DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãlivã

cãlivã (cã-lí-vã) sf cãlivi/cãlive (cã-lí-vi) shi cãlivi (cã-lívĭ) – soi di casã njicã, adratã di-arada tu pãduri sh-trã putsãn chiro, di leamni sh-alumãchi, acupiriti di palji, tu cari shadi lumea oarfãnã, icã tu cari lumea sh-prãvdzãli pot si sh-aflã apanghiu di ploai sh-arcoari; colibã, caleauã, cãtunã; (fig: cãlivã = casã njicã, proastã sh-oarfãnã, adratã di lemnu, cheatrã i chirãmidã, tsi sh-u-adutsi cu-unã cãlivã)
{ro: colibă, bordei}
{fr: cabane, chaumière}
{en: hut, shack, thatched cottage}
ex: am nã cãlivã mplinã cu njelj, pãn s-nu u frãndzi nu dai di elj (angucitoari: himuniclu); armasi la cãlivã s-adarã mãcarea; cãlivili al Gogã; pri la cãlivi nu tritseam; putsãni hori armãneshti au cãlivi, tuti au casi di cheatrã; s-acãtsa di praglu di nsus ali cãlivã di nu s-intra; s-ai mash unã cãlivã, ma a ta s-hibã

§ colibã (có-li-bã shi co-lí-bã) sf colibi/colibe (có-li-bi shi co-lí-bi) – (unã cu cãlivã)
ex: ascundi-ti tru coliba di dupã casã

§ caleauã (ca-leá-ŭã) sf calei (ca-lèĭ) – (unã cu cãlivã)
ex: va-nj fac unã caleauã...

§ cãlivoci/cãlivoce (cã-li-vó-ci) sf cãlivoci/cãlivoce (cã-li-vó-ci) – cãlivã njicã
{ro: colibioară}
{fr: petite chaumière}
{en: small hut, small shack}
ex: cãlivocea-a mea di palji

§ cãlivuci/cãlivuce (cã-li-vú-ci) sf cãlivuci/cãlivuce (cã-li-vú-ci) – (unã cu cãlivoci)
ex: cãlivucea eara adratã di putsãn chiro

§ cãlivucicã (cã-li-vúcĭ-cã) sf cãlivucitsi/cãlivucitse (cã-li-vúcĭ-tsi) – (unã cu cãlivoci)
ex: agiumsi tu cãlivucica dit mardzinea-a hoarãljei; nã cãsicã, cãlivucicã (ca unã cãlivucicã)

§ cãlivushcã (cã-li-vúsh-cã) sf cãlivushtsi/cãlivushtse (cã-li-vúsh-tsi) – (unã cu cãlivoci)
ex: vrea s-dzacã tu cãlivushca iu s-featsi; eara nã cãsicã, cãlivushcã fãrã geamuri, fãrã ush

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

casã1

casã1 (cá-sã) sf casi/case (cá-si) shi cãsi (cắsĭ) shi cãsuri (cắ-surĭ) – adãrãmintu (acareti, binai) tu cari omlu sh-aflã apanghiu (tra si s-afireascã di arcoari sh-di furtunã, s-bãneadzã, si sta, s-doarmã, s-mãcã shi sã sh-creascã fumealja); (fig:
1: casã = (i) fumealji, soi; (ii) aveari, nicuchiratã; expr:
2: nu-adarã casã = easti multu spatal, nu poati s-adunã paradz cã lj-aspardzi trã itsido; tsi nu-ari-angãtan di el ma di altsã;
3: ari casa pri cãrlig (bãstuni) = tsi nu sh-ari unã nicuchiratã iu s-shadã (cum easti un picurar, bunãoarã);
4: casã oarbã = casã ntunicatã, fãrã soari;
5: nu mi ncapi casa (di harauã) = mi hãrsescu multu di multu;
6: lji si ncljidi (aspardzi) casa = lj-moari cariva (ficior, featã, etc.) din casã)
{ro: casă; familie; avere}
{fr: maison; famille; avoir, fortune}
{en: house; family; fortune}
ex: un aush cu casa dupã nãs (angucitoari: zmelciul); pricea easti moartã, ma vinili-lj tut bat (angucitoari: casa cu oaminjlji); clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); s-adrarã estan casi multi sh-mãri; casa-a noastrã-i muntili; multi cãsi di Cljisura, di Nevisca suntu ca pãlãts; din cãsuri insha lumea; catha sh-ari casa dinanumirea; casa a cãrnashlui; easti om cu casã (fumealji, nicuchiratã); featã di casã (fumealji) bunã, mari; ncuscrãm cu casã (fumealji, soi) bunã; omlu aestu nu-adarã casã (fig: nicuchiratã, aveari); ashi cum sh-eara, featsirã deadun doilji casã (fumealji, nicuchiratã); di omlu din casã, cari oarã s-ti-afireshti?; ncarcã cãsili (fig: tutã avearea, tuti lucrili di casã tsi-avea) pri cãrvani; lj-deadi casa ntreagã (tuti lucrili din casã; casa cu lucri cu tut); aushlu, ne casa nu lu ncãpea di harauã
(expr: s-hãrsea multu, haraua lj-eara multu mari); iu intrã ngrãnja, s-aspardzi casa; moartea-a featãljei va lji ncljidã casa

§ cãsicã (cã-sí-cã) sf cãsi-tsi/cãsitse (cã-sí-tsi) – casã ma njicã; cãshoarã, cãscioarã, cãsutsã
{ro: căsuţă}
{fr: petite maison}
{en: little house}
ex: muscuvulsea tutã cãsica-ali mai; tu buriclu a pãduriljei, da di nã cãsicã ascumtã tu cupaci; casa-a ljei eara nã cãsicã, cãlivushcã fãrã geamuri, fãrã ush

§ cãshoarã (cã-shĭŭá-rã) sf cãshori (cã-shĭórĭ) – (unã cu cãsicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzer

dzer (dzérŭ) sn dzeruri (dzé-rurĭ) – arcoari multu mari (greauã, arcoari psof); dzider, dzeadzir, virver, tseafi, cãrcealiu, arãtsimi, tsicnã, cingrimi, tsingrimi
{ro: ger}
{fr: froid glacial, froid noir}
{en: bitter cold}
ex: dzer (arcoari mari) easti afoarã

§ dzidzer (dzi-dzérŭ) sn dzidzeruri (dzi-dzé-rurĭ) – (unã cu dzer)
ex: cãndu dãdea neauã shi eara dzidzer (tsingrimi)

§ dzeadzir1 (dzeá-dzirŭ) sm fãrã pl – (unã cu dzer)
ex: eara arcoari, dzeadzir (tsingrimi, virver) mari; cã-i dzeadzir, earnã greauã; azã fatsi mari dzeadzir

§ dzeadzir2 (dzeá-dzirŭ) vb I dzidzirai (dzi-dzi-ráĭ), dzidziram (dzi-dzi-rámŭ), dzidziratã (dzi-dzi-rá-tã), dzidzirari/dzidzirare (dzi-dzi-rá-ri) – nj-easti multã arcoari; treambur (ngljets, amurtsãscu) di-ahãtã arcoari tsi am; fac (talj, adar) guvojdzã di-arcoari; ngljets, cãcãrusescu, ngucinedz
{ro: degera}
{fr: geler}
{en: freeze}
ex: cãlivushcã fãrã geamuri, fãrã ush, cã earna dzidzi-rai di-arcoari; ca s-dzidzirãm di-arcoari; las s-dzidzira di-arcoari; dzidzirãm pi cali cã nu earam ghini nviscuts; n cireap apres shidea, ma dzidzira dipriunã

§ dzidzirat (dzi-dzi-rátŭ) adg dzidziratã (dzi-dzi-rá-tã), dzidzirats (dzi-dzi-rátsĭ), dzidzira-ti/dzidzirate (dzi-dzi-rá-ti) – tsi tradzi multã arcoari; tsi ari ngljitsatã di-arcoari; ngljitsat, cãcãrusit, ngucinat
{ro: degerat}
{fr: gelé}
{en: frozen}
ex: earam dzidzirats (ngljitsats di-arcoari) cãndu agiumsim n casã; nj-dzidzirarã (ngljitsarã) mãnjli

§ dzidzira-ri/dzidzirare (dzi-dzi-rá-ri) sf dzidzirãri (dzi-dzi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzeadzirã; ngljitsari, cãcãrusiri, ngucinari
{ro: acţiunea de a degera; degerare}
{fr: action de geler}
{en: action of freezing}

§ dzidziros (dzi-dzi-rósŭ) adg dzidziroasã (dzi-dzi-rŭá-sã), dzidzirosh (dzi-dzi-róshĭ), dzidziroasi/dzidziroase (dzi-dzi-rŭá-si) – (chiro) tsi easti multu arcuros; tsi-l fatsi pri cariva s-aibã multã arcoari; tsi lu-arcureadzã multu pri om shi-l fatsi s-dzeadzirã; virviros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

geami/geame

geami/geame (gĭá-mi) sf genj (gĭénjĭ) –
1: lucru prit cari s-veadi sh-cu cari s-adarã putiri (matuyeali, shishi, etc.); geam, ageami, yilii, chelchi, chelcu, chelchi, chelci;
2: loc alãsat dishcljis (tra s-poatã s-treacã vimtul shi lunjina) tu unã stizmã di casã i unã machinã; hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; geam, firidã, firizã, fridã, fireastã, fireastrã, fereastã, pãlãtiri, pãltiri, pãrãtiri, pãrtiri, pingeri
{ro: sticlă; fereastră, geam}
{fr: verre; vitre, fenêtre}
{en: glass; window-pane, window}
ex: adrã nã pãlati di geami (yilii, chelchi); dishcljidi geamea (firida)

§ agea-mi2/ageame (a-gĭá-mi) sf agenj (a-gĭénjĭ) – (unã cu geami)

§ geam (gĭámŭ) sn geamuri (gĭá-murĭ) shi geami/geame (gĭá-mi) – (unã cu geami)
ex: lai geami (firidz) di la odã; mutreashti prit geam (yilii, firidã); avea un oclju di geam (di yilii); cãlivushcã, fãrã ushi, fãrã geamuri

§ geamgi (gĭam-gí) sm geamgii (gĭam-gíĭ) – atsel tsi-adarã i vindi geamuri; atsel tsi bagã geanj tu firidz; geamgiu
{ro: geamgiu}
{fr: vitrier}
{en: glass maker (merchant)}

§ geamgiu (gĭam-gíŭ) sm geamgii (gĭam-gíĭ) – (unã cu geamgi)

§ geamgilãchi/geamgilãche (gĭam-gi-lắ-chi) sf geamgilãchi (gĭam-gi-lắchĭ) – tehnea geamgilui
{ro: meseria de geamgiu}
{fr: métier du vitrier}
{en: craft or business of glass making}
ex: tsi amintã cu geamgilãchea pit hori?

§ geamlãchi/geamlãche (gĭam-lắ-chi) sf geamlãchi (gĭam-lắchĭ) – stizmã (dispãrtsiturã, ushi) faptã di geami
{ro: geamlâc}
{fr: vitrage}
{en: glass partition or door}
ex: sala cu geamlãchi; tu geamlãchi fatsi caldu tora veara

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

palj

palj (páljĭŭ) sn palji/palje (pá-lji) – truplu suptsãri di la multi soiuri di earbã analtã, tsi easti multi ori fãrã-alumãchi, nu-ari miduã, gol nuntru sh-cu noadi; atsea tsi-armãni dupã tsi si scot gãrnutsãli dit grãni (grãn, sicarã, ordzu, etc.);
(expr:
1: di palji = di tsiva dip, di lucri njits, di minutsalji, di lucri tsi nu-ahãrzescu multu;
2: om di palji = om di tsiva dip, tsi nu-ari pãrearea-a lui; tsi ari altu dupã el shi fatsi mash atsealj tsi-lj si dzãc, etc.;
3: foc di palji = foc tsi ardi agonja cu pirã mari; mirachi multu apreasã tsi nu tsãni multu;
4: astingu foclu cu palji = cu-atseali tsi fac, lucrili s-adarã ma-arãu di cum eara;
5: nu-lj voi un palj = nu-lj voi tsiva;
6: greu cãt un palj = nu ngreacã multu, easti multu lishor;
7: nj-aprindu palji n cap = nj-fac singur arãu, u pat cu cariva, nu pot s-ascap di cariva, dzãc zboarã tsi-nj fac arãu, mi cãrtescu, mi-aprindu, mi inãtusescu;
8: cap mplin di palji = om tsi nu-ari tsiva n cap, tsi easti glar, tsi nu-ari minti;
9: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
10: tsi ts-u-ai, cã mãc palji? = ts-u ai cã hiu ageamit?, cã hiu glar?;
11: easti palj ntr-oclju = om tsi ti cãrteashti cu purtarea-a lui, tsi ti bizirseashti, tsi ti plictiseashti, tsi tsã mãcã urecljili cu zburãrea tsi tsã fatsi, tsi nu ti-alasã isih;
12: di un palj nu fats malj = nu pots s-fats di itsido, un lucru bun tsi s-ahãrzeascã; trã (di) shilji, trã (di) palji = trã (di la) itsido lucru, trã (di la) itsi lucru njic fãrã nitsiunã simasii)
{ro: pai}
{fr: (tuyau de) paille, chaume}
{en: straw, thatch}
ex: un aush di Bucuva, poartã palji Tutuva (angucitoari: shoariclu); nu shtiu cum trapsi s-umplã un sumar cu palji shi lj-arupsi chealea; oaminjlji sitsira schicurli sh-aduna mãnuclji paljili; ncarcã nã furtii di palji; sãmãrãlu umpli sãmarlu cu palji; s-dusi di-arãspãndi paljili; si nhipsi tu palji sh-nu bãtu dip a yiu; cãlivushcã, fãrã ushi, fãrã geamuri, acupiritã cu nãshti palji; ãlj ded paljili tsi li mãcã gumarlu; tarlu mãcã palji; vindu paljili di pri loc; nafoarã ca pãpushi, sh-nãuntru sac di palji pãn di gushi; palji-nj deadish, bãlidz ãts ded!; aestu easti greu cãt un palj
(expr: easti multu lishor); ti curma njila s-lu vedz, cum nu shtea si mpartã palji la doi gumari!
(expr: s-lu vedz, cãt di glar easti); s-lã yinã di singuri tuti shi s-nu s-minã ma nclo, trã shilji sh-palji
(expr: trã tsiva dip); lãndzãtslji ashteaptã sãnãtatea di shilji, di palji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn