DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

brãn1

brãn1 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di pãndzã (di sirmã, di cheali, etc.) tsi sh-u bagã omlu (muljarea) di mesi tra s-lji tsãnã mesea (s-nu-l/s-nu u doarã mesea, s-lji sta stranjlu ma ghini pri trup, trã mushiteatsã, etc.); bãrnu, zonã, zunã, curauã, tizgã (di lãnã), fochi (di cheali);
(expr:
1: easti cu brãnlu azvarna = easti un om tsi caftã cãvgãlu tut chirolu; cãvgãgi, zurbã;
2: s-featsi pãn di brãn = s-umplu tut ãntreg, priti tut;
3: a tsia ts-adarã brãnlu, sh-a nja-nj herbu grãnlu = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi sã ndreadzi trã numtã (cã a grambolui lj-si da brãnlu cu cari s-tsindzi, cãndu sã ndreadzi cu stranjili di gambro); earã trã mini easti chiro di jali (cã grãnlu tsi s-hearbi easti si sã mpartã trã mortsã, trã ljirtarea-a lor)
{ro: brâu, centură}
{fr: ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: girdle, belt}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); aushlji poartã brãni lundzi; poartã di mesi un brãn di lãnã; fãrnul, di-a tãu brãn ligat; tradzi brãnlu azvarna
(expr: caftã cãvgã); turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã
(expr: tra s-aflã itii di cãvgã)

§ bãrnu1 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn1)
ex: Mitrush, cãlãmarlu n bãrnu, ma si pari cal cu fãrnu; fur cu barba pãn’ di bãrnu; bãrnu nivishtescu di-asimi; vurgãrlji poartã bãrnu lungu; intrã tu apã pãnã la bãrnu

§ brãnishor (brã-ni-shĭórŭ) sn brãnishoari/brãnishoare (brã-ni-shĭŭá-ri) – brãn njic
{ro: brâu mic}
{fr: petite ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: small girdle, little belt}

§ bãrnishor (bãr-ni-shĭórŭ) sn bãrnishoa-ri/bãrnishoare (bãr-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu brãnishor)

§ dizbrãnedz (diz-brã-nédzŭ) (mi) vb I dizbrãnai (diz-brã-náĭ), dizbrãnam (diz-brã-námŭ), dizbrãnatã (diz-brã-ná-tã), dizbrãna-ri/dizbrãnare (diz-brã-ná-ri) – (ãnj) disfac (scot) brãnlu di la mesi; dizbãrnedz, distsingu; (fig: dizbrãnedz = fac cariva s-ducã unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizmal, distorcu, dishuts, distsingu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlãmar

cãlãmar (cã-lã-márŭ) sn cãlãmari/cãlãmare (cã-lã-má-ri) – vas njic (shishi di yilii, di metal, etc.) tu cari s-tsãnea, aoa sh-un chiro, mi-lanea cu cari si ngrãpsea cãrtsãli; cãlimar
{ro: călimară}
{fr: encrier}
{en: inkpot, inkwell, inkstand}
ex: imnã cu cãlãmarlu n bãrnu; va mi tornu putsãn si-nj ljau cãlãmarlu, cã lu-agãrshii acloea n dzeanã

§ cãlimar (cã-li-márŭ) sn cãlimãri (cã-li-mắrĭ)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

milani/milane

milani/milane (mi-lá-ni) sf milãnj (mi-lắnjĭ) – muljiturã cu cari sã ngrãpseashti (sh-poati s-aibã ma multi hromi, lai, veardi, albastrã, aroshi); mulami;
(expr:
1: nj-cher milanea = nj-cher mintea, minduirli;
2: tu cac cher milanea = geaba cilistãsescu, nu fac vãrnã hãiri;
3: (oclju, cãsmeti, mirã) di milani, ca milanea = nibunã, slabã, lai ca milanea)
{ro: cerneală}
{fr: encre}
{en: ink}
ex: marea si s-facã milani
(expr: lai ca milanea); cãsmetea-a mea di cãtrani sh-di milani
(expr: cãsmeti lai slabã, urutã); tu cac chirea milãnjli
(expr: ncot cilistãsea, nu fãtsea hãiri); tsi sã-nj cher milãnjli
(expr: minduirli, mintea) tora?; nu easti milani tu cãlãmar; oclji di milani
(expr: lãi ca milanea); apa yini tulburi milani
(expr: lai ca milanea)

§ mulami/mulame (mu-lá-mi) sf mulãnj (mu-lắnjĭ) – (unã cu milani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tungi/tunge

tungi/tunge (tún-gi) sf tungiuri (tún-gĭurĭ) – amisticãturã di bãcãri cu metali ca ganumã (cãlai), mulidi, etc. tsi u fatsi bãcãrea multu ma sãnãtoasã; tungiu, tuci, brundzu;
(expr: cap di tungi = un tsi sh-alãxeashti greu mintea, cap di shinic (tãgari, crinã, mulari, grij, etc.); cãpos, cap gros, pruclet)
{ro: bronz, tuci, alamă}
{fr: airin, bronze}
{en: bronze, brass}
ex: sunã chiprili di tungi; cap di tungi tsi-nj eshti!
(expr: cap gros, tsi nu pots s-aducheshti tsiva)

§ tungiu (tún-gĭu) sn tungiuri (tún-gĭurĭ) – (unã cu tungi)

§ tuci (túcĭŭ) sn tuciuri (tú-cĭurĭ) – (unã cu tungi)
ex: adusi dit Nimtsii, shindani di tuci; avem multi tuciuri

§ turungiu1 (tu-run-gíŭ) sm turungii (tu-run-gíĭ) – (unã cu tungi)
ex: cãlãmar di turungiu

§ turungiu2 (tu-run-gíŭ) adg turungii/turungie (tu-run-gí-i), turungii (tu-run-gíĭ), turungii (tu-run-gíĭ) – hromã galbinã/aroshi tsi sh-u-adutsi multu cu hroma-a coajiljei di purtucalã; purtucalish
{ro: portocaliu}
{fr: de couleur orange, orangé}
{en: orange color}
ex: pureauã turungii (purtucalishi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã