cac1 (cácŭ) (mi) vb I cãcai (cã-cáĭ), cãcam (cã-cámŭ), cãcatã (cã-cá-tã), cãcari/cãcare (cã-cá-ri) – scot pãngãneatsã (spreamit, merdu, cãcat) dit mini prit cur; nj-fac apa-atsea groasa; es nafoarã;
(expr:
1: li cãcai = mi-aspãreai multu, lãhtãrsii, li umplui zmeanili, (curlu-nj) seaminã arov di fricã, etc.;
2: li cãcai lucrili; u cãcai huzmetea; mi cãcai analtu; etc. = li feci anapuda lucrili, intrai tu mãri sh-greali cripãri cu-atseali tsi feci;
3: l-lja cãcarea pri cicioari = lj-yini, sh-mizi poati s-ashteaptã si sh-facã apa-atsea groasa;
4: cã-ts cãcai tatã-tu; cacã-lj tatã-su; cacã-lu n cap, etc. = ndauã turlii di ngiurãturi)
{ro: se căca}
{fr: chier}
{en: shit}
ex: s-dusi si s-cacã (s-easã nafoarã); s-cacã tu arudz; cum ved, li cãcash
(expr: lãhtãrsish, li umplush zmeanili di fricã); du-ti la darats, cã-ts cãcai tatã-tu, cã-ts cãcai! (angiurãturã)
§ cãcat1 (cã-cátŭ) adg cãcatã (cã-cá-tã), cãcats (cã-cátsĭ), cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – tsi sh-ari faptã apa-atsea groasa; ashi cum easti omlu i pravda dupã tsi ari ishitã nafoarã; ishit nafoarã
{ro: căcat}
{fr: chié}
{en: shit}
ex: cãcatã lugurii
(expr: du-si, bitisi, chiru ipotisea); va si shtibã umplutlu di cãcat, cã lu-ascuchi?
§ cãcari/cãcare (cã-cá-ri) sf cãcãri (cã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cacã (sh-fatsi apa-atsea groasa, easi nafoarã)
{ro: acţiunea de a se căca}
{fr: action de chier}
{en: action of shitting}
ex: l-lo cãcarea pri cicioari
§ cãcat2 (cã-cátŭ) sm cãcats (cã-cátsĭ) shi sn cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – atsea (spreamitlu) tsi scoati omlu (pravda) dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã (dutsi si s-cacã); cacã, cãcãturã, merdu, spreamit, pãngãneatsã, pãngãnãtati; (fig:
1: cãcats, cãcãturi = (i) cuprii, lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva; (ii) zboarã goali, glãrinj, bãrcudii, papardeli, curcufexali, etc.; expr:
2: mãcã cãcat = dzãtsi glãrinj, minciunj, etc.;
3: (du-ti di) mãcã cãcat = fudz di-aoa, lja-ts neclu di-aoa cã zburãshti glãrinj;
4: loash cãcat = nu loash tsiva, nu nchirdãsish tsiva;
5: u-agudish ca musca pri cãcat = nu u tihisish ghini;
6: s-adunã ca mushtili pri cãcat = s-adunã multsã tu-un loc tra s-veadã i s-facã tsiva; s-adunã ca mushtili la la njari)
{ro: căcat}
{fr: merde}
{en: shit}
ex: alghina ti-adutsi la njari, shi musca la cãcat
§ cãcãturã (cã-cã-tú-rã) sf cãcãturi (cã-cã-túrĭ) – (unã cu cãcat2)
ex: adunã tuti cãcãturli (cupriili); cãcãturli (fig: glãrinjli, papardelili) tuti va li dzãcã
§ cacã (cá-cã) sf fãrã pl – (unã cu cãcat: tu zborlu-a njitslor, a natslor)
§ cãcãtici (cã-cã-tícĭŭ) sm cãcãtici (cã-cã-tícĭ) – cãcat njic
{ro: căcat mic}
{fr: petit morceau de merde}
{en: little shit}
§ cãcãtescu (cã-cã-tés-cu) adg cãcãteascã (cã-cã-teás-cã), cãcãteshtsã (cã-cã-tésh-tsã), cãcãteshti (cã-cã-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu cãcatlu i cãcarea; di cãcat
{ro: de căcat}
{fr: de merde}
{en: of shit, shitty}
ex: u-adrash cãcãteascã
(expr: glãreascã, ca di cãcat, urãtã, murdarã)
§ cãcãcios (cã-cã-cĭósŭ) adg cãcãcioasã (cã-cã-cĭŭá-sã), cãcãciosh (cã-cã-cĭóshĭ), cãcãcioasi/cãcãcioase (cã-cã-cĭŭá-si) – tsi s-dutsi multi ori si s-cacã; tsi lu-acãtsã cufureala; cãcãtos, cufuros, cufuryios; (fig: cãcãcios = (i) om tsi s-aspari lishor, tsi nu lj-u tsãni, tsi nu ari putearea s-facã dip tsiva, bishinos; (ii) om murdar, tsi nu-ahãrzeashti tsiva)
{ro: căcăcios}
{fr: foireux}
{en: who has diarrhea}
ex: ficiorlu-aestu easti multu cãcãcios (fig: lj-easti multu fricã); cãcãcioshlj-aeshti (fig: aeshti, tsi au ahãtã fricã, tsi nu-au putearea s-facã tsiva) va s-cuteadzã s-lã tsãnã cheptu?
§ cãcãtos (cã-cã-tósŭ) adg cãcãtoasã (cã-cã-tŭá-sã), cãcãtosh (cã-cã-tóshĭ), cãcãtoasi/cãcãtoase (cã-cã-tŭá-si) – (unã cu cãcãcios)
ex: a cui easti cãcãtoslu-aestu?; nu ts-u tsãni, cãcãtoase!
§ cãcãstoari/cã-cãstoare (cã-cãs-tŭá-ri) sf cãcãstori (cã-cãs-tórĭ) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (si s-chishi) i s-easã nafoarã (si s-cacã); cãcãtor, cãcãriu, chishitor, hale, mushtirechi, ishitor, chinefi, hrii
{ro: latrină}
{fr: latrines, lieux d’aisances}
{en: latrines}
ex: s-dusi la cãcãstoari si sh-facã apa
§ cãcãtor (cã-cã-tórŭ) sn cãcãtoari/cãcãtoare (cã-cã-tŭá-ri) – (unã cu cãcãstoari)
§ cãcãriu (cã-cã-ríŭ) sn cãcãriuri (cã-cã-rí-urĭ) – (unã cu cãcãstoari)
§ cãcãstor (cã-cãs-tórŭ) sm cãcãstori (cã-cãs-tórĭ) –
1: cãcat di shoaric;
2: mixi uscati scoasi dit nari; (fig: cãcãstor = lucru tsi easti multu njic; astrãchit, cãcãrdac, cacafingu, etc.)
{ro: căcat de şoarece; muc uscat}
{fr: crotte de souris; grain de mucosité sec}
{en: mouse dropping}
ex: aflai tu vilendzã cãcãstori (cãcats di shoaric); ts-armasi un cãcãstor (mixi uscati) la nari; cãcãstorlu (fig: astrãchitlu, cacafingul) a daraclui!
