DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

asprucanat

asprucanat (as-pru-cá-natŭ) sm, sf, adg asprucanatã (as-pru-cá-na-tã), asprucanats (as-pru-cá-natsĭ), asprucanati/asprucanate (as-pru-cá-na-ti) – hromã tsi da ca pi albu; (oai, caprã) tsi ari chealea sivã-albã
{ro: albiu; (oaie, capră) de culoare gri-albă}
{fr: blanchâtre; (mouton, chèvre) de couleur gris-clair}
{en: whitish; grey-white sheep or goat}
ex: vindets-nji asprucanatili (oili i cãprili albi-sivi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bardzu

bardzu (bár-dzu) adg bardzã (bár-dzã), bardzi (bár-dzi), bardzã (bár-dzã) – cal i mulã cu chealea albã, amisticatã cu multi alti hromi; numã datã a unui cal i mulã tsi ari ahtari cheali; barzã
{ro: bălan pestriţ}
{fr: blond filasse et bariolé (en parlant des chevaux et des mulets)}
{en: (for horses and mules) with white and motley skin}
ex: ncarcã bardza (mula bardzã)

§ barzã (bár-zã) sf bãrzã (bắr-zã) – mulã tsi easti cu chealea albã; bardzã
{ro: bălan}
{fr: mulet blanc}
{en: white mule}

§ bardzucanat (bar-dzu-cá-natŭ) adg bardzucanatã (bar-dzu-cá-na-tã), bardzucanats (bar-dzu-cá-natsĭ), bardzucanati/bardzucanate (bar-dzu-cá-na-ti) – oai i caprã cu guna albã-bagavã-sivã sh-cu cu dãmtsã aroshi pri cap
{ro: oaie sau capră albă cu pete roşii pe cap}
{fr: mouton gris ou chèvre grise qui a des raies rouges le long de sa tête}
{en: grey sheep or goat with red streaks on the head}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãnatã1

cãnatã1 (cã-ná-tã) sf cãnati/cãnate (cã-ná-ti) – luguria (di lemnu, scãnduri, mital, etc.) tsi s-bagã, di-aradã nafoarã, dupã firidz icã ush tra s-li-afireascã di znjii icã s-nu-alasã lunjina s-treacã n casã; unã di dauãli pãrtsã tsi s-disfac, di la unã ushi, firidã, ushi di dulapi, etc.; chipenghi, chipeni, chipinecã
{ro: oblon}
{fr: volet}
{en: window shutters}
ex: ncljidi cãnãtsli cã bati vimtul

§ cãnati/cãnate (cã-ná-ti) sf cãnãts (cã-nắtsĭ) – (unã cu cãnatã1)
ex: dishcljidi cãnatea di la dulapi

§ cãnat (cã-nátŭ) sn cãnati/cãnate (cã-ná-ti) shi cãnãts (cã-nắtsĭ) – (unã cu cãnatã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cavan

cavan (cá-vanŭ) sm cavanj (cá-vanjĭ) – vas di loc (lut) arsu, cu gura strimtã tu cari s-tsãni apã (yin, etc.); poci, ulcior, bot, budic, cãnatã, cingu, putets, potã, dud
{ro: urcior}
{fr: cruche}
{en: jug, pitcher}

§ cãnatã2 (cã-ná-tã) sf cãnati/cãnate (cã-ná-ti) shi cãnãts (cã-nắtsĭ) – (unã cu cavan)

§ cingu2 (cín-gu) sm pl(?) – (unã cu cavan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chipenghi/chipenghe

chipenghi/chipenghe (chi-pén-ghi) sf chipenghi (chi-pén-ghi) –
1: ushi i cãpachi tsi astupã intrarea tu-un udã di sum loc (un tsilar, pishtireauã, lãgumi, gãlumi, etc.); chipeni, chipinecã, glãvãnii, gãlvãnii;
2: luguria (di lemnu, scãnduri, mital, etc.) tsi s-bagã dupã firidz icã ush (pi dinafoarã) tra s-li-afireascã di znjii icã s-nu-alasã tutã lunjina s-intrã n casã; cãnatã, cãnat
{ro: chepeng; oblon}
{fr: porte d’écluse, trappe; volet}
{en: trap door; window shutters}
ex: shidea pri chipenghi shi grea

§ chipeni/chipene (chi-pé-ni) sf pl(?) – (unã cu chipenghi)
ex: chipenea (cãnata) fu ncljisã

§ chipinecã (chi-pi-né-cã) sf chipinets (chi-pi-néts) – (unã cu chipenghi)
ex: apleacã chipineca (cãnata) di nsus; shadi pi chipinecã (usha, cãpachea tsi ncljidi intrarea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã