DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãbãrdisescu

bãrdisescu (-bãr-di-sés-cu) (mi) vb IV bãrdisii (-bãr-di-síĭ), bãrdiseam (-bãr-di-seámŭ), bãrdisitã (-bãr-di-sí-tã), bãrdisiri/bãrdisire (-bãr-di-sí-ri) – fac (umflu) un lucru tra si s-adarã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, cu ndisarea-a lucrului cu tsiva, cu agudirea-a unei parti dit truplu (a omlui), etc.); umflu;
(expr: mi bãrdisescu = mi-alavdu, mi pinjisescu, mi fãlescu, mi fudulescu, etc.)
{ro: inflama, umfla}
{fr: gonfler, enfler, augmenter}
{en: inflate, swell, cause something to swell}
ex: laptili s-bãrdiseashti (s-umflã); ca multu ti bãrdiseshti
(expr: ti alavdzã, ti umfli)

§ bãrdisit (-bãr-di-sítŭ) adg bãrdisitã (-bãr-di-sí-tã), bãrdisits (-bãr-di-sítsĭ), bãrdisiti/bãrdisite (-bãr-di-sí-ti) – tsi s-ari umflatã
{ro: inflamat, umflat}
{fr: gonflé, enflé, augmenté}
{en: inflated, swelled}
ex: fãrinã bãrdisitã (umflatã)

§ bãrdisiri/bãrdisire (-bãr-di-sí-ri) sf bãrdisiri (-bãr-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi ndu un s-bãrdiseashti; umflari
{ro: acţiunea de a inflama, de a umfla}
{fr: action de gonfler, d’enfler, d’augmenter}
{en: action of inflating, of swelling, of causing something to swell}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãbatcu

batcu (-bát-cu) adg bat (-bát-), battsi (-bát-tsi), battsi/battse (-bát-tsi) – tsi easti mari, acatsã loc multu (ma, di-aradã, easti lishor shi nu ngrea multu)
{ro: voluminos}
{fr: qui a un volume gros mais léger}
{en: that takes a large volume but is not heavy}
ex: om batcu (mari sh-gros); furtii battsi (tsi-acatsã multu loc ma nu suntu greali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãbati/cãbate

bati/bate (-bá-ti) sf bãts (-bắtsĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la lucrul tsi easti lugursit ca ndreptu; cabaeti, alath, fai, ftexim, stepsu; alatus
{ro: vină}
{fr: faute; délit; culpabilité}
{en: fault, culpability}
ex: nu eshti bati; nu ai bati (nu-ai stepsu)

§ cabaeti/cabaete (ca-ba-ĭé-ti) sf cabaets (ca-ba-ĭétsĭ) – (unã cu bati)
ex: tini avush cabaeti (stepsu); nu pot s-nj-u dau cu mintea, tsi suntu cabaetsli (alatusli) aesti tsi fats; vedz tatsi, shi shtii ai cabaeti (shi shtii ari stepsu, featsi alatusi)

§ cabaetsãlji/cabaetsãlje (ca-ba-ĭe-tsắ-lji) sf cabaetsãlj (ca-ba-ĭe-tsắljĭ) – (unã cu bati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãbili/cãbile

bili/bile (-bí-li) sf fãrã pl (multi ori ufilisit ca adv) – catastasea tu cari s-aflã tsiva i cariva; faptul un lucru poati si s-fa (tora i trãninti); gabili, catastasi, catandisi, halã, stari
{ro: stare, situaţie, posibil}
{fr: (en) état, situation, possibilité}
{en: possibility, (in a) state (of)}
ex: cu bilea (cu starea) shi cu di fãrã-calea a lor; easti di bile (easti n stari) ma ghini s-moarã; eara di bili (putea, eara n stari) s-lu-adunã; tatã-su ljirtatlu eara multu giumertu, eara di bili (poati, n stari) si sh-da suflitlu; omlu vãdãnja nu lu-axeashti, lu axeashti bilea (catastasea) shi ndriptatica

§ dibili/dibile (di--bí-li) adv – [scriat shi “di bili“, ca ma nsus] (lucru) tsi poati si s-fa; tsi lu-ari omlu tu puteari s-lu fa; tsi ari izini s-lu fa; avoleto
{ro: posibil}
{fr: possible}
{en: possible}
ex: nu fu dibili (nu fu avoleto, nu s-putu) s-lu mutã dit loc

§ gabili/gabile (ga-bí-li) sf invar – di ili; (lucru tsi) poati si s-fa; (lucru) tsi-l dixescu; bili
{ro: în stare, posibil, acceptabil}
{fr: en état, possible, acceptable}
{en: in a state of, possible, acceptable}
ex: poati shi easti gabili tunusirea tsi (poati shi easti tunusirea atsea cari s-poatã) s-ti axeas

§ buli/bule (-bú-li) sf fãrã pl (multi ori ufilisit ca adv) – (lucru) tsi easti lugursit bun (shi vrei s-lu-aprochi); (lucru) tsi easti dupã cum ãl va i lu-ariseashti cariva; aduchiri, sinfunipsiri, dixiri, tãdixiri;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-du a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-fa) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã ntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apu a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-atsarã s-gioa (a) rtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui pestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a2

a2 articul proclitic invar –
ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a nilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a3

a3 inter – bre, vre, me, etc.; aidi, aide, hai, haidi
{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!; haide, etc.}
{fr: hé!, hola!, etc.; allons, etc.}
{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.; let’s go!, etc.}
ex: am tsi dzãtsi, a! (bre!) om?; a (bre!) om, nu fã siri; voi, a! (vre!) muntsã; a, voi sots, a, voi mãrats; a lea, nji nchisii; a (aidi), nã featã, trã surtseali (multi ori s-leagã cu lea, vea, tra s-fa zboarãli a-lea/alea, a-vea/avea, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a4

a4 – forma shcurtã a zborlui “va”, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver-bului; va, vai
{ro: forma scurtă de la particula “va” cu care se face viitorul}
{fr: forme courte de la particule “va” qui sert à former le futur}
{en: short form of the particle “va” used to make the future}
ex: eu cu mortu-a s-mi mãrit; nu-a s-avdã-a lui fluearã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abã

abã (a-bắ) sm abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
ex: abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã ndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã

§ abagi (a-ba-gí) sm abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
{ro: abagiu} {producteur ou marchand d’aba}
{en: producer or merchant of “aba”}

§ abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi) sf abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
{ro: abagerie}
{fr: place où on fabrique ou on vend aba}
{en: place where one makes or sells “aba”}
ex: aveam intratã tu-unã abagirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abanozi

abanozi (a-ba-nó-zi) sf fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
{ro: abanos}
{fr: ébène}
{en: ebony}
ex: bãstuni di abanozi

§ abãnos (a-bã-nósŭ) sm abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
ex: u miscu cu-unã crutsi di abãnos

§ banozi (ba-nó-zi) sf fãrã pl – (unã cu abanozi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abat

abat (a-bátŭ) (mi) vb III shi II abãtui (a-bã-túĭ), abãteam (a-bã-teámŭ), abãtutã (a-bã-tú-tã), abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) shi abãtea-ri/abãteare (a-bã-teá-ri) – mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dit atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu, curmu
{ro: abate, da la o parte, face loc}
{fr: (se) rabattre, (s’)écarter, faire place, dévier}
{en: make place, distance himself, divert, deviate}
ex: picurarlu abati (li dutsi altã parti) oili; picurarlu s-abãtu (dusi, s-dipãrtã) cama nclo

§ abãtut (a-bã-tútŭ) adg abãtutã (a-bã-tú-tã), abãtuts (a-bã-tútsĭ), abãtuti/abãtute (a-bã-tú-ti) – cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dit atsea di-aradã); tsi s-ari (tsi easti) datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); tsi s-ari dipãrtatã; pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit, curmat
{ro: dat la o parte, abătut}
{fr: rabattu, écarté, dévié}
{en: made place, distanced himself, diverted, deviated}

§ abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) sf abatiri (a-bá-tirĭ) – atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã; pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri, curmari
{ro: acţiunea de a abate, de a da la o parte, de a face loc; abatere}
{fr: action de (se) rabattre, de (s’)écarter, de dévier}
{en: action of making place, of distancing himself, of diverting, of deviating}

§ abãteari/abãteare (a-bã-teá-ri) sf abãteri (a-bã-térĭ) – (unã cu abatiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abel

abel (a-bélŭ) sn abeali/abeale (a-beá-li) – cheatrã nji, albã shi duzi (buimat) tsi s-aflã di-aradã la mardzinea di-arãu; cheatrã nji, albã shi stronghilã dit un gioc di ficiurits i feati njits (“cu bealili”) cu tsintsi chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc copilăresc cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
ex: cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili s-agioa mash featili

§ bel1 (bélŭ) sn beali/beale (beá-li) – (unã cu abel)
ex: featili s-agioa cu bealili; oulu di cathã easti t un bel; altsã cu beali (chitritseali); stealili trimura nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu

§ adul (a-dhúlŭ) sn aduli/adule (a-dhú-li) – cheatrã nji, albã shi stronghilã dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc de copii cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abrashcu

abrashcu (a-brásh-cu) adg abrash (a-brásh-), abrashtsi (a-brásh-tsi), abrashti/abrashte (a-brásh-ti) – tsi nu-ari arshini; tsi nu tinjiseashti ma mãrlji; tsi-aspuni nadanlãchi tu purtari; abrash, nearushinat, arsiz, fitsã
{ro: obraznic, neruşinat}
{fr: effronté, impertinent}
{en: impertinent}
ex: s-nu-nj ti veadã ocljilj, abrash (nearushinatã, murdarã) tsi eshti!

§ abrash1 (a-bráshĭŭ) adg abrashi/abrashe (a-brá-shi), abrash (a-bráshĭ), abrashi/abrashe (a-brá-shi) – (unã cu abrashcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã