DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cachi1/cache

cachi1/cache (cá-chi) sf cãchi (cắchĭ) – inatea tsi u-aducheashti cariva (sh-u poartã tu suflit), dupã unã ncãceari, dupã tsi-lj si dzãtsi un zbor tsi nu lu-ariseashti, etc.
{ro: supărare, ranchiună}
{fr: bouderie, fâcherie, rancune}
{en: sulkiness, grudge, angriness}
ex: sh-tsãnu cachi multu chiro; s-nu nj-u ai tu cachi (s-nu tsã parã arãu, s-nu nj-u vrei) cã nu-am vinjitã atsea oarã la tini; lj-purta cachi (lj-pãru arãu, lj-cãdzu milii) cã nu-lj vinji la numã; lj-am cachi (lj-u voi, hiu cãrtit)

§ cãchiusescu (cã-chĭu-sés-cu) vb IV cãchiusii (cã-chĭu-síĭ), cãchiuseam (cã-chĭu-seámŭ), cãchiusitã (cã-chĭu-sí-tã), cãchiusiri/cãchiusire (cã-chĭu-sí-ri) – nj-pari-arãu (lj-portu inati) a unui cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburãscu); nj-u va un cã-lj fac un lucru tsi nu lu-arãseashti; chicusescu, ahuljisescu, huljisescu, hulusescu, cãrtescu, nj-chicã, nãirescu, nãrescu, nãrãescu
{ro: supăra}
{fr: se fâcher, bouder}
{en: be sulky, get sorry, make angry}

§ cãchiusit (cã-chĭu-sítŭ) adg cãchiusitã (cã-chĭu-sí-tã), cãchiusits (cã-chĭu-sítsĭ), cãchiusiti/cãchiusite (cã-chĭu-sí-ti) – lj-am inati a unui (tr-atseali tsi nj-ari faptã); nj-ari inati (tr-atseali tsi lj-am faptã); ahuljisit, huljisit, chicusit, cãrtit, hulusit, nãirit, nãrit, nãrãit
{ro: supărat}
{fr: fâché, boudé}
{en: sorry, sulky, made angry}

§ cãchiusiri/cãchiusire (cã-chĭu-sí-ri) sf cãchiusiri (cã-chĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lj-u va a altui tr-atseali tsi lj-ari faptã; ahuljisiri, huljisiri, chicusiri, cãrtiri, hulusiri, nãiriri, nãriri, nãrãiri
{ro: acţiunea de a se supăra; supărare}
{fr: action de (se) fâcher; fâcherie}
{en: action of getting sorry or making angry}

§ cãchios (cã-chĭósŭ) adg cãchioasã (cã-chĭŭá-sã), cãchiosh (cã-chĭóshĭ), cãchioasi/cãchioase (cã-chĭŭá-si) – un tsi cãchiuseashti lishor
{ro: supărăcios}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

puscã

puscã (pús-cã) sf fãrã pl – lichid cu gustul acru faptu dit yin tsi s-ari acritã;
(expr:
1: (du-ti sh-) bea puscã! = ma s-nu ti-arãseascã, nu-am tsi s-tsã fac, bea puscã s-tsã treacã!;
2: mi fac puscã = mi cãrtescu multu, nu mi-arãsescu dip atseali tsi pãtsãi, mi nãrãescu, etc.;
3: (om) pãtidzat cu puscã = (om) acru, cãchios, tsi-l cãrteashti itsi zbor, ursuz, tãcut, arãu;
4: va ti ljau cu puscã sh-cu untulemnu = va ti ljau sh-cu bunlu, sh-cu-arãulu;
5: ca pusca cu aljlu = sã ncaci multu, ca cãnili cu cãtusha)
{ro: oţet}
{fr: vinaigre}
{en: vinegar}
ex: pusca-atsea araua, vaslu-a ljei sh-aspardzi; s-si nvirinari, s-bea puscã
(expr: nu-am tsi s-lji fac); cari ti-acatsã inatea, puscã!
(expr: bea puscã!); bea puscã s-tsã treacã; pusca di doarã-i ma dultsi sh-di njari; pãtidzat cu puscã
(expr: om ursuz, cãchios), nu cu mir; yin puscã (ca pusca, puscuit); pusca easti multu vãrtoasã, va s-lji tornu niheamã apã

§ puscar (pus-cárŭ) sm puscari (pus-cárĭ) – un tsi fatsi i vindi puscã;
(expr: nu-nj talji puscarlu = aduchescu greu, nu-nj talji caplu, cãpitsãna, ftina, curcubeta, coca, etc.)
{ro: oţeţar}
{fr: vinaigrier, fabticant de vinaigre}
{en: vinegar maker or seller}

§ puscãiturã (pus-cã-i-tú-rã) sf puscãituri (pus-cã-i-túri) – acrimi tsi yini tu gurã dit stumahi; acrish, anãcrici, thãrãpelj
{ro: acreală, aciditate de la stomah}
{fr: aigreur, acidité}
{en: gastric acidity}

§ puscuescu (pus-cu-ĭés-cu) (mi) vb IV puscuii (pus-cu-íĭ), puscueam (pus-cu-ĭámŭ), puscuitã (pus-cu-í-tã), puscuiri/puscuire (pus-cu-í-ri) – fac puscã, fac un lucru si s-facã (cama) acru, si s-acreadzã; acredz, acrescu
{ro: oţeţi}
{fr: aigrir, devenir aigre, faire du vinaigre}
{en: make something to be sour; make vinegar}
ex: s-puscui yinlu (s-featsi acru ca pusca)

§ puscuit (pus-cu-ítŭ) adg puscuitã (pus-cu-í-tã), puscuits (pus-cu-ítsĭ), puscuiti/puscuite (pus-cu-í-ti) – tsi easti faptu s-hibã (cama) acru; tsi s-ari acritã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn