DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãlisescu

cãlisescu (cã-li-sés-cu) vb IV cãlisii (cã-li-síĭ), cãliseam (cã-li-seámŭ), cãlisitã (cã-li-sí-tã), cãlisiri/cãlisíre (cã-li-sí-ri) – lj-caftu a vãrnui tra sã-nj facã tsiva; cljem cariva sã-nj yinã acasã (vizitã, la measã, etc.); acljem, acãlisescu, cãljisescu, acãljisescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (lj-caftu s-facã copuslu s-urseascã, s-yinã)
{ro: invita}
{fr: convier, inviter}
{en: invite}
ex: cãliseashti (acljamã) oaspits acasã

§ cãlisit (cã-li-sítŭ) adg cãlisitã (cã-li-sí-tã), cãlisits (cã-li-sítsĭ), cãlisiti/cãlisite (cã-li-sí-ti) – harea tsi u-ari un cãndu easti acljimat iuva; acljimat, acãlisit, cãljisit, acã-ljisit, grit (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusit (faptu copuslu trã)
{ro: chemat, invitat}
{fr: apellé, invité}
{en: called, invited}

§ cãlisiri/cãlisire (cã-li-sí-ri) sf cãlisiri (cã-li-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cãliseashti; acljimari, acãlisiri, cãljisiri, acãljisiri, griri (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusiri (fãtseari copuslu trã)
{ro: acţiunea de a chema, de a invita; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’apeller, action d’inviter, invitation}
{en: action of calling (inviting), invitation}

§ cãljisescu (cã-lji-sés-cu) vb IV cãljisii (cã-lji-síĭ), cãljiseam (cã-lji-seámŭ), cãljisitã (cã-lji-sí-tã), cãljisi-ri/cãljisíre (cã-lji-sí-ri) – (unã cu cãlisescu)

§ cãljisit (cã-lji-sítŭ) adg cãljisitã (cã-lji-sí-tã), cãljisits (cã-lji-sítsĭ), cãljisi-ti/cãljisite (cã-lji-sí-ti) – (unã cu cãlisit)

§ cãljisiri/cãljisire (cã-lji-sí-ri) sf cãljisiri (cã-lji-sírĭ) – (unã cu cãlisiri)

§ acãlisescu (a-cã-li-sés-cu) vb IV acãlisii (a-cã-li-síĭ), acãliseam (a-cã-li-seámŭ), acãlisitã (a-cã-li-sí-tã), acãlisiri/acãlisíre (a-cã-li-sí-ri) – (unã cu cãlisescu)

§ acãlisit (a-cã-li-sítŭ) adg acãlisitã (a-cã-li-sí-tã), acãlisits (a-cã-li-sítsĭ), acãlisiti/acãlisite (a-cã-li-sí-ti) – (unã cu cãlisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãsãvyear

cãsãvyear (cã-sãv-yĭárŭ) sm cãsãvyeari (cã-sãv-yĭárĭ) – fãrtatlu-a gambrolui cari shadi ningã el la ncurunari (sh-cari cãliseashti shi aproachi oaspitslji la numtã, cari poartã hãbãrli, etc.); cãlisitor, cãlisar, hãsãvyear, hãsãdyear, hasidear, sihãvyear, sihãdyear
{ro: vornicel, conăcar}
{fr: garçon d’honneur à une noce}
{en: best man}
ex: cãsãvyeari (cãlisitori) cãlãri cãntã

§ hãsãvyear (hã-sãv-yĭárŭ) sm hãsãvyeari (hã-sãv-yĭárĭ) – (unã cu cãsãvyear)

§ hãsãdyear (hã-sãdh-yĭárŭ) sm hãsãdyeari (hã-sãdh-yĭárĭ) – (unã cu cãsãvyear)

§ hasidear (ha-si-dhĭárŭ) sm hasideari (ha-si-dhĭárĭ) – (unã cu cãsãvyear)
ex: ninti neadzi hasidearlu

§ sihãvyear (si-hãv-yĭárŭ) sm sihãvyeari (si-hãv-yĭárĭ) – (unã cu cãsãvyear)
ex: sihãvyearlu tu poartã intrã

§ sihãdyear (si-hãdh-yĭárŭ) sm sihãdyeari (si-hãdh-yĭárĭ) – (unã cu cãsãvyear)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãrtat

fãrtat (fãr-tátŭ) sm fãrtats (fãr-tátsĭ) – cãlisitorlu tsi shadi ningã gambro, la numtã; oaspi multu bun, di-aproapea; un tsi s-leagã cu-un sots bun cu giurãmintu (shi amisticarea-a sãndzilui) cã va s-hibã avlami, ca doi frats; numã cu cari sh-grescu un cu-alantu doi sots bunj sh-nidispãrtsãts; frãtat, furtat, fãrtãtic, fãrtãtici; avlami, vlami, cãlisitor
{ro: fărtat, tovarăş, frate de cruce, cavaler de onoare}
{fr: compagnon, camarade, garçon d’honneur}
{en: companion, comrade, best man (wedding)}
ex: mash friptalji doi fãrtats dipriunã talji; s-acãtsarã fãrtats (s-ligarã ca fratslji, cu giurãmintu); nu talj nã oai s-u mãcãm, s-nã fãtsem fãrtats (oaspits, ca fãrtatslji)?; la numta-a frati-sui fui sh-mini fãrtat; nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta

§ frãtat (frã-tátŭ) sm frãtats (frã-tátsĭ) – (unã cu fãrtat)

§ furtat (fur-tátŭ) sm furtats (fur-tátsĭ) – (unã cu fãrtat)
ex: suflit di oaspi sh-di furtat (oaspi bun icã avlami); mini mash voi s-mi fac furtat (cãlisitor); la numta armãneascã suntu doi furtats shi dauã surati

§ fãrtãtic (fãr-tã-tícŭ) sm fãrtãtits (fãr-tã-títsĭ) – numã cu cari easti acljimat un fãrtat “ma njic”; fãrtãtici, fãrtãtush
{ro: fărtăţel, diminutiv dat unui fărtat}
{fr: diminutive de la “fãrtat”; petit compagnon}
{en: diminutive of “fãrtat”; little companion}
ex: vrea s-nj-u-adarã fãrtãticlu

§ fãrtãtici (fãr-tã-tícĭŭ) sm fãrtãtici (fãr-tã-tícĭ) – (unã cu fãrtãtic)

§ fãrtãtush (fãr-tã-túshĭŭ) sm fãrtãtush (fãr-tã-túshĭ) – (unã cu fãrtãtic)

§ fãrtãtlichi/fãrtãtliche (fãr-tãt-lí-chi) sf fãrtãtlichi (fãr-tãt-líchĭ) – simtsãmintu tsi-aduchescu un fatsã di-alantu doi fãrtats; fãrtãtsãlji
{ro: fărtăţie}
{fr: camaraderie}
{en: companionship}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn