DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

babagean

babagean (ba-ba-gĭánŭ) adg babageanã (ba-ba-gĭá-nã), babageanj (ba-ba-gĭánjĭ), babageani/babageane (ba-ba-gĭá-ni) – tsi easti mari sh-gioni; babashcu, babashcan, gioni, giunar, giunac, inimos, inimarcu, putut, vãrtos, curagios, cuduman, zot, dãldãsit
{ro: brav, viteaz, curajos}
{fr: vaillant, courageux}
{en: brave, courageous}
ex: cã-i ma babagean (curagios, gioni)

§ babashcu (ba-básh-cu) adg babashcã (ba-básh-cã), babashtsã (ba-básh-tsã), babashti/ba-bashte (ba-básh-ti) – tsi ari puteari (dinami) sh-poati s-lu facã un lucru; tsi poati s-dãnãseascã multi; babashcan, putut, vãrtos, sãnãtos, cadãr, cãdãr, cãdãri, catãrã, ndrumin, sãlnios, sãluios, silnãos, silnivos, babagean, gioni, palicar, etc.
{ro: puternic, tare, viteaz}
{fr: fort, puissant, vaillant}
{en: strong, vigorous, brave, valiant}

§ babashcan (ba-básh-canŭ) adg babashcanã (ba-básh-ca-nã), babashcanj (ba-básh-canjĭ), babashcani/babashcane (ba-básh-ca-ni) – (unã cu babashcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cadãr

cadãr (ca-dắrŭ) adg cadãrã (ca-dắ-rã), cadãri (ca-dắrĭ), cadãri/ca-dãre (ca-dắ-ri) – tsi easti vãrtos; tsi ari puteari (dinami); cãdãr, cadãri, catãrã, vãrtos, putut, ndrumin, silnãos, silnãvos, sãluios
{ro: puternic}
{fr: fort, puissant}
{en: strong}
ex: nu earam cadãr (vãrtos)?; alantã-i ma cadãrã (ma sãnãtoasã, vãrtoasã); sãnãtoasã (tsi-i cu sãnãtati), cadãrã (sãnãtoasã, vãrtoasã) muljari, analtã

§ cãdãr (cã-dắrŭ) adg cãdãrã (cã-dắ-rã), cãdãri (cã-dắrĭ), cãdãri/cãdãre (cã-dắ-ri) – (unã cu cadãr)

§ catãrã (ca-tắ-rã) adg invar – (unã cu cadãr)
ex: vã fatsits catãrã (vãrtos)

§ cadã-ri/cadãre (ca-dắ-ri) adg invar – (unã cu cadãr)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciupernic

ciupernic (cĭu-pér-nicŭ) adg ciupernicã (cĭu-pér-ni-cã), ciupernits (cĭu-pér-nitsĭ), ciupernitsi/ciupernitse (cĭu-pér-ni-tsi) – (om) vãrtos, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã; tsi easti cu dinami, cu puteari sh-poati s-facã lucri greali; gioni, babagean, babashcu, putut, vãrtos, sãnãtos, cadãr, inimarcu, palicar, zot, cuduman, etc.
{ro: voinic, puternic}
{fr: vaillant, fort}
{en: valiant, strong}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culeash

culeash (cu-leáshĭŭ) sn culeashuri (cu-leá-shĭúrĭ) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan adrat cu umtu i unturã; fãrinã di misur i di grãn heartã tu apã sh-alãsatã ca unã dzamã groasã i mãcari suptsãri; culesh, culeaci, mumulic, mumulig, mãmulig, cãcimac, cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãlcãdarã, mãclãdarã, tarapash;
(expr:
1: (u) li adrash culeash (lucrili) = (i) adrash un lucru glãrescu, lucru tsi nu s-uidiseashti dip, (u) li-adrash dhalã (bozã, ghesã); (ii) bãgash lucrili fãrã nitsiunã aradã, mintiti, ca naljurea, alandala, cioarã-boarã, ciora-bora;
2: limbã di culeash = limbã tsi bãbãleashti zboarãli; un tsi zburashti peltec;
3: easti culeash = (i) easti om moali, mulash-cu; (ii) numã datã di-armãnjlji dit Rumãnii a rumãnjlor cã mãcã multu cãcimac;
4: cari s-upãreashti tu culeash suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: terci; sos}
{fr: bouillie; de la farine de maïs (ou blé) bouillie dans l’eau formant une sorte de sauce bonne à assaisonner certains mets}
{en: corn (or wheat) flour boiled in water; sauce}
ex: adrãm culeash di fãrinã; earna easti adetea s-facã culeash (bãrgãdan cu umtu i unturã) dimneatsa

§ culeaci (cu-leácĭŭ) sn culeaciuri (cu-leá-cĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: li-amisticã tuti, li featsi culeaci
(expr: alandala, cioarã-boarã)

§ culesh (cu-léshĭŭ) sn culeshuri (cu-lé-shĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: hearsi culeshlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ndrumin

ndrumin (ndrú-minŭ) adg ndruminã (ndrú-mi-nã), ndruminj (ndrú-minjĭ) adg ndrumini/ndrumine (ndrú-mi-ni) – tsi easti vãrtos; tsi ari puteari (dinami); cãdãr, cadãri, catãrã, sãnãtos, vãrtos, putut, gioni, silnãos, silnãvos, sãluios
{ro: puternic}
{fr: vaillant, fort}
{en: strong}
ex: ndrumin (sãnãtos, gioni) cu cãciula albã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pot

pot (pótŭ) vb II putui (pu-túĭ), puteam (pu-teámŭ), pututã (pu-tú-tã), puteari/puteare (pu-teá-ri) – escu izoti (hiu acshu, am vãrtushamea, etc.) s-lu fac un lucru; am tut tsi-nj lipseashti tra s-lu fac un lucru; hiu acshu (icano, izoti, etc.); am puteari; nj-poati bratslu (ciciorlu); ampot, mpot, etc.
(expr:
1: s-poati = easti cu puteari (posibil);
2: nu pot = nu hiu sãnãtos, hiu lãndzit, niputut;
3: lj-u pot a…= lu-azvingu (tu-alumtã) pri…, amintu (cãndu mi-alumtu i mi-astrec) cu…;
4: acats-lu ma s-pots = alagã-ahãntu-agonja cã nu pots s-lu-acats;
5: nj-poati chealea = hiu acshu, am putearea, pot s-dãnãsescu, pot s-trag, etc.;
6: nj-poati caplu, mintea = pot s-aduchescu)
{ro: putea, (nu) fi sănătos, învinge}
{fr: pouvoir; (ne pas) être sain, vaincre}
{en: be able, can, may; (not) be healthy, win (fight, contest)}
ex: nu cum vrei, ma cum pots; nu putearit ma multu s-mi pindzets; nu poati si s-tsãnã di-apurii; moartea nu poati s-li dizleagã; cã nu putea (nu-avea putearea s-aravdã) di dor; putea s-mi-aibã sh-vãtãmatã; putu s-facã; pot (escu acshu) s-fac luguria aestã; nu pot tsiva (nu-am putearea s-fac tsiva dip, nu hiu acshu s-fac tsiva); canda sh-io nu va s-pot s-u fac; c-aestã nu poati s-hibã sh-altã; pot tora
(expr: hiu ghini, sãnãtos, tora), aeri nu puteam
(expr: earam lãndzit); mumã-mea nu poati
(expr: easti lãndzitã); s-nu-lj puteari calu
(expr: s-fure lãndzit calu, ma s-hibã di easti lãndzit calu), nu mãcã; nu poati a gumarlui, poati a sãmarlui (zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari, atumtsea cãndu nu poati s-da pri-atsel tsi lipseashti, da pri un altu tsi nu-ari vãrnã stepsu); lj-u pot mini a oastiljei
(expr: u-azvingu mini oastea); nj-u putu
(expr: mi-azvimsi), nu lj-u putui (nu lu-azvimshu); a tutljei io lj-u putui
(expr: u-azvimshu); lj-u putu a sharpilui
(expr: lu-azvimsi sharpili) dushman; amirãlu lj-u putu a dushmanlui
(expr: lu-azvimsi dushmanlu); da arãulu s-lj-u poatã
(expr: s-lu-azvingã); uryia lj-u putu
(expr: lu-azvimsi); s-ts-u poatã
(expr: s-ti-azvingã) pãshelu atsel?; va s-alumtã cu-a meu shi va lj-u poatã
(expr: va lu-azvingã); cari s-aspãrearã cãprili nãoarã, di fac naparti, acatsã-li ma s-pots

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pravatos

pravatos (pra-va-tósŭ) adv – zbor cari-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã multu ma-analtã di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; privatos, prãvatos, provatos, cu puteari, cu dinami, multu, vãrtos, sãnãtos, cadãr, etc.
{ro: tare, viguros}
{fr: fort, vigoureusement}
{en: strong, vigorously}
ex: bãgã s-aurlã pravatos (cu-unã boatsi sãnãtoasã, vãrtoasã), cã s-trundui tutã pãlatea di boatsea-a ljei; cari aurlã pravatos (multu, vãrtos), gura a lui va-l doarã; aurlã nãoarã pravatos pãnã la Dumnidzã; ãl ligã pravatos (vãrtos, sãnãtos) di un cutsur shi arcã prisuprã tãmbarea; ãlj ligã di cãti nã sulã catiun, ama pravatos; pindzi nãoarã pravatos cu lupata di mardzini

§ prãvatos (prã-va-tósŭ) adv – (unã cu pravatos)
ex: grea prãvatos (cu boatsi sculatã, analtã, sãnãtoasã)

§ provatos (pro-va-tósŭ) adv – (unã cu pravatos)
ex: li-asunã lirili provatos (sãnãtos, cu vrondu)

§ privatos (pri-va-tósŭ) adv – (unã cu pravatos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã