DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ambodyiu

ambodyiu (am-bódh-yĭu) sn ambodyiuri (am-bódh-yĭurĭ) – atsea tsi caftã (va) ca un lucru si nu s-facã; atsea tsi fatsi lucrul tra s-nu s-adarã; hãlatea tsi fatsi s-astãmãtseascã un lucru tsi s-minã; ambod, mbod, cheadicã, biducljauã, pirducljauã, purducljauã
{ro: piedică, obstacol}
{fr: entrave, obstacle}
{en: obstacle}

§ ambudyisescu (am-budh-yi-sés-cu) (mi) vb IV ambudyisii (am-budh-yi-síĭ), ambudyiseam (am-budh-yi-seámŭ), ambudyisitã (am-budh-yi-sí-tã), ambudyisiri/ambudyisire (am-budh-yi-sí-ri) – bag cheadits a unui lucru (tra s-nu s-facã); mbudyisescu, ambu-tsescu, mbutsescu, mbudhuescu, cheadic, ncheadic, ancheadic, ãncheadic
{ro: împiedeca}
{fr: empêcher, entraver}
{en: hamper, hinder, impede, put obstacles}

§ ambudyisit (am-budh-yi-sítŭ) adg ambudyisitã (am-budh-yi-sí-tã), ambudyisits (am-budh-yi-sítsĭ), ambudyisiti/ambudyisite (am-budh-yi-sí-ti) – tsi easti nchidicat cãndu va s-facã un lucru; (lucru) tsi-lj s-ari bãgatã cheadits (tra s-nu s-facã); mbudyisit, ambutsit, mbutsit, mbudhuit, chidicat, nchidicat, anchidicat, ãnchidicat
{ro: împiedecat}
{fr: em-pêché, entravé}
{en: hampered, hindered, impeded}

§ am-budyisiri/ambudyisire (am-budh-yi-sí-ri) sf ambudyisiri (am-budh-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bagã (i lj-si bagã) cheadits; mbudyisiri, ambutsiri, mbutsiri, mbudhuiri, chidicat, nchidicat, anchidicari, ãnchidicari
{ro: acţiunea de a împiedeca; împiedecare, obstacol}
{fr: action d’empêcher, d’entraver; empê-chement}
{en: action of hampering, of hindering, of impeding; impediment}

§ mbudyisescu (mbudh-yi-sés-cu) vb IV mbudyisii (mbudh-yi-síĭ), mbudyiseam (mbudh-yi-seámŭ), mbudyisitã (mbudh-yi-sí-tã), mbudyisiri/mbudyisire (mbudh-yi-sí-ri) – (unã cu ambudyisescu)

§ mbudyisit (mbudh-yi-sítŭ) adg mbud-yisitã (mbudh-yi-sí-tã), mbudyisits (mbudh-yi-sítsĭ), mbudyisi-ti/mbudyisite (mbudh-yi-sí-ti) – (unã cu ambudyisit)

§ mbudyisiri/mbudyisire (mbudh-yi-sí-ri) sf mbudyisiri (mbudh-yi-sírĭ) – (unã cu ambudyisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aradã1

aradã1 (a-rá-dã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati un dupã-alantu (ca tu-un bair, sireauã, udopsu, dupã cum lipseashti, dupã cum s-tihiseashti icã dupã cum u va cariva); loclu dit aestã stari (sireauã) tu cari s-aflã un di-aesti lucri; bair (di mãrdzeali tu-unã ghiurdani, di zboarã tu-unã carti, etc.), radã, arãdãrichi; bair, chindinar, ordu, sãrã, sireauã, taxi, nizami, udopsu, etc.; strat, palã, petur, etc.;
(expr:
1: om di-aradã = om ca tuts alantsãlj, cum lipseashti s-hibã;
2: om cama di-aradã = om di soi ma bunã, di-ugeachi;
3: nu da aradã = zburashti fãrã aradã)
{ro: ordine, rând; salbă}
{fr: ordre, arrangement, rang; file; collier}
{en: order, arrangement, rank; file; necklace}
ex: bãgai aradã (ndrepshu, anischirsii) n casã; am aradã la beari (shtiu cum s-beau, beau cum lipseashti); voi nu-avets aradã (lucrili li-avets cãtrã naljurea); bagã-li lucrili tu-aradã (cum lipseashti, un dupã-alantu); imnã tu-aradã (tu sireauã, un dupã-alantu); patru dzãli tut pi-aradã (sireauã); unã aradã (un strat, un petur) di chetri, unã aradã (un strat, unã palã) di tsarã; s-nã pitritsets ãndauã arãdz (bairi di zboarã tu-unã carti); easti om di-aradã
(expr: ca tuts alantsãlj); gionj, ma di-aradã
(expr: ma bunj, di-ugeachi, di soi bunã); dupã cum n-adutsi arada (dupã loclu tsi lu-avem tu-aradã; icã, (vedz aradã2), dupã cum u caftã adetea)

§ radã (rá-dã) sf rãdz (rắdzĭ) – (unã cu aradã1)
ex: eshti pi-ahtari radã (aradã, stari)?

§ nearadã (nea-rá-dã) sf nearãdz (nea-rắdzĭ) – lipsã di-aradã; starea-a unui lucru tsi nu-ari aradã (tsi easti alocut, palaz, naljurea); acãtãstãsii, acatastasi, mintiturã, arãeatã, atãxii
{ro: dezordine}
{fr: désordre}
{en: disorder}
ex: ari mari nearadã n casã

§ arãdãrichi/arãdãriche (a-rã-dã-rí-chi) sf arãdãrichi (a-rã-dã-ríchĭ) – lucri bãgati sã sta tu-aradã un dupã-alantu; bair (di galbinj, bãgat multi ori deavãrliga di capelã, di fes); bair cu un i ma multi lucri (mãrdzeali, flurii, chitritseali, nishenj, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã adutseari aminti, tra s-nu s-lja di oclju, tra s-treacã ghini, etc.); rãdãrichi, aradã, ordu, udopsu, sãrã, sireauã; bair, ghiurdani, ghirdani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aradã2

aradã2 (a-rá-dã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – unã adeti armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã adeti (nvitsãturã, areu, tabieti, dat, hui, etc.) nvi-tsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; adeti, hui; unã adeti crishtineascã tsi s-adarã la mortsã cu plãndzearea (miryiu-luxirea, butsirea, jilirea, etc.) la caplu-a mortului, cu darea di la bisearicã (misalea, coliva, puminia, etc.) dupã tsi moari omlu, etc.; miryiuloi, miryiulog, miruloyi, boatsit; misali, trisalj, trisayi, colivã;
(expr:
1: cum u-adutsi arada = cum easti (u caftã) adetea, cum nã si cadi);
2: sã-nj fac arada = s-fac dupã cum u caftã adetea)
{ro: bocet; parastas, pomană}
{fr: lamentation, complainte, myriologue; requiem, aumône}
{en: lament, wail; memorial service, requiem, alms}
ex: nã cunoshti arãdzli (adetsli); dupã cum n-adutsi arada (dupã cum u caftã adetea; icã, (vedz aradã1), dupã loclu tsi lu-avem tu-aradã); s-ti mãrits sh-tini s-tsã fats arada (s-fats dupã cum easti adetea); lj-avea faptã tuti arãdzli di moarti
(expr: dãrli, adetsli crishtineshti)

§ arãdãpsescu2 (a-rã-dãp-sés-cu) vb IV arãdãpsii (a-rã-dãp-síĭ), arãdãpseam (a-rã-dãp-seámŭ), arãdãpsitã (a-rã-dãp-sí-tã), arãdãpsiri/arãdãpsire (a-rã-dãp-sí-ri) – fac arãdzli-a unui mortu; lj-fac misalea-a unui mortu; plãngu shi jilescu multu trã un mortu (cu zghicuri shi shcljimurãri); arãdãsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, miryiu-luxescu, mirulyisescu, butsescu, jilescu, zghilescu, plãngu
{ro: boci, face un parastas}
{fr: lamenter, chanter des complaintes (en pleurant quelqu’un)}
{en: lament, wail}
ex: arãdãpsim (butsim, miryiuluxim) mortul; shtia muljarea aestã s-arãdãpseascã (pãrã-vulseascã) multi la plãngu

§ arãdãpsit2 (a-rã-dãp-sítŭ) adg arãdãpsitã (a-rã-dãp-sí-tã), arãdãpsits (a-rã-dãp-sítsĭ), arãdãpsi-ti/arãdãpsite (a-rã-dãp-sí-ti) – (mortul) a curi si s-fac arãdzli; (mortul) tsi easti plãmtu shi jilit (cu zghicuri shi shcljimurãri); miryiuluxit, mirulyisit, arãdãsit, arãbdãsit, arãvdãsit, butsit, jilit, zghilit, plãmtu
{ro: bocit}
{fr: lamenté, chanté des complaintes (en pleurant quelqu’un)}
{en: lamented, wailed}

§ arãdãpsiri2/arã-dãpsire (a-rã-dãp-sí-ri) sf arãdãpsiri (a-rã-dãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã arãdzli-a unui mortu; miryiuluxiri, mirulyisiri, arãdãsiri, arãbdãsiri, arãvdãsiri, butsiri, jiliri, zghiliri, plãndziri, plãndzeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãbãlescu1

bãbãlescu1 (bã-bã-lés-cu) vb IV bãbãlii (bã-bã-líĭ), bãbãleam (bã-bã-leámŭ), bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãliri/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) – fac muabeti cu cariva trã lucri njits fãrã mari simasii (chirãturi, bãrcudii, etc.); bãnduredz, zburãscu, lãfusescu, dãrdãrescu, fãrfãrescu
{ro: trăncăni, flecări}
{fr: bavarder, babiller, baliverner}
{en: chatter, blab, rattle}
ex: tsi bãbãleashti (tsi chirãturi dzãtsi, tsi zburashti, tsi fãrfãreashti) el aclo?

§ bãbãlit1 (bã-bã-lítŭ) adg bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãlits (bã-bã-lítsĭ), bãbãli-ti/bãbãlite (bã-bã-lí-ti) – (om) tsi ari faptã muabeti trã lucri njits (chirãturi, bãrcudii, etc.); bãndurat, zburãt, lãfusit, dãrdãrit, fãrfãrit
{ro: trăncănit, flecărit}
{fr: bavardé, babillé, baliverné}
{en: chattered, blabbed, rattled}

§ bãbãliri1/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) sf bãbãliri (bã-bã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bãbãleashti; (chirãturã) tsi easti zburãtã; bãndurari, zburãri, lãfusiri, dãrdãriri, fãrfãriri, dãrdari
{ro: acţiunea de a trăncăni, de a flecări; trăncănire}
{fr: action de bavarder, de babiller, de baliverner}
{en: action of chattering, of blabbing, of rattling}

§ bãbãljar (bã-bã-ljĭárŭ) sm, sf, adg bãbãljarã (bã-bã-ljĭá-rã), bãbãljari (bã-bã-ljĭárĭ), bãbãljari/bãbãljare (bã-bã-ljĭá-ri) – tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lãfu-seashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãreashti) tut chirolu; tsi lu-ariseashti sã zburascã ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; farfaljar, fafaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, limbar, limbutsescu, zburyearcu, zburyearic, lafãzan, polilog, dãrdãrã, dãrdãros
{ro: flecar, palavragiu}
{fr: bavard, babillard}
{en: talkative, chatterer, tattler}

§ bãnduredz1 (bãn-du-rédzŭ) vb I bãndurai (bãn-du-ráĭ), bãnduram (bãn-du-rámŭ), bãnduratã (bãn-du-rá-tã), bãndurari/bãndurare (bãn-du-rá-ri) – (unã cu bãbã-lescu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

boatsi/boatse

boatsi/boatse (bŭá-tsi) sf bots (bótsĭ) –
1: vrondul tsi s-avdi cãndu omlu dishcljidi gura sh-alasã vimtul s-treacã prit coardili-lj tsi s-aflã tu gushi; zghic, zghicut; vrondul tsi s-fatsi (sh-ureaclja poati s-lu avdã) cãndu treamburã unã coardã (dit gusha-a omlui, di avyiulii, sh-multi alti soi di lucri);
2: sutsata tsi u fatsi un niho, cu un altu niho tsi-lj s-uidiseashti sh-asunã mushat la ureaclji; ih, niho, miludii;
(expr:
1: bag boatsea = nchisescu s-aurlu; butsescu;
2: grescu cu boatsi; alinai boatsea = grescu cu boatsi vãrtoasã, aurlu;
3: nj-si-acatsã boatsea = nu pot si zburãscu ghini (cã u-am boatsea avãrgãsitã, avrãhnjisitã), zburãscu vrãhnos;
4: pri un grai, pri unã boatsi = tuts dzãtsem unã soi, cu unanimitati;
5: nu scot nitsiunã boatsi = tac sh-nu dzãc tsiva, stau tãcut;
6: am unã boatsi mushatã = cãntu mushat;
7: tsãn boatsea la cãntari = tsãn niholu;
8: trag boatsea = lundzescu boatsea)
{ro: voce, strigăt; sunet; acompaniament}
{fr: voix, cri; son; accompagnement}
{en: voice, shout; sound; accompaniment}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); boatsea al Toli bumbunidzã; sh-umplu cãmpurli di bots (zghicuri); easi nveasta, bagã boatsea
(expr: scoati zghicuti, aurlã); cloputi bãtea cu bots (ihuri) ãntunicati; la cãntitsli fãrshiruteshti, un cãntã, altu talji cãnticlu, sh-alantsã tsãn boatsea
(expr: tsãn niholu); cãntic cu bunã boatsi (miludii); chipurlu nu-ari bunã boatsi; grea cu boatsi
(expr: grea cu boatsi vãrtoasã, aurlã) tra s-ti avdã; nu scoati vãrã boatsi
(expr: tats, nu dzã tsiva); avea mushatã boatsi (cãnta mushat) ljirtatlu

§ boatsit (bŭá-tsitŭ) sn boatsi-ti/boatsite (bŭá-tsi-ti) – boatsea vãrtoasã, zghicurli shi shclji-murãrli tsi si scot (ma multu di muljeri) cãndu plãngu un mortu (jilescu shi pãrãvulsescu fapti dit bana-a mortului); miryiulog, miryiuloi, miruloyi, cãntic di mortu
{ro: bocet}
{fr: lamentation, complainte, myriologue}
{en: lament, wail}
ex: di iu yin boatsitli aesti?; boatsitli-a ljei ti fãtsea s-plãndzi

§ butsescu (bu-tsés-cu) (mi) vb IV butsii (bu-tsíĭ), butseam (bu-tseámŭ), butsitã (bu-tsí-tã), butsiri/butsire (bu-tsí-ri) – plãngu shi jilescu multu un mortu shi dzãc (cu zghicuri shi shcljimurãri) zboarã tsi aduc aminti tihisiri dit bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; miryiu-luxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdhãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, jilescu, zghilescu, plãngu, cãntu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãntu1

cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã

§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheadicã

cheadicã (chĭá-di-cã) sf cheadits (chĭá-ditsĭ) – atsea tsi caftã s-adarã tsiva (s-bagã un ambodyiu) ca un lucru si nu s-facã; atsea tsi fatsi lucrul tra s-nu s-adarã; atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã ciciorlu dinãpoea (dinintea) omlui (tra s-lu facã s-cadã cu imnarea i pindzearea); hãlatea tsi fatsi s-astãmãtseascã un lucru tsi s-minã; ambodyiu, ambod, biducljauã, pirducljauã, purducljauã
{ro: piedică, obstacol}
{fr: entrave, obstacle, croc-en-jambe}
{en: obstacle, trip (to fall)}
ex: cati cheadicã trã ghini; nj-bãgã cheadicã (purducljauã) cu ciciorlu sh-cãdzui

§ chedicã (chĭé-di-cã) sf chedits (chĭé-ditsĭ) – (unã cu cheadicã)
ex: nu-nj fu bunã chedica

§ ncheadic (nchĭá-dicŭ) (mi) vb I nchidicai (nchi-di-cáĭ), nchidicam (nchi-di-cámŭ), nchidicatã (nchi-di-cá-tã), nchidi-cari/nchidicare (nchi-di-cá-ri) – mi-agudescu cu ciciorlu di tsiva tsi-nj sta n cali (cari poati s-mi facã s-cad); bag cheadits tra s-nu s-facã un lucru; cheadic, ancheadic, ãncheadic, scundipsescu, ambudyisescu, mbudyisescu, ambutsescu, mbutsescu, mbudhuescu;
(expr:
1: lu ncheadic (s-facã tsiva) = lu-ambuyisescu pri cariva (lj-bag cheadits, l-tsãn, nu lu-alas) tra sã-sh facã lucrul (s-fugã di iuva, etc.);
2: mi ncheadic di cariva = dau di cariva, lu-astãmãtsescu n cali;
3: ncheadic (leg) calu = leg ciciorlu a calui di tsiva tra s-nu s-minã dit loc, s-nu fugã;
4: mi ncheadic tu zburãri; nji sã ncheadicã limba = bãbãlescu, gonghisescu, nj-s-acatsã limba cãndu zburãscu;
5: di nchidicarealui = agioc di ficiurits)
{ro: împiedeca}
{fr: empêcher, entraver}
{en: hamper, hinder, impede, put obstacles}
ex: s-nu sã ncheadicã tsiva tu alãgari; calu sã nchidicã (s-agudi cu ciciorlu di tsiva cãndu imna n cali); nchidicats caljlji
(expr: ligats-lã cicioarli a caljlor di tsiva tra s-nu fugã); ahiurhi limba si-lj si ncheadicã
(expr: s-bãbãleascã); iu mi duc di nãsã mi ncheadic
(expr: dau di nãsã, u-astãmãtsescu)

§ nchidicat (nchi-di-cátŭ) adg nchidicatã (nchi-di-cá-tã), nchidicats (nchi-di-cátsĭ), nchidicati/nchidicate (nchi-di-cá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã cheadits; tsi cãdzu mpadi cã-lj si bãgã unã cheadicã; chidicat, anchidicat, ãnchidicat, scundipsit, ambudyisit, mbudyisit, ambutsit, mbutsit, mbudhuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cobã

cobã (có-bã) sf pl(?) – semnu (tihisiri, faptã, hiintsã, cucuvai, etc.) tsi-lj da a omlui unã noimã slabã cã va patã unã mari taxirati (cã va-lj intrã harlu n casã, bunãoarã); semnu-arãu, cubilichi, cubilji, cubãiri, gramarauã, tersãnã; taxirati
{ro: cobe, nenorocire}
{fr: présage funeste, malheur}
{en: bad omen, foreboding bad happenings, misfortune}
ex: tsi cobã (taxirati) u agudi; cobã (gramarauã, semnu slab) ãnj fu; coba (cucuvaea, gramaraua, semnul slab) aurlã tutã dzua

§ cubilji/cubilje (cu-bí-lji) sf cubilj (cu-bíljĭ) – (unã cu cobã)
ex: easti cubilji (cobã, gramarauã); vimtul arãsunã lungu, lungu ca ti cubilji

§ cubilichi/cubiliche (cu-bi-lí-chi) sf cubilichi (cu-bi-líchĭ) – (unã cu cubilji)
ex: striga, ti cubilichi arauã

§ cob1 (cóbŭ) adg cobã (có-bã), cobi (cóbĭ), cobi/cobe (có-bi) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; tsi easti dip singur shi nvirinat; tsi easti oarfãn di pãrintsã; mãrat, corbu, morvu, singur, shungru, manoleac, munolcu, axolit
{ro: singur şi nenorocit}
{fr: tout à fait seul et attristé, malheureux, orphelin}
{en: utterly alone and sad}
ex: armasi cob (oarfãn di pãrintsã); coblu di (mãratlu) giugiunar!; s-armãnã nãs, coblu (dip singur) shi lailu

§ cob2 (cóbŭ) adv invar – (unã cu cob1)

§ cubãescu (cu-bã-ĭés-cu) vb IV cubãii (cu-bã-íĭ), cubãeam (cu-bã-ĭámŭ), cubãitã (cu-bã-í-tã), cubãiri/cubãire (cu-bã-í-ri) – dzãc zboarã tsi-aspun cã-nj yini ergu cã cariva va s-moarã; am (fac pri cariva s-aducheascã) unã noimã slabã cã va si s-facã unã mari taxirati (cã va-lj intrã harlu n casã, bunãoarã); aruc blãsteami pri cariva; plãngu multu (cãndu-nj moari cariva); culedz, blastim, butsescu
{ro: cobi; blestema}
{fr: présager la mort; maudire}
{en: predict bad happenings; presage death, forebode; curse}
ex: di tru ugeac unã cucuvai cubãeashti (mi fatsi sã-nj yinã ergu cã va moarã cariva di soi); unã cucuveauã cubãea pri casã; ma s-cubãea sh-ma s-dipira

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn