu-bi-lí-tsã) – cumatã lungã di lemnu (ca un shcop) di cari si spindzurã di-unã parti sh-di-alantã, la cati capit, cãti unã gãleatã (cãnistrã) mplinã cu lucri (apã, zãrzãvãts, fruti, etc.) pri cari omlu li poartã dinanumirea dit un loc tu altu
{ro: cobiliţă}
{fr: palanche, perche de porteur (d’eau)}
{en: shoulder yoke}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuvã

cuvã (cu-vắ) sm cuvadz (cu-vádzĭ) – vas di lemnu i mital cu cari s-poartã apã, lapti, etc.; cufinã, curoi, gãleatã, urnã, ciotrã
{ro: căldare, găleată}
{fr: seau}
{en: pail, bucket}
ex: intrã nãuntru sã scoatã apã, cã cuvã nu avea la puts; scosh apã cu cuvãlu; putslu nu-avea ne cuvã, ne drac!

§ cufinã3 (cu-fí-nã) sf cufini/cufine (cu-fí-ni) shi cufinj (cu-fínjĭ) – (unã cu cuvã)
ex: tãljarã funea sh-cufina (gãleata i cãnistra) cãdzu

§ curoi (cu-róĭŭ) sn curoai/curoae (cu-rŭá-i) – vas cu cari s-poartã apã, lapti, etc., mari di vãrã dzatsi litri; cuvã, cufinã, gãleatã, urnã, ciotrã
{ro: găleată}
{fr: seau, demi-boisseau, un décalitre}
{en: bucket}
ex: bãgarã fratili ma mari tu cufinã, ligarã ghini cufina cu funea sh-lu spindzurarã tu guvã

§ ciotrã2 (cĭó-trã) sf ciotri/ciotre (cĭó-tri) – (unã cu cuvã)

§ cuvos (cu-vósŭ) adg cuvoasã (cu-vŭá-sã), cu-vosh (cu-vóshĭ), cuvoasi/cuvoase (cu-vŭá-si) – tsi ari unã guvã ca un cuvã (unã cuvãticã, unã groapã, unã lingurã, etc.); cuvutos, cufchiu
{ro: scobit, găunos}
{fr: creux comme une écuelle; caverneux}
{en: hollow (as a spoon, bowl, etc.)}

§ cuvutos (cu-vu-tósŭ) adg cuvutoasã (cu-vu-tŭá-sã), cuvutosh (cu-vu-tóshĭ), cuvutoasi/cuvutoase (cu-vu-tŭá-si) – (unã cu cuvos)

§ cuvatã (cu-vá-tã) sf cuvãts (cu-vắtsĭ) – pheat ahãndos (trã apã, lapti, ciurbã, etc.); vas ma mari sh-lungu, di-aradã di lemnu sh-fãrã cãpachi, tu cari s-bagã aloatlu s-creascã (s-aspealã stranji, etc.); cavatã, cuvãticã, cuvãtici, scuteali, sãcã;
(expr:
1: lj-bag cuvata-a calui = lj-bag nã cuvatã, ca unã vintuzã, pi pãntica-a calui;
2: lj-bag cuvata = (i) lu ngãrmisescu, l-pitrec si s-ducã la draclu; s-lu lja neclu, aclo s-lji hibã; (ii) lu-arãd, lu-aplãnãsescu, lu-ancaltsu, lj-trag cãlupea, l-bag tu tastru, etc.)
{ro: covată, albie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

multu1

multu1 (múl-tu) adg multã (múl-tã), multsã (múl-tsã), multi/multe (múl-ti) – tsi nu easti putsãn; tsi aspuni cã numirlu di lucri easti mari; cari aspuni cã un lucru easti di mari mãrimi (lãrdzimi, lundzimi); tsi s-aflã ashtirnut pristi unã ntindiri mari di loc; tsi dãnãseashti lungu chiro; tsi easti di primansus; chihtrã, baea, malã di, bolcu, lungu;
(expr:
1: trã multsã anj! = urari: s-bãnedz anj bolcã di-aoa shi nclo;
2: io nu shtiu multi = (i) ljau apofasea agonja fãrã s-caftu urnimii i s-ascultu di altsã; (ii) nu hiu shtiut, hiu ninvitsat; (iii) aduchescu lishor cum lucri njits sh-fãrã simasii mi cãrtescu;
3: sh-ma multi nu = va fãtseari ashi cum dzãsh, fãr di altã;
4: nu-ari ninga multu = (i) armasi putsãn chiro sh-va moarã; (ii) va s-bitiseascã lucrul agonja;
5: multu-putsãn = tut, tuti lucrili)
{ro: mult}
{fr: beaucoup de}
{en: much}
ex: multi am avdzãti, shi buni sh-arali; shi-i jali multã (bolcã, baea) n casi; va fudz, ca multsãlj (ca marli numir di oaminj), sh-tini; di multu (di-un amar di anj; di multu chiro); imnã, imnã cali multã (lungã); ascãpã bana a multor (unui mari numir di) oaminj; multili (numirlu mari di) cupii di oi; sh-loarã multu-putsãn
(expr: tut, tuti lucrili) tsi avurã sh-u-adunarã tu hoara vitsinã; multsã (malã di oaminj) shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-lj tsãnã; multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã; lja-l la numtã s-tsã dzãcã “sh-trã mults anj”
(expr: s-ai unã banã lungã, s-bãnedz anj multsã); paplu veclju ma multi shtii di ficior cu mintea tsi-azboairã; cari ari multu piper, bagã sh-tu uscati; multsã shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-l tsãnã; cãt easti shireatã vulpea, multi ori ma sh-cadi n princã; zboarã multi, ftuhii mari; cari multi zburashti, lucru nu bitseashti; di feati multi, casa nu s-aspardzi; multi ori, tsi oara-adutsi, nu adutsi necã anlu; caplu tsi nu ntreabã, multi vai tragã; neacãtsat tu cor, multi cãntitsi shtii; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; limba dultsi, multi buni adutsi; iu-i minti multã, easti sh-multã glãrimi; iu-s mãmii multi, lu scot ficiorlu orbu; iu avdzã frandzi multi, s-ljai cãnistra atsea njica; cari s-acatsã di multi, nu bitseashti vãrã

§ multu2 (múl-tu) adv – zbor tsi-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã ma nsus (ma-analtã) di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; trã unã dipãrtari mari; trã mal di chiro; baea, vãrtos, para-, pri;
(expr:
1: ma multu i ma putsãn; multu-putsãn = tsi nu easti ni multu, ni putsãm ma aproapea tamam; aproapea di, deavãrliga di, ca, vãrã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãni/pãne

pãni/pãne (pắ-ni) sf pãnj (pắnjĭ) – cãrvealji di-aloat adrat dit fãrinã di grãn (sicarã, misur, etc.) amisticatã sh-frimintatã cu apã (sari, maeauã, etc.) cari, dupã tsi creashti, s-bagã tu cireap tra si s-coacã; (fig:
1: pãni = (i) measã; (ii) cãrvealji di pãni; (iii) potisi, tesi, lucru; (iv) njedz (di-alunã, nucã, etc.); (v) dip tsiva trã mãcari; expr:
2: pãni di mpãrtsãri = pãni tsi s-da trã suflitlu-a mortsãlor;
3: mãc pãni = stau la measã sh-mãc;
4: (vindu) ca pãnea caldã = (vindu) lishor, agonja;
5: (easti bun) ca pãnea caldã = (easti om) multu bun, ari unã inimã di-amalamã, multu bunã;
6: alagã cu pãnea tu tastru = bãneadzã fãrã scupo tu banã sh-alagã ca un vagabondu dit un loc tu altu;
7: bag (intru) tu mari pãni, tu pãni vãsilcheascã = intru tu (acats) un lucru bun (unã potisi, thesi bunã), iu hiu ghini pãltit sh-am multã puteari;
8: iu-nj ljau (scot) pãnea = iu bãnedz, iu-nj trec bana;
9: nu-ari pãni = nu-ari lucru cu cari si sh-amintã bana;
10: nj-scot pãnea; am pãni; hiu tu pãni = lucredz sh-amintu pãradz tra s-pot s-bãnedz;
11: mãcã pãni xeanã = lucreadzã ca huzmichear; treatsi unã banã grea, mãrãnatã;
12: sh-pãnea tsi u mãcã, nu u mãcã cu-arihati = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti niisih tut chirolu, cu tuti cã easti avut;
13: l-scot dit pãni = l-scãrchescu, l-dau nafoarã (lu-avin) di la lucru, lj-dau tastrul;
14: (muljari) tsi da pãni a furlor = (muljari) nitinjisitã cari, tri pãradz, s-bagã tu-ashtirnut cu itsi bãrbat; curvã, putanã;
15: s-nu caltsã pãnea-a unui = s-lji pricunoshti bunlu tsi tsã-l featsi cã ti tsãni pri lucru;
16: nu-nj si dutsi pãnea la gurã, la inimã; nu-nj si bagã pãni n gurã = hiu ahãntu nvirinat cã nu pot s-mãc, mãc fãrã orixi, nu ved hãiri di mãcarea tsi-u fac;
17: giur pri pãni = soi di giurat: giur pri tsi am ma scumpu tu lumi;
18: va vãtãmari cu pãnea n gurã = zbor tsi-aspuni ta s-nu-ai dip njilã di cariva;
19: nu u calcã pãnea, cã ti-acatsã di oclji = easti mari-amãrtii s-ti portsã arãu shi s-nu pricunoshti bunlu tsi tsã si featsi)
{ro: pâine}
{fr: pain}
{en: bread}
ex: pãnea caldã nu easti sãnãtoasã; pãnea tsi u mãts cu-angrãnji, nu s-acatsã di tini; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; mãcãm pãni sh-sari deadun; s-vindu ca pãnea caldã
(expr: lishor, agonja); pãni di bubotã (pãni di fãrinã di misur); lj-aflai pri pãni (fig: pri measã, iu mãca); si sculã di pi pãni (fig: di pri measã); alunili tsi-adusesh nu-au pãni (fig: njedz); nu-avea pãni (fig: dip tsiva) s-mãcã; pãni, grãn di mpãrtsãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

piciur

piciur (pí-cĭurŭ) sn piciuri/piciure (pí-cĭu-ri) – fashã suptsãri di lãnã ndreaptã trã turtseari; fuljor; pitrichi, pitricã, cair
{ro: fuior, caier}
{fr: filasse de laine}
{en: tow of wool}
ex: di pãlj di lãnã adrãm piciur i fuljor; featsi nã cãnistrã di piciuri

§ pitrichi/pitriche (pi-trí-chi) sf pitrichi (pi-tríchĭ) – fashã suptsãri di lãnã ndreaptã trã turtseari dit cari s-fatsi (cu furca i cicrica) druga trã pãrpodz; pitricã, piciur, fuljor, cair
{ro: făşie de fuior}
{fr: filasse de laine}
{en: tow of wool}

§ pitricã (pi-trí-cã) sf pitrits (pi-trítsĭ) – (unã cu pitrichi)

§ mpiciur (mpí-cĭurŭ) vb I mpiciurai (mpi-cĭu-ráĭ), mpiciuram (mpi-cĭu-rámŭ), mpiciuratã (mpi-cĭu-rá-tã), mpiciurari/mpiciurare (mpi-cĭu-rá-ri) – u ndreg lãna sh-u fac fãsh di fuljor tra s-hibã etimã trã turtseari; nfuljor
{ro: face fuior}
{fr: faire de la filasse de laine}
{en: make tows of wool}
ex: cara intrã tu cheaptsãnj, mpiciurã tutã lãna

§ mpiciurat (mpi-cĭu-rátŭ) adg mpiciuratã (mpi-cĭu-rá-tã), mpiciurats (mpi-cĭu-rátsĭ), mpiciurati/mpiciurate (mpi-cĭu-rá-ti) – (lãna) tsi easi ndreaptã shi faptã fãsh trã turtseari; nfuljurat
{ro: (lâna) făcută fâşii de fuior}
{fr: (laine) faite filasse de laine}
{en: (wool) made tows}

§ mpiciurari/mpiciurare (mpi-cĭu-rá-ri) sf mpiciurãri (mpi-cĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mpiciurã lãna; nfuljurari
{ro: acţiunea de a face fâşii de fuior}
{fr: action de faire de la filasse de laine}
{en: action of making tows of wool}

§ dispiciur (dis-pí-cĭurŭ) vb I dispiciurai (dis-pi-cĭu-ráĭ), dispiciuram (dis-pi-cĭu-rámŭ), dispiciuratã (dis-pi-cĭu-rá-tã), dispiciurari/dispiciurare (dis-pi-cĭu-rá-ri) – u ndreg lãna ti turtseari dit fãsh ma suptsãri tu fãsh ma groasi trã cair

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shportã

shportã (shpór-tã) sf shportsã (shpór-tsã) – hãlati adratã di mplitituri di verdzi suptsãri (palji, etc.) trã purtari lucri di mãnã (zãrzãvãts, poami, etc.); cãnistrã, cosh, cãlathã, cushori, cãrinã, cãnistealã, cushelj, cufinã, zãmbilã
{ro: coş}
{fr: corbeille}
{en: basket}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã