DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

caicã2

caicã2 (ca-í-cã) sf caitsi/caitse (ca-í-tsi) – soi di-amaxi njicã pri lami di lemnu i her (ti-un ficior i doi mash), pri cari s-alinã cilimeanjlji tra s-arunicã aripidina pi neauã; amaxi di earnã (traptã di calj) cari, tu loc di-arocuti ari lami (ca lipidz lundzi shi suptsãri di lemnu i her) tsi u fac amaxea s-arunicã lishor pi neauã; sanji;
(expr: mi fac caica = beau arãchii (yin) sh-mi mbet multu; mi mbet, mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.))
{ro: sanie}
{fr: traîneau}
{en: sleigh}
ex: tutã dzua shidzu pi gljatsã cu caica; aflai doauã oasi trã caicã (sanji); s-featsi caica
(expr: si mbitã); lj-bãgash oarã? eara caica
(expr: eara mbitat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãic

cãic (cã-ícŭ) sn cãicuri (cã-í-curĭ) – varcã lungã, lishoarã shi suptsãri, cu dauãli capiti niheamã ma-analti di trup, cari poati s-aibã sh-dauã catardzi; cãicã, cãichi, caicã, shaicã, varcã
{ro: caic}
{fr: bateau}
{en: small boat}
ex: suti sh-njilji di cãicuri (vãrtsi) imna pi balta di sãndzi

§ cãicã (cã-í-cã) sf cãitsi/cãitse (cã-í-tsi) – (unã cu cãic)

§ cãichi/cãiche (cã-í-chi) sf cãichi (cã-íchĭ) – (unã cu cãic)
ex: mi dush cu cãichea di-alantã parti a laclui

§ caicã1 (ca-í-cã) sf caitsi/caitse (ca-í-tsi) – (unã cu cãic)
ex: tricum tu caicã (varcã)

§ shaicã (shĭáĭ-cã) sf shaitsi/shaitse (shĭáĭ-tsi) – unã soi di cãravi njicã sh-lishoarã tsi poati s-poartã mash putsãnã lumi sh-trã putsãn chiro, tsi s-minã pri apã cu lupãts, pãndzã i motor (cu gaz); varcã, cãic, cãicã, cãichi, luntri, lãndurã, cãravi, cãradi, ghimii, ghemii
{ro: barcă}
{fr: barque}
{en: small boat}

§ cãicci (cã-ic-cí) sm cãicceadz (cã-ic-cĭádzĭ) – atsel tsi cãrteashti (fatsi) cãiclu s-minã (cu lupãtsli i cu pãndzili); caicci, vãrcãgi, varcagi
{ro: caicciu}
{fr: batelier}
{en: boatman, boatwoman}

§ caicci (ca-ic-cí) sm caicceadz (ca-ic-cĭádzĭ) – (unã cu cãicci)

§ cãiccilãchi/cãiccilãchi (cã-ic-ci-lắ-chi) sf cãiccilãchi (cã-ic-ci-lắchĭ) – tehnea-a atsilui tsi fatsi shi vindi cãitsi; tehnea di cãicci, atsel tsi shtii s-li cãrteascã (s-li minã) cãitsili pri apã
{ro: meseria de caicciu; construcţia sau vânzarea de caicuri}
{fr: métier de batelier; construction ou vente des bateaux}
{en: boatman’s profession; maker or seller of boats}

§ caiccilã-chi/caiccilãchi (ca-ic-ci-lắ-chi) sf caiccilãchi (ca-ic-ci-lắchĭ) – (unã cu cãiccilãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlescu

cãlescu (cã-lés-cu) (mi) vb IV cãlii (cã-líĭ), cãleam (cã-leámŭ), cãlitã (cã-lí-tã), cãliri/cãlire (cã-lí-ri) – lu nvãrtushedz herlu cu bãgarea-a lui tu foc prota, sh-deapoea, cu-arãtsirea-a lui, unãshu-nã;
(expr:
1: (mi) cãlescu = mi nvãrtushedz cu-atseali tuti prit cari trec tora, tra s-pot s-aravdu ghini trãninti, cãndu va trec prit alti lucri ma greali;
2: li cãlescu = (i) mãc multu; u ndes; mi nãfãtescu; mi satur di mãcari; mi-adar fushechi (ciuflecã; tsai, etc.); agãlisescu, agãlescu, isihãsescu; ljau puteari; etc.; (ii) beau multu (yin, arãchii, etc.) sh-mi mbet; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.); etc.; (iii) fur, ljau peascumta; li ciulescu (spãstrescu, ciunescu, ciuplescu, cãpsãlsescu, etc.); bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (iv) mi duc, fug peascumta; li deapin (ciulescu; scarmin; spãstrescu; shpirtuescu, cãrtsãnescu, etc.); nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlji (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: căli (fierul)}
{fr: tremper de l’acier}
{en: harden (steel), cast (iron)}
ex: l-cãlish (l-tricush prit foc) herlu?; ursea, cãlea-ti niheamã; l-vidzui cã li cãleashti
(expr: mãcã) vãrtos; cãlea tini
(expr: mãcã) sh-tats; sh-mãcarã di s-cãlirã
(expr: di loarã puteari, di s-sãturarã, nãfãtirã); dusirã la hani shi s-cãlirã
(expr: biurã multu, sã mbitarã); cu yinlu tsi-l biui mi cãlii
(expr: mi mbitai) ghini; multu yin s-cãli
(expr: s-biu) seara-atsea; cara s-cãleashti
(expr: bea yin, sã mbeatã), lj-yini limba; li cãleashti
(expr: li furã) tuti penurili; li cãli
(expr: li lo, li furã) matsãli di la njelu tsi-l tãljem; pita cum va lj-u cãlescu
(expr: va lj-u fur); lj-furã nelu shi li cãleashti
(expr: fudzi) di-aclo; li cãlii
(expr: fudzii peascumta) cã nu vream s-mi veadã vãrnu; s-li cãlim
(expr: s-fudzim) di-aoa cãt ma-agonja; cãlea-li
(expr: fudz) di-aoa cã nu voi s-ti ved

§ cãlit (cã-lítŭ) adg cãlitã (cã-lí-tã), cãlits (cã-lítsĭ), cãliti/cãlite (cã-lí-ti) – tsi easti nvãrtushat (herlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

luntri/luntre

luntri/luntre (lún-tri) sf luntri (lún-tri) – unã soi di cãravi njicã tsi s-minã pi apã cu lupãts i pãndzi; varcã, shaicã, cãic, cãicã, cãichi, lãndurã, cãravi, cãradi, ghimii, ghemii, nai
{ro: luntre}
{fr: barque}
{en: small boat}

§ lãndurã2 (lắn-du-rã) sf lãnduri (lắn-durĭ) – (unã cu luntri)
ex: nã dusim la pãnãyir cu lãndura (varca); dzatsi lãnduri mplini nchisirã adzã tahina

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sanji/sanje

sanji/sanje (sá-nji) sf sãnj (sắnjĭ) – amaxi di earnã (traptã di calj) cari, tu loc di-arocuti ari lami (ca lipidz lundzi shi suptsãri di lemnu i her) tsi u fac amaxea s-arunicã lishor pi neauã; sanji trã njits (ca unã soi di-amaxi njicã pri lami di lemnu i her) pri cari s-alinã cilimeanjlji tra s-arunicã aripidina pi neauã; caicã
{ro: sanie}
{fr: traîneau}
{en: sleigh}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

varcã

varcã (vár-cã) sf vãrtsi (vắr-tsi) – unã soi di cãravi njicã sh-lishoarã (soi di cãichi) tsi poartã putsãnã dunjai sh-trã putsãn chiro, tsi s-minã pri apã cu lupãts, pãndzã i motor (cu gaz); shaicã, cãic, cãicã, cãichi, luntri, lãndurã
{ro: barcă}
{fr: barque}
{en: small boat}
ex: intrarã tu varcã (shaicã, luntri); u tãlja apa ca varca (cãichea)

§ vãrcãgi (vãr-cã-gí) sm vãrcãgeadz (vãr-cã-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi cãiclu s-minã (cu lupãts i cu pãndzi); varcagi, cãicci
{ro: barcagiu, caicciu}
{fr: batelier}
{en: boatman}

§ varcagi (var-ca-gí) sm varcageadz (var-ca-gĭádzĭ) – (unã cu vãrcãgi)

§ vãrcãrsescu (vãr-cãr-sés-cu) (mi) vb IV vãrcãrsii (vãr-cãr-síĭ), vãrcãrseam (vãr-cãr-seámŭ), vãrcãrsitã (vãr-cãr-sí-tã), vãrcãrsiri/vãrcãrsire (vãr-cãr-sí-ri) – intru (mi-alin, bag pãrmãtii) tu-unã varcã
{ro: îmbarca}
{fr: embarquer}
{en: embark}

§ vãrcãrsit (vãr-cãr-sítŭ) adg vãrcãrsitã (vãr-cãr-sí-tã), vãrcãrsits (vãr-cãr-sítsĭ), vãrcãrsiti/vãrcãrsite (vãr-cãr-sí-ti) – tsi ari intratã (tsi s-ari alinatã) pi-unã varcã, (pãrmãtii, lucru) tsi easti ncãrcat tu-unã varcã
{ro: îmbarcat}
{fr: embarqué}
{en: embarked}

§ vãr-cãrsiri/vãrcãrsire (vãr-cãr-sí-ri) sf vãrcãrsiri (vãr-cãr-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi s-vãrcãrseashti
{ro: acţiunea de a (se) îmbarca; îmbarcare}
{fr: action de (s‘)embarquer; embarquement}
{en: action of embarking; embarking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã