DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aprindu1

aprindu1 (a-prín-du) (mi) vb III shi II apresh (a-préshĭŭ) shi aprimshu (a-prím-shĭu) shi aprinshu (a-prín-shĭu), aprindeam (a-prin-deámŭ), apreasã (a-preá-sã) shi aprimtã (a-prím-tã) shi aprintã (a-prín-tã) shi aprimsã (a-prím-sã) shi aprinsã (a-prín-sã), aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) shi aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) –
1: dau foc a unui lucru tra s-lu fac s-ardã (s-facã cãldurã, s-da lunjinã, etc.); adar un lucru tra si s-facã lunjinã; fac lunjinã; ardu tsiva; amin tufechea; mi ncãldzãscu multu; prindu;
2: mi-acatsã inatea, mi-arcedz, mi-ariciuescu, inãtusescu, nãirescu, mi-agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, turbedz, lisixescu;
3: ameastic mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã);
4: da (soarili, luna, stealili); mi-amintu, mi fac (mi-afet), mi aflu, es, mi-aspun, acats arãdãtsinã, crescu;
(expr:
1: lj-aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
2: nj-aprindi limba peri = bag multã zori, cilistisescu multu;
3: ts-u-aprindu = va s-amin tufechea sh-va ti vatãm;
4: nj-aprindi caplu = nj-talji (nj-lja) caplu; hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu)
{ro: aprinde (foc, lumină), arde, incendia; excita, înfuria, mânia; fermenta, dospi aloatul; naşte, apare; înseta, lovi, împuşca, etc.}
{fr: allumer; mettre en feu, enflammer, embraser; chauffer, s’échauffer fortement; exciter, s’emporter; fermenter, lever; prendre racine, croître; tirer un coup de feu, tuer, etc.}
{en: light (lamp, fire, pipe, etc.), burn, heat; excite, get furious; ferment, make dough rise; fire (gun), kill (with a gun), etc.}
ex: aprindits foclu; cãndila u-aprimsi; arburlji, dupã tsi s-aprimsirã (loarã foc) ghini; s-apreasi (lo foc) casa; va vã aprindu (ardu) cãliva; aprinshu un foc mari tu-avlii; lj-apreasirã (lj-deadirã foc ali) duganea; imnãnda, u-avea apreasã cãldura (s-avea ngãldzãtã multu); lj-apreasi seatea (lj-acãtsã, lji sã featsi multã seati); s-apreasi omlu (lu-acãtsã inatea, sã ngindã, s-arceadzã); cãndu-lj spush aesti zboarã, s-aprimsi (s-nãrãi); lu-aprimshu trã cãvgã; shi tufechili ma s-aprindu (s-aminã, discarcã); celniclu multu s-apreasi (s-nãrãi, s-furtsui); bãrbate, nu ti-aprindi (nu ti ariciuea); Gioi seara s-aprindi aloat (s-bagã mãeaua tu-alat tra s-lu facã s-creascã); vidzu cã s-apreasirã (vinjirã, criscurã) aloaturli; s-apreasi (ishi, s-aspusi, s-anãltsã) lunã noauã; noi, armãnjlji, nã apreasim (amintãm) tu un loc; lj-apreasirã aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); lj-apreasi limba peri
(expr: bãgã multã zori, cilistisi multu); lja-mi cãvalã cã ts-u-aprindu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astãsescu

astãsescu (as-tã-sés-cu) vb IV astãsii (as-tã-síĭ), astãseam (as-tã-seámŭ), astãsitã (as-tã-sí-tã), astãsiri/astãsire (as-tã-sí-ri) – curdusescu un lucru tu-un loc sh-lu ndreg ta s-lucreadzã cum lipseashti; analtsu sh-u ndreg unã binai (casã, cãlivã, mas, etc.); stãsescu, stisescu, stãlãescu, analtsu, scol, etc.
{ro: fixa, instala, construi}
{fr: monter, installer, dresser, élever}
{en: fix, set up, erect, raise}
ex: astãsirã (stãlãirã, anãltsarã) sum cirdachi unã drãmbalã

§ astãsit (as-tã-sítŭ) adg astãsitã (as-tã-sí-tã), astãsits (as-tã-sítsĭ), astãsiti/astãsite (as-tã-sí-ti) – tsi easti curdusit tu-un loc shi ndreptu s-lucreadzã cum lipseashti; (casã, cãlivã, mas, etc.) tsi easti anãltsat (sculat, mutat, etc.) shi ndreptu; stãsit, stisit, stãlãit, anãltsat, sculat, etc.
{ro: fixat, instalat, construit}
{fr: monté, installé, dressé, élevé}
{en: fixed, set up, erected, raised}
ex: sh-avea maslu astãsit (adrat, anãltsat) tu cãmpu

§ astãsiri/astãsire (as-tã-sí-ri) sf astãsiri (as-tã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astãseashti tsiva; stãsiri, stisiri, stãlãiri, anãltsari, sculari, etc.
{ro: acţiunea de a fixa, de a instala, de a construi; fixare, instalare, construire}
{fr: action de monter, d’installer, de dresser, d’élever}
{en: action of fixing, of setting up, of erecting, of raising}
ex: mãni arhiusim astãsirea (ndridzearea, anãltsarea) a cãlivãljei

§ stãsescu (stã-sés-cu) (mi) vb IV stãsii (stã-síĭ), stãseam (stã-seámŭ), stãsitã (stã-sí-tã), stãsiri/stãsire (stã-sí-ri) – (unã cu astãsescu)

§ stãsit (stã-sítŭ) adg stãsitã (stã-sí-tã), stãsits (stã-sítsĭ), stãsiti/stãsite (stã-sí-ti) – (unã cu astãsit)

§ stãsiri/stãsire (stã-sí-ri) sf stãsiri (stã-sírĭ) – (unã cu astãsiri)

§ stisescu (sti-sés-cu) (mi) vb IV stisii (sti-síĭ), stiseam (sti-seámŭ), stisitã (sti-sí-tã), stisiri/stisire (sti-sí-ri) – (unã cu astãsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlivã

cãlivã (cã-lí-vã) sf cãlivi/cãlive (cã-lí-vi) shi cãlivi (cã-lívĭ) – soi di casã njicã, adratã di-arada tu pãduri sh-trã putsãn chiro, di leamni sh-alumãchi, acupiriti di palji, tu cari shadi lumea oarfãnã, icã tu cari lumea sh-prãvdzãli pot si sh-aflã apanghiu di ploai sh-arcoari; colibã, caleauã, cãtunã; (fig: cãlivã = casã njicã, proastã sh-oarfãnã, adratã di lemnu, cheatrã i chirãmidã, tsi sh-u-adutsi cu-unã cãlivã)
{ro: colibă, bordei}
{fr: cabane, chaumière}
{en: hut, shack, thatched cottage}
ex: am nã cãlivã mplinã cu njelj, pãn s-nu u frãndzi nu dai di elj (angucitoari: himuniclu); armasi la cãlivã s-adarã mãcarea; cãlivili al Gogã; pri la cãlivi nu tritseam; putsãni hori armãneshti au cãlivi, tuti au casi di cheatrã; s-acãtsa di praglu di nsus ali cãlivã di nu s-intra; s-ai mash unã cãlivã, ma a ta s-hibã

§ colibã (có-li-bã shi co-lí-bã) sf colibi/colibe (có-li-bi shi co-lí-bi) – (unã cu cãlivã)
ex: ascundi-ti tru coliba di dupã casã

§ caleauã (ca-leá-ŭã) sf calei (ca-lèĭ) – (unã cu cãlivã)
ex: va-nj fac unã caleauã...

§ cãlivoci/cãlivoce (cã-li-vó-ci) sf cãlivoci/cãlivoce (cã-li-vó-ci) – cãlivã njicã
{ro: colibioară}
{fr: petite chaumière}
{en: small hut, small shack}
ex: cãlivocea-a mea di palji

§ cãlivuci/cãlivuce (cã-li-vú-ci) sf cãlivuci/cãlivuce (cã-li-vú-ci) – (unã cu cãlivoci)
ex: cãlivucea eara adratã di putsãn chiro

§ cãlivucicã (cã-li-vúcĭ-cã) sf cãlivucitsi/cãlivucitse (cã-li-vúcĭ-tsi) – (unã cu cãlivoci)
ex: agiumsi tu cãlivucica dit mardzinea-a hoarãljei; nã cãsicã, cãlivucicã (ca unã cãlivucicã)

§ cãlivushcã (cã-li-vúsh-cã) sf cãlivushtsi/cãlivushtse (cã-li-vúsh-tsi) – (unã cu cãlivoci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn