DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anotir

anotir (a-nó-tirŭ) adg anotirã (a-nó-ti-rã), anotiri (a-nó-tirĭ), anotiri/anotire (a-nó-ti-ri) – tsi easti cu hãri ma nsus di altsã (ma buni, ma mãri, etc.)
{ro: superior}
{fr: plus élevé, meilleur}
{en: better, superior}
ex: furlu easti anotir (ma bun) di cãlitorlu tinjisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bicatsã

bicatsã (bi-cá-tsã) sf bicãts (bi-cắtsĭ) – numã datã la ma multi turlii di pulj cãlitori (tsi s-duc earna tu locurli ma caldi), tsi bãneadzã di-aradã prit locurli vãltoasi, cu dintana lungã sh-cu carnea multu nustimoasã tu mãcari; becatsã
{ro: becaţă}
{fr: bécasse}
{en: woodcock, snipe}

§ becatsã (be-cá-tsã) sf becãts (be-cắtsĭ) – (unã cu bicatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cali/cale

cali/cale (cá-li) sf cãljuri (cã-ljĭúrĭ) – unã fashi di loc (loc multu strimtu shi lungu), ndreptu maxus tra s-urdinã pri el omlu, prãvdzãli shi amãxili; fasha di loc dit un cãsãbã tsi poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; drum, sucachi, cãrari; (fig:
1: cali = (i) dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; (ii) furtia tsi s-poartã cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; (iii) minti bunã, giudicatã bunã; (iv) urnimii, minti, nvitsari; (v) oarã (ca tu: unã oarã, dauã ori, etc.); (vi) atsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr:
2: calea, calea; calea-calea (adv) = pri cali, cãndu imnu, imnãndalui);
3: lj-acats calea = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats (s-lu-agudescu, s-nu poatã s-treacã, etc.);
4: ljau calea mari = ljau calea-a moartiljei, trag s-mor, sã ncljid ocljilj;
5: ljau cali; nj-ljau calea di gushi = nchisescu s-mi duc iuva;
6: lom cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.) = fãtsem cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.);
7: alag cãljurli, bat cãljurli = cutriir lumea;
8: nj-trag calea = nchisescu diznou tra s-fug;
9: nj-mutrescu calea = nj-mutrescu huzmetea, lucrulu-a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
10: lja calea-a tatã-sui = easti ca tatã-su, fatsi lucrili ca tatã-su, njardzi pi urmili a tatã-sui;
11: aruc (fac) nã cali = fac nã cali cu-unã furtii di lucri;
12: hiu pri unã cali cu el = minduescu unã soi cu el, hiu tu-unã minti cu el, hiu sinfuni;
13: nj-escu ãn cali = hiu ghini, escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari;
14: lu-aduc tu (ãn) cali; ãl bag di cali = l-cãndãrsescu, lj-umplu mintea, l-fac s-lja unã apofasi, l-fac s-adarã atseali tsi voi mini;
15: bag di cali = mi mbun cu cariva; li ndreg lucrili cu cariva;
16: ãlj dau di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru;
16: u aflu di cali = minduescu cã easti ghini, ljau apofasea;
17: u-aflu cu cali = pistipsescu cã easti ghini (s-fac tsiva);
18: ãlj dau unã cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum s-facã;
19: ãlj dau cali = (i) (lj-dau di cali) u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru; (ii) l-sãlãghescu, lu-alas s-fugã;
20: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
21: unã cali mi dush = mi dush unãoarã;
22: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi s-hibã, iu-nj ved ocljilj;
23: (hoara) easti “trei” ori cali (diparti di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoarã va nã lja ca trei ori di chiro;
24: (omlu) a caliljei, a calealui; easti cu cali, easti n calea-al Dumnidzã, etc. = (omlu) a caliljei ndreaptã, bunã, a ndriptatiljei; (omlu) a dealihealui, dealihea;
25: om di prit cãljuri = om tsi nu easti di fumealji bunã, tsi criscu prit cãljuri, tsi nu easti bun trã tsiva, tsi alagã hulandar;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dyeavat

dyeavat (dhyĭa-vátŭ) adg dyeavatã (dhyĭa-vã-tã), dyeavats (dhyĭá-vatsĭ), dyeavati/dyeavate (dhyĭá-va-ti) –
1: (om) tsi treatsi prit un loc (tsi nu yini si sta ma multu chiro); tsi easti mash ãntreatsitã prit un loc; tricãtor, cãlitor;
2: tsi treatsi agonja sh-nu tsãni multu chiro; ntreatsit, ãntreatsitã, pirastica
{ro: trecător, temporar}
{fr: passager, temporaire}
{en: shortlived, temporary}
ex: ghini vinjish, lai dyeavate! (lai tricãtor, lai cãlitor tsi trets mash pri-aoa sh-nu stai); lai dyeavate, lai marate

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãmal

hãmal (hã-málŭ) sm, sf, adg hãmalã (hã-má-lã), hãmalj (hã-máljĭ), hãmali/hãmale (hã-má-li) – om tsi poartã lucri greali (bauli, sfinduchi, cutii, etc.) tu trenuri i pampori, trã cãlitori tsi lja cu nãsh multi lucri icã lucri multu greali; om tsi ncarcã i discarcã pãrmãtii
{ro: hamal}
{fr: portefaix}
{en: porter, longshoreman}
ex: cljimai un hãmal tra s-nji ducã sinduchea; imnã nviscut ca un hãmal; fu hãmal (tutã greatsa u purtã el) tu casa-aestã; s-poartã ca un hãmal

§ hãmãlãchi/hãmãlãche (hã-mã-lắ-chi) sf hãmãlãchi (hã-mã-lắchĭ) – tehnea-a unui hamal; lucru greu ca-atsel faptu di-un hãmal
{ro: hamalâc}
{fr: grosse besogne; rude métier, corvée}
{en: profession of a porter, work done by a porter}
ex: s-amintã paradz, ma easti hãmãlãchi (lucru greu, ca di hãmal); feci hãmãlãchi (lucru greu, ca di hãmal) multu chiro

§ hãmãlichi/hãmãliche (hã-mã-lí-chi) sf hãmãlichi (hã-mã-líchĭ) – (unã cu hãmãlãchi)

§ hãmãlescu (hã-mã-lés-cu) adg hãmãleascã (hã-mã-leás-cã), hãmãleshtsã (hã-mã-lésh-tsã), hãmãleshti/hãmãleshte (hã-mã-lésh-ti) – tsi ari s-facã cu (lucrul di) hãmalj; di hãmal
{ro: de hamal}
{fr: de portefaix}
{en: of porter}
ex: sumar hãmãlescu (di hãmalj); griutati hãmãleascã (multu mari, di hãmal)

§ hãmã-leashti/hãmãleashte (hã-mã-leásh-ti) adv – ca un hãmal
{ro: ca un hamal}
{fr: à la manière d’un portefaix}
{en: like (as) a porter}
ex: lucreadzã hãmãleashti (ca un hãmal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hilidonã

hilidonã (hi-li-dhó-nã) sf hilidoni/hilidone (hi-li-dhó-ni) shi hilidonj (hi-li-dhónjĭ) – pulj njic cãlitor (tsi s-dutsi earna tu locuri ma caldi) cu peani ca albi/galbini pi pãnticã shi peani ca lãi-galani pri pãltãri sh-cari ari unã coadã dispãrtsãtã tu doauã, ca unã citalji (foarticã); lãndurã, alãndurã, arãndurã, rãndurã, lãndãrushi, lãndurushi, lãndureauã
{ro: rândunică}
{fr: hirondelle}
{en: swallow}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãndurã1

lãndurã1 (lắn-du-rã) sf lãnduri (lắn-durĭ) – pulj njic cãlitor (tsi s-dutsi earna tu locuri ma caldi) cu peani ca albi/galbini pi pãnticã shi lãi-galani pri pãltãri sh-cari ari unã coadã dispãrtsãtã tu doauã, ca di foarticã; alãndurã, arãndurã, rãndurã, lãndãrushi, lãndurushi, lãndureauã, hilidonã;
(expr: unã lãndurã nu fatsi veara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã)
{ro: rândunică}
{fr: hirondelle}
{en: swallow}
ex: di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); tsiriviri, mitsiviri, prumãveara la pãltiri (angucitoari: lãndurã); vinjirã lãndurli n hoarã; cãndu yin lãndurli easti semnu cã primuveara agiumsi; cãtse lãndura ari coada ca di foarticã?; fã-ti nã lãndurã, cã ea! n-agiumsi Si-lj-Creapã-Numa; s-featsi nã gai shi s-hiumusi s-acatsã lãndura; lãndura intrã diunãoarã tu-unã pãlati

§ alãndurã (a-lắn-du-rã) sf alãnduri (a-lắn-durĭ) – (unã cu lãndurã1)
ex: sum streahã cãnta alãndurli; nveasta noauã, di blãstemlu ali muti, s-featsi alãndurã dinãoarã; io nu-arãd di voi, ma arãd di alãndurli aesti tsi si ncaci

§ lãndãru-shi/lãndãrushe (lãn-dã-rú-shi) sf lãndãrushi/lãndãrushe (lãn-dã-rú-shi) – (unã cu lãndurã1)
ex: va li bãgãm pri nuc s-li lja lãndãrushili

§ lãndurushi/lãndurushe (lãn-du-rú-shi) sf lãndurushi/lãndurushe (lãn-du-rú-shi) – (unã cu lãndurã1)
ex: azbuirã ca lãndurusha di aclo

§ lãndureauã (lãn-du-reá-ŭã) sf lãndureali/lãndureale (lãn-du-reá-li) – (unã cu lãndurã1)
ex: pulj di lãndureauã

§ arãndurã (a-rắn-du-rã) sf arãnduri/arãndure (a-rắn-du-ri) shi arãnduri (a-rắn-durĭ) – (unã cu lãndurã1)
ex: aclo iu sh-featã arãndurli

§ arãnduricã (a-rãn-du-rí-cã) sf arãnduritsi/arãnduritse (a-rãn-du-rí-tsi) – lãndurã njicã
{ro: rândunică mică}
{fr: petite hirondelle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lelic

lelic (lé-licŭ) sm lelits (lé-litsĭ) – pulj cãlitor (tsi sta veara tu locurli-a noastri ma earna s-dutsi di bãneadzã tu locurli caldi), multu mari, cu cicioari lundzi shi areapitili di-aradã albi; lulec, lilec, ulalec, ulealec, ululec, uljulec, stãrcu, shtãrcu, shtrãc, pilican
{ro: barză}
{fr: cigogne}
{en: stork}
ex: nã vinjirã lelitslji; lelitslji, cãndu bat, fac scurdami

§ lilec (li-lécŭ) sm lilets (li-létsĭ) – (unã cu lelic)

§ lulec (lu-lécŭ) sm lulets (lu-létsĭ) – (unã cu lelic)
ex: aclo iu sh-cãntã luletslji

§ ulalec (u-la-lécŭ) sm ulalets (u-la-létsĭ) – (unã cu lelic)
ex: ulaleclu sh-fatsi cuibarlu pi ugeacurli a casilor

§ ulealec (u-lea-lécŭ) sm ulealets (u-lea-létsĭ) – (unã cu lelic)
ex: avea unã gushi ca di ulealec

§ ululec (u-lu-lécŭ) sm ululets (u-lu-létsĭ) – (unã cu lelic)

§ uljulec (u-ljĭu-lécŭ) sm uljulets (u-ljĭu-létsĭ) – (unã cu lelic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

parti/parte

parti/parte (pár-ti) sf pãrtsã (pắr-tsã) – tsi nu easti ntreglu lucru ma unã cumatã mash dit el; cumatã tsi easti scoasã (disfaptã) dit un lucru; cumata tsi-lj si cadi a unui cãndu un lucru s-disfatsi (si mparti, s-disicã); atseali tsi lipseashti s-facã un sots (di ma multsãlj sots) cãndu vor s-adarã un lucru; mesea i mardzinea (nastãnga, nandreapta, nãintea, nãpoea, etc.) a unui lucru; calea cãtrã iu fug (mutrescu, mi duc, etc.); meros, cumatã, bucatã, filii, xifari, shinitsã, etc. (1: fig: parti = giumitati di furtia tsi si ncarcã pi-un cal (mulã, gumar); sartsã; expr:
2: ljau (tsãn, hiu di) partea-a unui = tsãn cu cariva, dzãc ca el, ãlj dau ndriptati; lu-apãr; ãlj ljau (tsãn) ileaca, etc.;
3: ljau (fac) parti tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.) = mi bag, mi-ameastic (hiu amisticat) tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.);
4: di partea-a mea = cãt trã mini; ma s-hibã dupã mini;
5: tornu (shuts) loclu di-alantã parti = mutrescu tut loclu, pristi tut, cãndu caftu un lucru;
6: patruli pãrtsã a loclui (a lumiljei) = ntreglu loc)
{ro: parte}
{fr: partie, part; côté}
{en: part, side}
ex: partea a mea (cumata tsi-nj si deadi, tsi loai mini) easti ma njica; sh-mini am unã parti (cumatã) dit ayinja-a pãrintsãlor; vai tsãnj trã tini unã parti; lj-featsi Dumnidzã parti; lji ded nã parti di paradzlji tsi-aveam; du-ti di partea-aestã; pri di-altã parti, lamnja acatsã di-adarã nã carti; dupã tsi mutri tu tuti pãrtsãli (tuti cãljurli, pristi tut, ninti, nãpoi, nandreapta i nastãnga); ficiorlu-l bãgai cãvalã ntrã dauãli pãrtsã (fig: ntrã giumitãtsli-a furtiiljei); acumpãrai unã parti (fig: unã giumitati di furtii) di grãn; lã loai parti
(expr: lã loai ileaca, tsãnui cu elj/eali); di nã parti shi di-alantã di punti; cãndu di nã parti, cãndu di alantã parti; di-unã parti-lj vinji greu, cã s-dispãrtsã di duruta-a lui, ma di-altã parti-lj vinji ghini; mutreashti sh-nãs di nã parti di-alantã, nu veadi foc iuva; ãl shutsãrã-arushutsãrã loclu di unã parti shi di-alantã
(expr: pristi tut); s-trapsi di nã parti di cali, tu-unã padi ashtirnutã cu earbã; cljimarã hãngilu la nã parti; tornu loclu di-alantã parti
(expr: mutrescu tut loclu), mutrescu, caftu, nu-ari nun stri loc; l-shutsã loclu di alantã parti
(expr: mutrea tut loclu); l-toarnã udãlu pãn di-alantã parti
(expr: mutri tut udãlu), nu-aflã tsiva; loclu s-lu toarnã di alantã parti shi s-u-aflã; armãnea cãlitori dit patruli pãrtsã a loclui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn