DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cali/cale

cali/cale (cá-li) sf cãljuri (cã-ljĭúrĭ) – unã fashi di loc (loc multu strimtu shi lungu), ndreptu maxus tra s-urdinã pri el omlu, prãvdzãli shi amãxili; fasha di loc dit un cãsãbã tsi poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; drum, sucachi, cãrari; (fig:
1: cali = (i) dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; (ii) furtia tsi s-poartã cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; (iii) minti bunã, giudicatã bunã; (iv) urnimii, minti, nvitsari; (v) oarã (ca tu: unã oarã, dauã ori, etc.); (vi) atsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr:
2: calea, calea; calea-calea (adv) = pri cali, cãndu imnu, imnãndalui);
3: lj-acats calea = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats (s-lu-agudescu, s-nu poatã s-treacã, etc.);
4: ljau calea mari = ljau calea-a moartiljei, trag s-mor, sã ncljid ocljilj;
5: ljau cali; nj-ljau calea di gushi = nchisescu s-mi duc iuva;
6: lom cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.) = fãtsem cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.);
7: alag cãljurli, bat cãljurli = cutriir lumea;
8: nj-trag calea = nchisescu diznou tra s-fug;
9: nj-mutrescu calea = nj-mutrescu huzmetea, lucrulu-a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
10: lja calea-a tatã-sui = easti ca tatã-su, fatsi lucrili ca tatã-su, njardzi pi urmili a tatã-sui;
11: aruc (fac) nã cali = fac nã cali cu-unã furtii di lucri;
12: hiu pri unã cali cu el = minduescu unã soi cu el, hiu tu-unã minti cu el, hiu sinfuni;
13: nj-escu ãn cali = hiu ghini, escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari;
14: lu-aduc tu (ãn) cali; ãl bag di cali = l-cãndãrsescu, lj-umplu mintea, l-fac s-lja unã apofasi, l-fac s-adarã atseali tsi voi mini;
15: bag di cali = mi mbun cu cariva; li ndreg lucrili cu cariva;
16: ãlj dau di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru;
16: u aflu di cali = minduescu cã easti ghini, ljau apofasea;
17: u-aflu cu cali = pistipsescu cã easti ghini (s-fac tsiva);
18: ãlj dau unã cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum s-facã;
19: ãlj dau cali = (i) (lj-dau di cali) u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru; (ii) l-sãlãghescu, lu-alas s-fugã;
20: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
21: unã cali mi dush = mi dush unãoarã;
22: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi s-hibã, iu-nj ved ocljilj;
23: (hoara) easti “trei” ori cali (diparti di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoarã va nã lja ca trei ori di chiro;
24: (omlu) a caliljei, a calealui; easti cu cali, easti n calea-al Dumnidzã, etc. = (omlu) a caliljei ndreaptã, bunã, a ndriptatiljei; (omlu) a dealihealui, dealihea;
25: om di prit cãljuri = om tsi nu easti di fumealji bunã, tsi criscu prit cãljuri, tsi nu easti bun trã tsiva, tsi alagã hulandar;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gurgulj1

gurgulj1 (gur-gúljĭŭ) sm gurgulj (gur-gúljĭ) shi sn gurgulji/gurgulje (gur-gú-lji) – cheatrã stronghilã (arucutoasã); lucru tsi easti arucutos; gãrgulj, abel, bel, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: piatră rotunjită}
{fr: rond, pierre arrondie}
{en: round, ring, round stone}
ex: featili s-agiuca cu gurgulji (chetri arucutoasi, abeli); un gurgulj di neauã mi-agudi tu oclji

§ gãrgulj1 (gãr-gúljĭŭ) sm gãrgulj (gãr-gúljĭ) shi sn gãrgulji/gãrgulje (gãr-gú-lji) – (unã cu gurgulj1)
ex: eara ca vãrnu gãrgulj (cheatrã arucutoasã) tsi nu s-apuni iuva

