§ buvãlici (bu-vã-lícĭŭ) sm, sf buvãli-ci/buvãlice (bu-vã-lí-ci), buvãlici (bu-vã-lícĭ), buvãlici/buvãlice (bu-vã-lí-ci) – buval njic; yitsãl di buval
{ro: bivol mic}
{fr: bufflettin}
{en: little, young (water) buffalo}

{ro: pune la cuptor}
{fr: mettre dans le four}
{en: put in the oven}
ex: nu mi njishcai di la cireap pãn nu nji ncilipai pãnea

§ ncilipat (nci-li-pátŭ) adg ncilipatã (nci-li-pá-tã), ncilipats (nci-li-pátsĭ), ncilipati/ncilipate (nci-li-pá-ti) – tsi easti bãgat tu cireap tra si s-coacã
{ro: pus la cuptor}
{fr: mis dans le four}
{en: put in the oven}
ex:

§ ncilipari/ncilipare (nci-li-pá-ri) sf ncilipãri (nci-li-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva tu cireap tra si s-coacã
{ro: acţiunea de a pune la cuptor}
{fr: action de mettre dans le four}
{en: action of putting in the oven}

{ro: fricos; care (se) înfricoşează uşor}
{fr: craintif, peureux, celui qui éprouve facilement de l’éffroi; effrayant, épouvantable, chose qui inspire de l’éffroi; éffroyablement, épouvantablement}
{en: timorous, easily frightened; frightful; frightening, appalling}
ex: fricoslu moari acasã, eara gionili tu munti; fricoslu va s-asparã shi va s-tragã nãpoi; armãn, gione: nu-aveam vãrnã minduiri fricoasã (cari s-nã facã fricã); fricosh (tsi s-aspar lishor) ca ljepuri; va s-hibã tu fricoasã earnã (earnã tsi-adutsi fricã); unã ursã cãt un buval, mari sh-fricoasã (tsi ti fatsi s-ti-acatsã lãhtara); unã ursã murgã, unã fricoasã, ti lja frica s-u mutreshti; u-alãsã tu pãdurea fricoasã (tsi tsã fatsi fricã) sh-ermã; easti fricoasã sh-nu shadi singurã s-u vatsãnj; suflã fricos (di ti-acatsã lãhtara) prit nãri

§ fricuescu (fri-cuĭés-cu) (mi) vb IV fricuii (fri-cu-íĭ), fricueam (fri-cu-ĭámŭ), fricuitã (fri-cu-í-tã), fricuiri/fricuire (fri-cu-í-ri) – l-fac sã-lj hibã fricã; nj-easti fricã; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fric, nfric, nfrichedz, aspar, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu
{ro: înfricoşa}
{fr: (s’)épouvanter, semer l’effroi, terrifier}
{en: frighten, terrify}
ex: mi fricuii (mi-aspãreai) multu aseara; irnjiili s-fricueshti (s-ai fricã di irnjii)

§ fricuit (fri-cu-ítŭ) adg fricuitã (fri-cu-í-tã), fricuits (fri-cu-ítsĭ), fricuiti/fricuite (fri-cu-í-ti) – tsi easti aspãreat; tsi-lj s-ari faptã fricã; aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit
{ro: înfricoşat, înfricoşetor}
{fr: épouvanté, éffrayé, terrifié; éffrayant}
{en: frightened, terrified, frightening}
ex: unã boatsi fricuitã (lãhtãrsitã) ishi dit gura-a aushlui; di njilã, sh-ma multu fricuits (aspãreats)

§ fricui-ri/fricuire (fri-cu-í-ri) sf fricuiri (fri-cu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fricueashti; aspãreari, aspãrari, spãreari, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, trumuxiri, trumã-xiri, bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri
{ro: acţiunea de a (se) înfricoşa; înfricoşare}
{fr: action de (s’)éffrayer; de (s’)épouvanter; effroi, épouvante}
{en: action of frightening, of terrifying (of being freightened, terrified); terror}

§ fricushedz (fri-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I fricushai (fri-cu-shĭáĭ), fricusham (fri-cu-shĭámŭ), fricushatã (fri-cu-shĭá-tã), fricushari/fricushare (fri-cu-shĭá-ri) – (unã cu fricuescu)

§ fricushat1 (fri-cu-shĭátŭ) adg fricushatã (fri-cu-shĭá-tã), fricushats (fri-cu-shĭátsĭ), fricushati/fricushate (fri-cu-shĭá-ti) – (unã cu fricuit)
ex: tu fricushata di giudicari

§ fricushari/fricushare (fri-cu-shĭá-ri) sf fricusheri (fri-cu-shĭérĭ) – (unã cu fricuiri)

§ nfricushedz (nfri-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I nfricushai (nfri-cu-shĭáĭ), nfricusham (nfri-cu-shĭámŭ), nfricushatã (nfri-cu-shĭá-tã), nfricushari/nfricushare (nfri-cu-shĭá-ri) – (unã cu fricuescu)
ex: nu vã nfricushats (nu v-aspãreats)?; lji nfricushe (lã featsi fricã, lj-lãhtãrsi) tuts tsi eara aclo; aushlji si nfricusharã (lãhtãrsirã) di el; ficiorlu si nfricushe (s-aspãre, lãhtãrsi) multu, cãndu-l vidzu frati-su pi-ahtari halã; si nfricushe (lãhtãrsi) di-atseali tsi vidzu; si nfricushe di cãti avea faptã shi s-avea tunusitã

§ nfricushat1 (nfri-cu-shĭátŭ) adg nfricushatã (nfri-cu-shĭá-tã), nfricushats (nfri-cu-shĭátsĭ), nfricushati/nfricushate (nfri-cu-shĭá-ti) – (unã cu fricuit)
ex: dzua-atsea nfricushata (di lãhtarã); ti aflji minciunos tru ahtari nfricushatã (lãhtãroasã) sãhati; turtsãlj eara multu nfricushats (aspãreats)

§ nfricushari/nfricushare (nfri-cu-shĭá-ri) sf nfricusheri (nfri-cu-shĭérĭ) – (unã cu fricuiri)

§ ãnfricushedz (ãn-fri-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I ãnfricushai (ãn-fri-cu-shĭáĭ), ãnfricusham (ãn-fri-cu-shĭámŭ), ãnfricushatã (ãn-fri-cu-shĭá-tã), ãnfricushari/ãnfricushare (ãn-fri-cu-shĭá-ri) – (unã cu fricuescu)

§ ãnfricushat (ãn-fri-cu-shĭátŭ) adg ãnfricushatã (ãn-fri-cu-shĭá-tã), ãnfricushats (ãn-fri-cu-shĭátsĭ), ãnfricushati/ãnfricushate (ãn-fri-cu-shĭá-ti) – (unã cu fricuit)

§ ãnfricushari/ãnfricushare (ãn-fri-cu-shĭá-ri) sf ãnfricusheri (ãn-fri-cu-shĭérĭ) – (unã cu fricuiri)

§ fric (frícŭ) (mi) vb I fricai (fri-cáĭ), fricam (fri-cámŭ), fricatã (fri-cá-tã), fricari/fricare (fri-cá-ri) – (unã cu fricuescu)

§ fricat2 (fri-cátŭ) adg fricatã (fri-cá-tã), fricats (fri-cátsĭ), frica-ti/fricate (fri-cá-ti) – (unã cu fricuit)

§ fricari2/fricare (fri-cá-ri) sf fricãri (fri-cắrĭ) – (unã cu fricuiri)

§ nfric (nfrícŭ) (mi) vb I nfricai (nfri-cáĭ), nfricam (nfri-cámŭ), nfricatã (nfri-cá-tã), nfri-cari/nfricare (nfri-cá-ri) – (unã cu fricuescu)
ex: cuscrilj tuts nã nfricheadzã (n-aspar)

§ nfrichedz (nfrí-chĭedzŭ) (mi) vb I nfricai (nfri-cáĭ), nfricam (nfri-cámŭ), nfricatã (nfri-cá-tã), nfricari/nfri-care (nfri-cá-ri) – (unã cu fricuescu)

§ nfricat (nfri-cátŭ) adg nfricatã (nfri-cá-tã), nfricats (nfri-cátsĭ), nfricati/nfricate (nfri-cá-ti) – (unã cu fricuit)

§ nfricari/nfricare (nfri-cá-ri) sf nfricãri (nfri-cắrĭ) – (unã cu fricuiri)

§ nfricushescu (nfri-cu-shĭés-cu) (mi) vb IV nfricushii (nfri-cu-shíĭ), nfricusham (nfri-cu-shĭámŭ), nfricushitã (nfri-cu-shí-tã), nfricushiri/nfricushire (nfri-cu-shí-ri) – (unã cu fricuescu)

§ nfricushit (nfri-cu-shítŭ) adg nfricushitã (nfri-cu-shí-tã), nfricushits (nfri-cu-shítsĭ), nfricushiti/nfricushite (nfri-cu-shí-ti) – (unã cu fricuit)

§ nfricushiri/nfricushire (nfri-cu-shí-ri) sf nfricushiri (nfri-cu-shírĭ) – (unã cu fricuiri)

§ prostu (prós-tu) adg proastã (prŭás-tã), proshtsã (prósh-tsã) shi proshti (prósh-ti), proasti/proaste (prŭás-ti) – (unã cu mprostu)
ex: nã tuchim laili, di proasti (mproasti, pri cicioari)

§ mprustedz (mprus-tédzŭ) (mi) vb I mprustai (mprus-táĭ), mprustam (mprus-támŭ), mprustatã (mprus-tá-tã), mprustari/mprustare (mprus-tá-ri) – mi scol mprostu (di iu shideam mpadi); mi-analtsu di cum earam (ftohi cu-avearea); mi bag pi cicioari sh-mi fac ghini (dupã tsi fui lãndzit un chiro); ãmprustedz, analtsu, ndreptu, prucupsescu, etc.; nsãnedz, nsãnãtushescu, nsãnãtushedz, nturturedz, nturtãredz;
(expr: mi mprustedz = (i) fac aveari, bag arãndzã, prucupsescu; (ii) mi-aspun para-pirifan, mi cãmãrusescu, mi para-alavdu, mi fudulescu, ncucutedz, etc.)
{ro: (se) pune pe picioare, face pro-grese, dirija, conduce}
{fr: (se) mettre debout, faire progresser, diriger, conduire}
{en: get on one’s feet, progress, lead}
ex: mprustedz (u-analtsu, u ndreptu) crutsea di pri bisearicã; sã mprustã (sã sculã mprostu di-iu shidea) shi vidzu ficiorlu; si mprustã (s-alinã pri cicioari, imnã) njiclu la noauã mesh; estan avum lucru shi nã mprustãm niheamã
(expr: prucupsim, bãgãm niheamã arãndzã); nu putem tra s-u mprustãm (s-u bãgãm pri cicioari, s-u anãltsãm); tu putsãn chiro elj si mprustarã
(expr: prucupsirã, vidzurã hãiri); omlu s-umflã, si mprusteadzã
(expr: s-para-alavdã, sã ncucuteadzã); buvalu troarã sã mprustã (s-anãltsã pri cicioari); mprusteadzã (analtsã, scoalã) di cidãri nã ntreagã hoarã; la cãshari li mprusta (li dutsea)

§ mprostu2 (mprós-tu) (mi) vb I mprustai (mprus-táĭ), mprustam (mprus-támŭ), mprustatã (mprus-tá-tã), mprustari/mprustare (mprus-tá-ri) – (unã cu mprustedz)
ex: si mproastã (si mprusteadzã, si-analtsã) aripidina; sumsoarã njitslji shi lji mproastã (shi lji mprusteadzã, shi lj-analtsã); cãrvanea u mprustãm (u dutsem, u-anãltsãm) dzeana nsus

§ mprustat (mprus-tátŭ) adg mprustatã (mprus-tá-tã), mprustats (mprus-tátsĭ), mprustati/mprustate (mprus-tá-ti) – tsi s-ari sculatã mprostu; tsi ari faptã aveari; tsi s-ari faptã ghini dupã unã lãngoari; ãmprustat, anãltsat, ndriptat, prucupsit, etc.; nsãnat, nsãnãtushit, nsãnãtushat, nturturat, nturtãrat
{ro: pus pe picioare, care a făcut progrese, dirijat, condus}
{fr: mis debout, qui a progressé, dirigé, conduit}
{en: got on his feet, progressed, led}
ex: lu-aflai mprustat (anãltsat pi cicioari, ishit dit urfãnilji, vindicat di lãngoarea tsi-avea, etc.)

§ mprustari/mprustare (mprus-tá-ri) sf mprustãri (mprus-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mprusteadzã cariva; ãmprustari, anãltsari, ndriptari, prucupsiri, etc.; nsãnari, nsãnãtushiri, nsãnãtushari, nturturari, nturtãrari
{ro: acţiunea de a (se) pune pe picioare, de a face progrese, de a (se) dirija, de a (se) conduce}
{fr: action de (se) mettre debout, de faire progresser, de diriger, de conduire}
{en: action of getting on his feet, of progressing, of leading}

§ nimprustat (nim-prus-tátŭ) adg nimprustatã (nim-prus-tá-tã), nimprustats (nim-prus-tátsĭ), nimprustati/nimprustate (nim-prus-tá-ti) – tsi nu s-ari sculatã mprostu; tsi nu s-ari faptã ghini dupã unã lãngoari; tsi nu poati si sã scoalã mprostu tra si sta pi cicioari (cã easti ninga njic)
{ro: care nu este pus pe picioare, care nu a făcut progrese, copilaş care nu poate sta pe picioare}
{fr: qui n’est pas debout, qui n’a pas progressé, tout petit qui ne peut pas rester debout}
{en: who did not get on his feet, who has not progressed, little child who cannot stand on his feet}
ex: pri cicioari nimprustat

§ mprustishor (mprus-ti-shĭórŭ) adg mprustishoarã (mprus-ti-shĭŭá-rã), mprustishori (mprus-ti-shĭórĭ), mprustishoari/mprustishoare (mprus-ti-shĭŭá-ri) – tsi easti niheam ca prostu, ca glar
{ro: prostuţ}
{fr: un peu sot, niais}
{en: a little foolish}
ex: ti-aflarã mprushtishoarã (ca glarã); nã fum mprustishoari (niheam ca glari); sh-easti mprushtishor (ca glar); dzua dusi mirindi shi mprustishorlu (prostul, glarlu) easti ninga cu ocljilj ncljish

§ ãmprustedz (ãm-prus-tédzŭ) (mi) vb I ãmprustai (ãm-prus-táĭ), ãmprustam (ãm-prus-támŭ), ãmprustatã (ãm-prus-tá-tã), ãm-prustari/ãmprustare (ãm-prus-tá-ri) – (unã cu mprustedz)
ex: ca cu zori si ãmprusteadzã (si scoalã di mpadi pri cicioari, si mprusteadzã); s-umflã, si ãmprusteadzã
(expr: s-para-alavdã, s-fuduleashti)

§ ãmprustat (ãm-prus-tátŭ) adg ãmprustatã (ãm-prus-tá-tã), ãmprustats (ãm-prus-tátsĭ), ãmprustati/ãmprustate (ãm-prus-tá-ti) – (unã cu mprustat)
ex: Surina, featã cama ãmprustatã (ma criscutã, ma sãnãtoasã, ma ncljigatã, ma aleaptã)

§ ãmprustari/ãmprustare (ãm-prus-tá-ri) sf ãmprustãri (ãm-prus-tắrĭ) – (unã cu mprustari)

§ njior (nji-órŭ) sm, sf njioarã (nji-ŭá-rã), njiori (nji-órĭ), njioari/njioare (nji-ŭá-ri) – njel ma mari ca njilushlu (ca di un an, doi); noatin; ed; miljur, miljor, njiljor
{ro: mior, mioară}
{fr: petit agneau; chevreau}
{en: little lamb; little kid (goat)}

§ njiljor (nji-ljĭórŭ) sm, sf njiljoarã (nji-ljĭŭá-rã), njiljori (nji-ljĭórĭ), njiljoa-ri/njiljoare (nji-ljĭŭá-ri) – (unã cu njior)

§ miljor (mi-ljĭórŭ) sm, sf miljoarã (mi-ljĭŭá-rã), miljori (mi-ljĭórĭ), miljoari/miljoare (mi-ljĭŭá-ri) – (unã cu njior)
ex: birbeclu miljor njardzi n fruntea-a oilor; omlu cu minti tradzi dupã nãs ghimta ca miljorlu (birbeclu miljor) cupia

§ miljur (mi-ljĭúrŭ) sm, sf miljurã (mi-ljĭú-rã), miljuri (mi-ljĭúrĭ), miljuri/miljure (mi-ljĭú-ri) – (unã cu njior)
ex: birbec miljur shi oai miljurã

§ mljior (mlji-órŭ) sm, sf mljioarã (mlji-ŭá-rã), mljiori (mlji-órĭ) mljioari/mljioare (mlji-ŭá-ri) – (unã cu njior)
ex: tu cupii am doi mljiori; mljoarã njicã sh-lai

§ mealji/mealje (meá-lji) sf pl – lãna tumtã di sum pãntica shi coada-a oilor
{ro: miţă}
{fr: la laine du ventre et de la queue des brebis}
{en: wool taken from the belly and tail of sheep}

§ njits (njítsŭ) sn njitsã (njí-tsã) – lãnã di njel; njitsã, arnãpochi;
(expr: va-lj lom njitslu = va moarã)
{ro: lână de miel, miţ}
{fr: laine agneline}
{en: lamb wool}

§ njitsã (njí-tsã) sf njitsã (njí-tsã) – (unã cu njits)
ex: vilendzili nu s-adarã buni macã trama nu easti amisticatã cu njitsã

§ njitsos (nji-tsósŭ) adg njitsoasã (nji-tsŭá-sã), njitsosh (nji-tsóshĭ), njitsoasi/njitsoase (nji-tsŭá-si) – tsi easti adrat (amisticat) cu njitsã; tsi ari hiri lundzi di lãnã
{ro: miţos; cu fire lungi de lână}
{fr: qui a de la laine agneline; à longs poils, floconneux}
{en: made with lamb wool; with long hairs, fleecy}