|
|
crãsht!
crãsht! (crắsht) inter – zbor cari caftã s-aspunã cum s-avdi unã coardã (apalã) cãndu talji tsiva (ca un cap di om, bunãoarã); crasht, hrãsht, hãrshti, hãrsht
{ro: interjecţie care imită sunetul unei săbii când taie repede ceva}
{fr: interjection qui imite le son d’une épée qui coupe rapidement quelque chose}
{en: interjection imitating the sound of a sword rapidly cutting something}
ex: tradzi buzduganea shi crãsht! crãsht! li tãlje pãn di unã; crãsht! (dinapandiha s-talji) caplu!
§ crasht! (crásht) inter – (unã cu crãsht!)
ex: crasht! cu hãngearlu sh-caplu cãdzu
§ hrãsht! (hrắsht) inter – (unã cu crãsht!)
§ hãrsht! (hắrsht) inter – (unã cu crãsht!)
§ hãrshti! (hắrshtĭ) inter – (unã cu crãsht!)
ex: ma ficiorlu, hãrshti! unã cu coarda
§ hrãshtuescu (hrãsh-tu-ĭés-cu) vb IV hrãshtuii (hrãsh-tu-íĭ), hrãshtueam (hrãsh-tu-ĭámŭ), hrãsh-tuitã (hrãsh-tu-í-tã), hrãshtuiri/hrãshtuire (hrãsh-tu-í-ri) – talj caplu (a unui om) cu coarda
{ro: decapita}
{fr: décapiter}
{en: decapitate}
ex: lj-hrãshtuirã caplu cu coarda
§ hrãshtuit (hrãsh-tu-ítŭ) adg hrãshtuitã (hrãsh-tu-í-tã), hrãshtuits (hrãsh-tu-ítsĭ), hrãshtuiti/hrãshtuite (hrãsh-tu-í-ti) – tsi-lj s-ari tãljatã caplu cu coarda
{ro: decapitat}
{fr: décapité}
{en: decapitated}
§ hrãsh-tuiri/hrãshtuire (hrãsh-tu-í-ri) sf hrãshtuiri (hrãsh-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-talji un cap cu coarda
{ro: acţiunea de a decapita; decapitare}
{fr: action de décapiter}
{en: action of decapitating}
topuzganã
topuzganã (to-puz-gá-nã) sf topuzgani/topuzgane (to-puz-gá-ni) – ciumagã cu un capit stronghil ma gros (tra s-hibã bun tr-agudiri cariva i tsiva); ciumagã cu cari culindãtorlji bat la ushi; tupuzganã, tupuz, tupuzi, tãpuzi, buzdugan, buzduganã, buzdugani, fupuzganã, stupaganã, ciumagã, mãciucã, shopcã, sopcã, ghioagã
{ro: buzdugan, măciucă, ciomag}
{fr: massue, gourdin noueux}
{en: club, stick}
§ tupuzganã (tu-puz-gá-nã) sf tupuzgani/tu-puzgane (tu-puz-gá-ni) – (unã cu topuzganã)
§ fupuzganã (fu-puz-gá-nã) sf fupuzgani/fupuzgane (fu-puz-gá-ni) – (unã cu topuzganã)
§ stupaganã (stu-pa-gá-nã) sf stupagani/stupagane (stu-pa-gá-ni) – (unã cu topuzganã)
§ tupuz (tu-púzŭ) sn tupu-zi/tupuze (tu-pú-zi) – (unã cu topuzganã)
ex: arucã tupuzlu s-lu-agudeascã, ma hiljlu di-amirã, ashtiptã tupuzlu cu mãnjli
§ tupu-zi/tupuze (tu-pú-zi) sf tupuzi/tupuze (tu-pú-zi) – (unã cu topuz-ganã)
§ tãpuzi/tãpuze (tã-pú-zi) sf tãpuzi/tãpuze (tã-pú-zi) – (unã cu topuzganã)
§ buzdugan (buz-du-gánŭ) sn buzduga-ni/buzdugane (buz-du-gá-ni) shi buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: lj-u cãrtsãnea a muntilui cu buzduganlu
§ buzduganã (buz-du-gá-nã) sf buzdugani/buzdugane (buz-du-gá-ni) shi buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: am mulã, buzduganã
§ buzdugani/buzdugane (buz-du-gá-ni) sf buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: lj-plãscãnii unã cu buzduganea
zmulgu
zmulgu (zmúl-gu) (mi) vb III shi II zmulshu (zmúl-shĭu), zmul-dzeam (zmul-dzeámŭ), zmulsã (zmúl-sã) shi zmultã (zmúl-tã), zmuldziri/zmuldzire (zmúl-dzi-ri) shi zmuldzeari/zmuldzeare (zmul-dzeá-ri) – trag cu puteari tra s-pot si scot (s-min) tsiva dit loclu iu s-aflã; lu-arap un lucru dit mãnjli-a unui; mi scol sh-mi hiumusescu dit loclu iu hiu tra s-mi duc iuva; mi dispartu (mi dizlichescu) dinapandiha di tsiva i cariva; azmulgu, dizgrãbun, arap, arachi, arãchescu, arichescu, archescu, scot, trag, deapir (perlu, peanili), etc.;
(expr:
1: gãljinã zmulsã = gãljinã tsi-lj si scoasirã peanili;
2: nji zmulgu perlji (din cap) = fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); mi deapir, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc;
3: lu zmulgu = l-ljau tut tsi ari, lj-dispolj, l-bilescu, etc.)
{ro: smulge}
{fr: arracher}
{en: snatch, tear out, pull away}
ex: zmulgu (deapir) gãljina di peani; zmulgu (u scot dit loc, cur) earba dit grãdinã; tradzi sh-li zmuldzi (li scoati cu puteari) dit arãdãtsinã; li zmulsi unã cãti unã; arburli dit loc zmuldzea; Dafna nu si zmuldzea (nu-lj si fudzea) din bratsã-lj, ma cama si nhidzea!; u zmuldzi (u-arãchi) apala shi ca vimtul s-hiumuseashti shi-lj lja caplu; si zmuldzi (s-trapsi cu agunjii) dit mãnjli a gionilui, shi azboairã nãpoi cumu-sh-vinji; plãndzea shi zmuldzea perlu ca nã zurlã, s-dipira; cu trãdzeari di zurlã, lu zmulsi schinlu cu tuti arã-dãtsinj; zmulsi buzduganea, unã lj-ari tu mãdular sh-u-arucuti ca vacã mpadi; lu zmulsirã
(expr: lu-arãsirã sh-lu furarã) mãratlu sh-nu lj-alãsarã tsiva
§ zmulsu (zmúl-su) adg zmulsã (zmúl-sã), zmulshi (zmúl-shi), zmulsi/zmulse (zmúl-si) – tsi easti traptu cu puteari tra s-hibã scos i minat di tr-un loc; tsi easti arãchit dit mãnjli-a unui; tsi easti dipãrtat i dizlichit dinapandiha di tsiva i cariva; zmultu, azmulsu, azmultu, dizgrãbunat, arãchit, arichit, archit, scos, traptu, dipirat, etc.
{ro: smuls}
{fr: arraché}
{en: snatched, torn out, pulled away}
ex: canda nu eara drac, ma vãrã tsiripulj zmulsu
§ zmultu (zmúl-tu) adg zmultã (zmúl-tã), zmultsã (zmúl-tsã), zmulti/zmulte (zmúl-ti) – (unã cu zmulsu)
§ zmuldziri/zmuldzire (zmúl-dzi-ri) sf zmuldziri (zmúl-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si zmuldzi tsiva; zmuldzeari, azmuldziri, azmuldzeari, dizgrãbunari, arãchiri, arichiri, archiri, scuteari, trãdzeari, dipirari, etc.