§ gurguljitos (gur-gu-lji-tósŭ) adg gurguljitoasã (gur-gu-lji-tŭá-sã), gurguljitosh (gur-gu-lji-tóshĭ), gurguljitoasi/gurgulji-toase (gur-gu-lji-tŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju (aroatã icã discu); arucutos, stronghil, gurguljat, gurguljutos, ngurguljitos, vãrligos, nvãrligos, anvãrligos, ãnvãrligos, nvãrgos, ãnvãrgos, nvrãgos;
(expr:
1: parãlu-i gurguljutos = parãlu-i cãlãtor, tsi s-arucuteashti shi treatsi di la om la om;
2: minciunã gurguljitoasã = minciunã diplumaticã, aspusã ashi tra s-nu facã multã znjii)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: unã lacrimã gurguljitoasã-lj curã tu fatsã

§ ngurguljitos (ngur-gu-lji-tósŭ) adg ngurguljitoasã (ngur-gu-lji-tŭá-sã), ngurguljitosh (ngur-gu-lji-tóshĭ), ngurguljitoasi/ngurguljitoase (ngur-gu-lji-tŭá-si) – (unã cu gurguljitos)

§ gurguljutos (gur-gu-ljĭu-tósŭ) adg gurguljutoasã (gur-gu-ljĭu-tŭá-sã), gurguljutosh (gur-gu-ljĭu-tóshĭ), gurguljutoasi/gurguljutoase (gur-gu-ljĭu-tŭá-si) – (unã cu gur-guljitos)
ex: ne unã ne dauã, lã crui nã minciunã gurguljutoasã

§ gurguljos (gur-gu-ljĭósŭ) adg gurguljoasã (gur-gu-ljĭŭá-sã), gurguljosh (gur-gu-ljĭóshĭ), gurguljoasi/gurguljoase (gur-gu-ljĭŭá-si) – (unã cu gurguljitos)
ex: chetsãri gurguljoasi pit arãuri s-aflã; luna sh-soarili suntu gurguljosh

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãngoari/lãngoare

lãngoari/lãngoare (lãn-gŭá-ri) sf lãngori (lãn-górĭ) – niputeari, nipteari, heavrã;
1: atsea tsi-l fatsi suflitlu i truplu-a omlui (cu mãdularli-a lui) tra s-nu poatã s-lucreadzã ca atumtsea cãndu easti sãnãtos sh-cari (cãndu lãngoarea easti multu greauã) poati s-lj-aducã sh-moartea;
2: starea (sufliteascã, adusã multi ori di scãdearea-a puteariljei) tsi-l fatsi omlu s-hibã multu alãsat, s-nu-l mealã atseali tsi s-fac deavãrliga di el shi s-nu-aibã chefi di tsiva;
3: heavrã tsi s-lja di la un om la altu (datã multi ori di unã yeatsã tsi s-aflã tu mãcari) shi s-aspuni cu cãlduri mãri (cu piritolu alinat);
(expr:
1: lãngoari di cheptu = ofticã;
2: lãngoari di nafoarã = dãmblã;
3: lãngoari di oclji, di ureclji, etc.;
3: lãngoarea yini cu carlu = lãngoarea nu yini singurã, ma cama multi diunãoarã;
4: nj-lja lãngoarea cu mãna = mi vindicã dip lishor, ca trã ciudii)
{ro: boală, prostraţie, febră (tifoidă)}
{fr: maladie, langueur, fièvre (typhoïde)}
{en: illness, sickness, languor, (typhoid) fever}
ex: cãdzu tu lãngoari (niputeari) greauã shi trãdzea s-moarã; lãngoarea (heavra) a lui, sãnãtatea-a noastrã; lu ntribarã, di tsi-lj vinji lãngoarea?; deadi lãngoari greauã n hoarã; dzãcu di lãngoari doi mesh, fu pi budza-a groapãljei sh-ascãpã; lu-arcã tu lãngoari greauã shi nu mãca, nu bea, nu-lj si bãga tsiva n gurã; itsi lãngoari nu-adutsi moarti; vinjirã yeatsrã dit patruli mãrdzinj a loclui shi vãrã nu putea si-lj da cali a lãngoariljei; nu-ari ma greauã lãngoari ca urfanja; afirea s-nu ti-apucã lãngoarea, sh-cãnd ti-apucã, apucã-u sh-tini; duchi, cã aistã va-lj hibã lãngoarea di vrearea-a ljei; lãngoarea yini cu carlu
(expr: yini cu alti deadun), shi easi prit gura-a aclui; canda-nj lo lãngoarea cu mãna

§ lãndzit (lắn-dzitŭ) adg lãndzitã (lắn-dzi-tã), lãndzits (lắn-dzitsĭ), lãndziti/lãndzite (lắn-dzi-ti) – (omlu, pravda) tsi easti agudit di unã lãngoari a truplui i a suflitlui; lãntsid, lãndzidzãt, niputut, niptut, hivrit, hiuvrit, shuplicat;
(expr: necã lãndzit, necã yeatru = ma ghini s-nu hii lãndzit shi s-nu-ai ananghi di yeatru)
{ro: bolnav}
{fr: malade, languissant}
{en: sick, languid}
ex: truoarã cãdzu gionili greu lãndzit; lj-cãdzu amirãroanja greu lãndzitã; easti om lãndzit; sãnãtoslu nu pistipseashti pi-atsel lãndzit; easti lãndzitã di dauã stãmãnj, s-caftã cu yeatru; lãndzita, tsi sh-avea dorlu, cum suntu tuts lãndzitslji tsi ashteaptã sãnãtati; ntreabã lãndzitlu (nipututlu, hivritlu): vrei sãnãtati?; cãlãtorlu sh-lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori; a lãndzitlui, tuti lji ftisescu; ca lãndzit zilipseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nitsi/nitse

nitsi/nitse (ní-tsi) cong – nits, netsi, ni, ne, necã, neca, nicã, nintsi, uti
{ro: nici}
{fr: ni}
{en: not even; nor, or; neither, either}
ex: nitsi eu nu yin; nitsi unã lacrimã; nitsi (necã) s-toarnã, nitsi (necã)-nj scrii; nitsi (ni) unã, nitsi (ni) doauã; nitsi cãt puljlji cãlãtori; nu-au nitsi noatinj, ni birbets

§ nits (nitsĭ) cong – (unã cu nitsi)

§ netsi (né-tsi) cong – (unã cu nitsi)

§ ni1 (ni) cong – (unã cu nitsi)
ex: ni (nitsi) io nu dau, ni (nitsi) el nu lja; ni io nu fug

§ ne1 (ne) cong – (unã cu nitsi)
ex: ne (nitsi) unã, ne (nitsi) doauã; ne cap, ne cior nu s-aleadzi; ne albu, ne lai

§ nicã2 (ní-cã) cong – (unã cu nitsi)
ex: nicã (nitsi) mbitats, nicã (nitsi) curvari

§ neca (né-ca) cong – (unã cu nitsi)
ex: neca s-vedz

§ necã (né-cã) cong – (unã cu nitsi)
ex: necã (nitsi) eu nu-l voi; necã (nitsi) lãndzit, necã (nitsi) yeatru

§ nintsi/nintse (nín-tsi) cong – (unã cu nitsi)
ex: nintsi un zbor nu fu di cãbili s-lji scot; nintsi tsintsi paradz nu dai pri nãs

§ nitsiun (ni-tsĭúnŭ) pr indif nitsiunã (ni-tsĭú-nã) fãrã pl – nitsi un, nisun, barun, vãr, vãrã, vãrnu, vãrnã, verun, vãrun, vrãn, cariva, cainiva, caniva, cuniva, tsiniva
{ro: nimeni, niciun}
{fr: personne}
{en: nobody}
ex: nitsiun (vãrã) nu vinji s-mi veadã

§ nisun (ni-súnŭ) pr indif nisunã (ni-sú-nã) fãrã pl – (unã cu nitsiun)

§ nitsiunãoarã (ní-tsĭu-nã-ŭá-rã) adv – un chiro tsi nu eara vãrnãoarã; un chiro tsi nu va s-yinã vãrnãoarã; vãrnãoarã, vãrãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, pute, putes, barunãoarã, barunoarã
{ro: niciodată}
{fr: jamais}
{en: never}

§ nitsiunoarã (ní-tsĭu-nŭá-rã) adv – (unã cu nitsiunãoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

parã

parã (pa-rắ) sm paradz (pa-rádzĭ) – cumatã (munedã) di metal i di carti tsi ari unã tinjii cu cari pots s-acumpri lucri; pãrã, prã, munedã, mitilic, pindarã, aslan, arslan, gãrmari, ngãrmari;
(expr:
1: cãts paradz ãnj fatsi chealea = cãt acshu (gioni) hiu, cãti pot s-fac; putearea tsi u-am tra s-fac lucri;
2: aspargu paradz = (i) acumpãr tsiva cu paradz, fac exudi; (ii) dit un parã cu tinjii mari fac ma multsã paradz cu tinjii ma njicã;
3: lj-mãc (lj-fac) paradzlji ghini = acumpãr tsiva cu paradz, lj-aspargu, lj-xunipsescu paradzlji;
4: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na parãlu sh-dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu-lj fats bunlu a unui sh-deapoea tsã aflji biljelu;
5: lu-avinã parãlu cu tufechea = l-va multu parãlu, easti multu scljinciu;
6: trã doi paradz ãl feci = lu-aurlai shi-lj dzãsh zboarã greali di-l feci s-aducheascã cã nu-axizeashti tsiva; ãl feci trã dip tsiva;
7: parãlu-i gurguljutos = parãlu-i cãlãtor, tsi treatsi di la om la om;
8: ca yearyirlu fudzi parãlu = parãlu s-aspardzi lishor, fãrã s-aducheshti cãtã iu s-dutsi;
9: paradz fureshti casã nu-adarã = nu fats hãiri cu paradz furats; va s-cilistiseshti tra s-fats aveari;
10: frati, frati, ma cashlu-i cu paradz = zbor tsi s-dzãtsi-a unui oaspi, cãndu s-ashteaptã s-lji dai tsiva geaba;
11: ai paradz tr-arcari, fã-ti chifilj = zbor tsi s-dzãtsi a atsilor tsi s-fac chifilj trã caritsido, fãrã si s-mindueascã ghini cã ari multã lumi a curi nu lipseashti s-lji fats besã;
12: paradz alghi, trã dzãli lãi = zbor tsi s-dzãtsi a oaminjlor spatalj, tsi lj-aspargu paradzlji fãrã s-facã icunumii, sh-cari nu minduescu cã, trãninti, va s-yinã oara cãndu va s-aibã ananghi di elj;
13: omlu fãrã paradz, ca puljlu fãrã arichi = nu pots s-fats tsiva, nitsiunã alishvirishi, ma s-nu ai paradzlji tsi lipsescu)
{ro: para, ban}
{fr: centime, argent}
{en: coin, money}
ex: suflit nu-ari sh-loclu-l cheari (angucitoari: parãlu); parãlu calpic pute nu cheari; tsi ts-u c-ai paradz shi nu-ai minti?; un parã om ãl featsi; nu u-aspuni, cã s-fac paradzlji cãrbunj; cari vrea sã shtibã cãts paradz ãlj fatsi chealea?
(expr: cãti putea s-facã)

§ pãrã (pã-rắ) sm pãradz (pã-rádzĭ) – (unã cu parã)
ex: om cu pãradz multsã

§ prã1 (prắ) sm pradz (prádzĭ) – (unã cu parã)
ex: un prã nu pot s-adun; eara mpiticãtor fãrã prã; dau pradzlji la urfanji; pradz veclji nu trec; trã putsãn chiro-lj featsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãreasinj

pãreasinj (pã-reá-sinj) sf pl – chirolu (dzãlili dit an) cãndu bisearica lã caftã a crishtinjlor s-nu s-purintã (s-nu mãcã carni, lapti, oauã, umtu, etc.); dzãli tsi escu n mãrsinari; preasinj;
(expr:
1: pãreasinjli njits = pãreasinjli ninti di Crãciun;
2: pãreasinjli mãri = pãreasinjli (tsi tsãn shapti stãmãnj) ninti di Pashti;
3: tsãn pãreasinj = (i) nu mi purintu; (ii) hiu crishtin;
4: nu tsãni pãreasinj = (i) s-purintã; (ii) nu fatsi hãtãri a vãrnui; (iii) (om) tsi easti fãrã gustu, fãrã hazi, fãrã nustimadã;
5: nu-ari pãreasinj = s-poartã unã soi cu tuts, nu tsãni cu vãrnu;
6: alas pãreasinj = apufãsii shi nchisescu s-mãc mash mãcãri marsini, s-nu mi purintu;
7: ca Martsul dit pãreasinj; lipseashti Martsul dit pãreasinj? = zbor tsi s-dzãtsi ti un lucru tsi nu lipseashti vãrnãoarã)
{ro: post; postul mare}
{fr: carême}
{en: Lenten fasting, Lent}
ex: cãndu-avem purinteatsã, i pãreasinj; eara nã dzuã di pãreasinj; muri tu pãreasinjli a Crãciunlui

§ preasinj (preá-sinj) sf pl – (unã cu pãreasinj)
ex: cãlãtorlu sh-lãndzitlu nu-au preasinj shi sãrbãtori; treatsi chiro, sh-agiungu sh-preasinjli; s-adunj ãndauã oauã ta s-avem ti preasinj; seara di alãsari preasinj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrbãtoari/sãrbãtoare

sãrbãtoari/sãrbãtoare (sãr-bã-tŭá-ri) sf sãrbãtori (sãr-bã-tórĭ) – dzuã tsi easti tsãnutã tra si s-aducã aminti (si s-yiurtiseascã) numa-a un ayi (un lucru mari tsi s-featsi, etc.); dzuã astãsitã di stat ca s-hibã unã dzuã pisimã, cãndu lumea nu lucreadzã (poati s-facã tsi va, s-aibã arihati, etc.); yiurtii;
(expr:
1: sãrbãtoari lishoarã = sãrbãtoari njicã, cu njicã simasii, cari nu s-tsãni di-aradã i s-tsãni mash di putsãnã lumi;
2: sãrbãtoari greauã = sãrbãtoari mari tsi lipseashti tsãneari shi easti yiurtisitã di-aradã di tutã dunjaea;
3: sãrbãtorli = sãrbãtoari tsi s-tsãni ma multi dzãli ca, bunãoarã, dzãlili (sãrbãtorli) di Crãciun, dzãlili (sãrbãtorli) di Pashti;
4: sãrbãtorli, lãlãtori, shi lãlãtorli, sãrbãtori = zbor tsi s-dzãtsi ti muljerli cari, cãndu easti s-lucreadzã, eali s-priimnã shi cãndu easti trã priimnari, eali aspun mirachi ti lucru;
5: nu s-acatsã sãrbãtorlji di fucãradz = fucãradz nu li-aduchescu sãrbãtorli, cã lipseashti si s-alumtã cu nivoljli)
{ro: sărbătoare}
{fr: fête (religieuse)}
{en: (religious) holiday}
ex: cãndu yin sãrbãtorli
(expr: di Crãciun i di Pashti); mãni easti sãrbãtoari greauã
(expr: sãrbãtoari mari), nu s-lucreadzã; cãlãtorlu sh-lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori; cãndu yinea vãrã sãrbãtoari, hevrili lu-acãtsa; cãdzu nã sãrbãtoari lishoarã, njicã shi nu avea sculii; plãmsirã di harauã sh-u featsirã sãrbãtoari mari; tu hoara-atsea s-fãtsea nã sãrbãtoari mari; la pãlatea-a amirãlui, nã sãrbãtoari mari; nã dzuã, pirindu-sãrbãtoari, fudzi di la sculjo

§ sãrbãturescu1 (sãr-bã-tu-rés-cu) (mi) vb IV sãrbãturii (sãr-bã-tu-ríĭ), sãrbãtuream (sãr-bã-tu-reámŭ), sãrbãturitã (sãr-bã-tu-rí-tã), sãrbãturiri/sãrbãturire (sãr-bã-tu-rí-ri) – tsãn unã dzuã di sãrbãtoari (numã, ayi, etc.); aspun haraua tsi u-aduchescu unã dzuã (di-aradã di sãrbãtoari) cu unã ziafeti tsi u fac; yiurtisescu, pãniyirsescu
{ro: sărbători}
{fr: fêter}
{en: celebrate, keep a holiday (saint’s day, name day); entertain}
ex: vurgãramea sãrbãtureashti cu multã sãltãnati ayilji Cosma shi Chiril; cãndu va s-sãrbãturim sh-noi Ayiu-Sava?

§ sãrbãturit (sãr-bã-tu-rítŭ) adg sãrbãturitã (sãr-bã-tu-rí-tã), sãrbãturits (sãr-bã-tu-rítsĭ), sãrbãturi-ti/sãrbãturite (sãr-bã-tu-rí-ti) – (dzua di sãrbãtoari) tsi easti tsãnutã; (omlu) tri cari s-fatsi unã ziafeti ti numa-a lui; yiurtisit, pãniyirsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sefer

sefer (se-férŭ) sm pl(?) – calea tsi u fatsi cariva tu-un loc cama ndipãrtat (tra s-veadã pri cariva, si shi ndreagã unã huzmeti, s-facã unã alishvirishi, etc.); tãxidipsiri
{ro: drum, călătorie}
{fr: voyage}
{en: trip}
ex: rumãnjlji featsirã sefer (unã cali lungã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãxidi/tãxide

tãxidi/tãxide (tãc-sí-di) sf tãxidz (tãc-sídzĭ) – dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; taxidi, cali, ducã, sefer
{ro: călătorie}
{fr: voyage}
{en: travel, trip, journey}
ex: s-dusi tãxidi (featsi nã cali) s-ducã pãrmãtii; feci nã mushatã tãxidi

§ taxidi/taxide (tac-sí-di) sf taxidz (tac-sídzĭ) – (unã cu tãxidi)

§ taxidar2 (tac-si-dárŭ) sm taxidari (tac-si-dárĭ) – atsel tsi fatsi cãljuri (tãxidz, tra s-veadã lumi, tra s-vindã lucri, etc.); cãlitor, cãlãtor
{ro: călător}
{fr: voyageur}
{en: traveler, voyager}
ex: dimãndai a taxidarlui s-nji pitreacã pãrmãtii

§ tãxidipsescu (tãc-si-dip-sés-cu) vb IV tãxidipsii (tãc-si-dip-síĭ), tãxidipseam (tãc-si-dip-seámŭ), tãxidipsitã (tãc-si-dip-sí-tã), tãxidipsiri/tãxidipsire (tãc-si-dip-sí-ri) – fac unã cali; hiu pi cali tra s-mi duc iuva; yin di-iuva; alag cãljuri
{ro: călători, voiaja}
{fr: voyager}
{en: make a trip}

§ tãxidipsit (tãc-si-dip-sítŭ) adg tãxidipsitã (tãc-si-dip-sí-tã), tãxidipsits (tãc-si-dip-sítsĭ), tãxidipsiti/tãxidipsite (tãc-si-dip-sí-ti) – tsi ari faptã nã cali tra si s-ducã iuva; tsi ari alãgatã prit cãljuri
{ro: călătorit, voiajat}
{fr: voyagé}
{en: who made a trip}

§ tãxidipsi-ri/tãxidipsire (tãc-si-dip-sí-ri) sf tãxidipsiri (tãc-si-dip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tãxidipseashti, fatsi nã cali si s-ducã iuva
{ro: acţiunea de a călători, de a voiaja; călătorie, voiajare}
{fr: action de voyager}
{en: action of making a trip}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã