DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anot

anot (a-nótŭ) vb I anutai (a-nu-táĭ), anutam (a-nu-támŭ), anutatã (a-nu-tá-tã), anutari/anutare (a-nu-tá-ri) – mi min pri apã (i sum apã) cu minãri (vãrtoasi) di mãnj shi di cicioari sh-caftu s-nu mi nec; (cu-unã parti di trup sum apã sh-cu minãri slabi di mãnã shi cicioari i fãrã minãri dip) caftu s-mi tsãn pristi apã, s-nu mi-afundu tu apã shi s-nu mi nec; fãrã s-mi min dip, caftu sã stau pri fatsa-a apãljei; fac un lucru sã sta i s-curã pri fatsa-a apãljei; not, amplãtescu, mplãtescu, avuzescu; (fig: anot tu... = hiu mplin di; am multu lucru; mi-aflu mintit multu tu...; etc:)
{ro: înota, pluti}
{fr: nager, surnager, flotter}
{en: swim, float, overfloat}
ex: anoatã, yinu pãnã aoatsi; priningã budza di-amari anuta sh-iu eara apa cama putsãnã; scãnduri di cãichi asparti anuta (avuzea, eara dusi di apã) pri-aoa sh-pri-aclo; anuta tu (fig: nuta tu, eara mplin di) sudori

§ anutat (a-nu-tátŭ) adg anutatã (a-nu-tá-tã), anutats (a-nu-tátsĭ), anutati/anutate (a-nu-tá-ti) – (om) tsi s-ari minatã cu mãnjli shi cicioarli pri apã; (lucru) tsi sta (i ari stãtutã) niminat pri apã; nutat, amplãtit, mplãtit, avuzit
{ro: înotat, plutit}
{fr: nagé, surnagé, flotté}
{en: swum, floated, overfloated}

§ anuta-ri/anutare (a-nu-tá-ri) sf anutãri (a-nu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva anoatã pri apã; anutari, amplãtiri, mplãtiri, avuziri
{ro: acţiunea de a înota, de a pluti; înotare, plutire; înot; nataţie}
{fr: action de nager, de surnager, de flotter; natation}
{en: action of swimming, of floating, of overfloating; swimming}

§ not1 (nótŭ) vb I nutai (nu-táĭ), nutam (nu-támŭ), nutatã (nu-tá-tã), nutari/nutare (nu-tá-ri) – (unã cu anot)
ex: cãnili shtea s-noatã; nu shtii ne s-noatã (s-minã pri apã, s-hibã dus di apa tsi s-minã), ne sã mplãteascã (si sta niminat pri fatsa-a apãljei)

§ nutat1 (nu-tátŭ) adg nutatã (nu-tá-tã), nutats (nu-tátsĭ), nutati/nutate (nu-tá-ti) – (unã cu anutat)

§ nutari1/nutare (nu-tá-ri) sf nutãri (nu-tắrĭ) – (unã cu anutari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

caicã2

caicã2 (ca-í-cã) sf caitsi/caitse (ca-í-tsi) – soi di-amaxi njicã pri lami di lemnu i her (ti-un ficior i doi mash), pri cari s-alinã cilimeanjlji tra s-arunicã aripidina pi neauã; amaxi di earnã (traptã di calj) cari, tu loc di-arocuti ari lami (ca lipidz lundzi shi suptsãri di lemnu i her) tsi u fac amaxea s-arunicã lishor pi neauã; sanji;
(expr: mi fac caica = beau arãchii (yin) sh-mi mbet multu; mi mbet, mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.))
{ro: sanie}
{fr: traîneau}
{en: sleigh}
ex: tutã dzua shidzu pi gljatsã cu caica; aflai doauã oasi trã caicã (sanji); s-featsi caica
(expr: si mbitã); lj-bãgash oarã? eara caica
(expr: eara mbitat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãic

cãic (cã-ícŭ) sn cãicuri (cã-í-curĭ) – varcã lungã, lishoarã shi suptsãri, cu dauãli capiti niheamã ma-analti di trup, cari poati s-aibã sh-dauã catardzi; cãicã, cãichi, caicã, shaicã, varcã
{ro: caic}
{fr: bateau}
{en: small boat}
ex: suti sh-njilji di cãicuri (vãrtsi) imna pi balta di sãndzi

§ cãicã (cã-í-cã) sf cãitsi/cãitse (cã-í-tsi) – (unã cu cãic)

§ cãichi/cãiche (cã-í-chi) sf cãichi (cã-íchĭ) – (unã cu cãic)
ex: mi dush cu cãichea di-alantã parti a laclui

§ caicã1 (ca-í-cã) sf caitsi/caitse (ca-í-tsi) – (unã cu cãic)
ex: tricum tu caicã (varcã)

§ shaicã (shĭáĭ-cã) sf shaitsi/shaitse (shĭáĭ-tsi) – unã soi di cãravi njicã sh-lishoarã tsi poati s-poartã mash putsãnã lumi sh-trã putsãn chiro, tsi s-minã pri apã cu lupãts, pãndzã i motor (cu gaz); varcã, cãic, cãicã, cãichi, luntri, lãndurã, cãravi, cãradi, ghimii, ghemii
{ro: barcă}
{fr: barque}
{en: small boat}

§ cãicci (cã-ic-cí) sm cãicceadz (cã-ic-cĭádzĭ) – atsel tsi cãrteashti (fatsi) cãiclu s-minã (cu lupãtsli i cu pãndzili); caicci, vãrcãgi, varcagi
{ro: caicciu}
{fr: batelier}
{en: boatman, boatwoman}

§ caicci (ca-ic-cí) sm caicceadz (ca-ic-cĭádzĭ) – (unã cu cãicci)

§ cãiccilãchi/cãiccilãchi (cã-ic-ci-lắ-chi) sf cãiccilãchi (cã-ic-ci-lắchĭ) – tehnea-a atsilui tsi fatsi shi vindi cãitsi; tehnea di cãicci, atsel tsi shtii s-li cãrteascã (s-li minã) cãitsili pri apã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn