DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

buti1/bute

buti1/bute (bú-ti) sf buts (bútsĭ) – vas mari (di-aradã adrat cu doadzi di lemnu), ma largu tu mesi dicãt la capiti, tu cari s-tsãni yinlu (apa, arãchia, turshiili, etc.); varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã, vozã, talar; butin, bãtin, putinã;
(expr: cãti brãni ma multi-lj badz a butiljei, ahãntu ma sãnãtoasã s-fatsi = cu cãt ma multu-l strãndzi, lu-avinj pri cariva, cu-ahãt ma multu si nvãrtushadzã)
{ro: butoi}
{fr: barrique, tonneau}
{en: barrel, cask}
ex: tsi cã nu i greauã, brãni poartã noauã (angucitoari: butea); tu-unã buti sunt turnati shi tut sta neamisticati (angucitoari: oulu); nã buti (varelã) mplinã cu apã; curã yinlu ditu buti (vurelã); si-nj curã tutã butea (voza); avea tsilarlu mplin cu buts mãri di yin sh-di-arichii; altsã adarã ayinjli shi altsã stricoarã butsli

§ butar (bu-tárŭ) sm butari (bu-tárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi buts
{ro: dogar}
{fr: tonnelier}
{en: cooper}
ex: butarlji, atselj tsi fac buts

§ butin (bú-tinŭ) sn butini/butine (bú-ti-ni) – vas mari, di-aradã adrat cu doadzi di lemnu tsãnuti deavãrliga cu tsercljuri di tiniche (ma largu tu capitlu di nghios), tu cari s-tsãni (shi s-bati) laptili (s-tsãni cashlu, turshiili, apa, etc.); bãtin, putinã; talar, buti, vozã, varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã
{ro: putină, budăi}
{fr: baratte}
{en: churn, cask, barrel}

§ butinel (bu-ti-nélŭ) sn butineali/butineale (bu-ti-neá-li) – butin njic, butinjor, tãlãrici, tãlãric
{ro: putină mică}
{fr: petit baratte}
{en: small cask, small barrel}

§ butinjor (bu-ti-njĭórŭ) sn butinjoari/butinjoare (bu-ti-njĭŭá-ri) – (unã cu butinel)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gengã

gengã (gén-gã) sf gendzi (gén-dzi) – alumta tsi s-fatsi namisa di doauã pãrtsã; loari di lucri cu zorea (furtu); dispuljarea di lucri tsi u fac atselj tsi amintarã unã alumtã di la-atselj (i lumea-a atsilor) tsi u chirurã; ghengã, pradã, spolji, pljashcã, pleashcã, pleacicã, alimurã, eamã, yeamã, yeaghmã, zulumi
{ro: luptă; pradă}
{fr: combat, lutte; butin}
{en: fight, spoils, plunder}
ex: s-featsi nã gengã (alumtã) mari tu loclu-atsel; muri vãtãmat tu gengã (alumtã); hiupsirã multsã dushmanj tu gengã

§ ghengã (ghĭén-gã) sf ghendzi (ghĭén-dzi) – (unã cu gengã)
ex: ahiurhirã ghenga (pradã, alimurã, pljashcã) s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

parti/parte

parti/parte (pár-ti) sf pãrtsã (pắr-tsã) – tsi nu easti ntreglu lucru ma unã cumatã mash dit el; cumatã tsi easti scoasã (disfaptã) dit un lucru; cumata tsi-lj si cadi a unui cãndu un lucru s-disfatsi (si mparti, s-disicã); atseali tsi lipseashti s-facã un sots (di ma multsãlj sots) cãndu vor s-adarã un lucru; mesea i mardzinea (nastãnga, nandreapta, nãintea, nãpoea, etc.) a unui lucru; calea cãtrã iu fug (mutrescu, mi duc, etc.); meros, cumatã, bucatã, filii, xifari, shinitsã, etc. (1: fig: parti = giumitati di furtia tsi si ncarcã pi-un cal (mulã, gumar); sartsã; expr:
2: ljau (tsãn, hiu di) partea-a unui = tsãn cu cariva, dzãc ca el, ãlj dau ndriptati; lu-apãr; ãlj ljau (tsãn) ileaca, etc.;
3: ljau (fac) parti tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.) = mi bag, mi-ameastic (hiu amisticat) tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.);
4: di partea-a mea = cãt trã mini; ma s-hibã dupã mini;
5: tornu (shuts) loclu di-alantã parti = mutrescu tut loclu, pristi tut, cãndu caftu un lucru;
6: patruli pãrtsã a loclui (a lumiljei) = ntreglu loc)
{ro: parte}
{fr: partie, part; côté}
{en: part, side}
ex: partea a mea (cumata tsi-nj si deadi, tsi loai mini) easti ma njica; sh-mini am unã parti (cumatã) dit ayinja-a pãrintsãlor; vai tsãnj trã tini unã parti; lj-featsi Dumnidzã parti; lji ded nã parti di paradzlji tsi-aveam; du-ti di partea-aestã; pri di-altã parti, lamnja acatsã di-adarã nã carti; dupã tsi mutri tu tuti pãrtsãli (tuti cãljurli, pristi tut, ninti, nãpoi, nandreapta i nastãnga); ficiorlu-l bãgai cãvalã ntrã dauãli pãrtsã (fig: ntrã giumitãtsli-a furtiiljei); acumpãrai unã parti (fig: unã giumitati di furtii) di grãn; lã loai parti
(expr: lã loai ileaca, tsãnui cu elj/eali); di nã parti shi di-alantã di punti; cãndu di nã parti, cãndu di alantã parti; di-unã parti-lj vinji greu, cã s-dispãrtsã di duruta-a lui, ma di-altã parti-lj vinji ghini; mutreashti sh-nãs di nã parti di-alantã, nu veadi foc iuva; ãl shutsãrã-arushutsãrã loclu di unã parti shi di-alantã
(expr: pristi tut); s-trapsi di nã parti di cali, tu-unã padi ashtirnutã cu earbã; cljimarã hãngilu la nã parti; tornu loclu di-alantã parti
(expr: mutrescu tut loclu), mutrescu, caftu, nu-ari nun stri loc; l-shutsã loclu di alantã parti
(expr: mutrea tut loclu); l-toarnã udãlu pãn di-alantã parti
(expr: mutri tut udãlu), nu-aflã tsiva; loclu s-lu toarnã di alantã parti shi s-u-aflã; armãnea cãlitori dit patruli pãrtsã a loclui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pljashcã

pljashcã (pljĭásh-cã) sf pljashchi/pljashche (pljĭásh-chi) shi pljeshcuri (pljĭésh-curĭ) – loari di lucri di la cariva (furtu) faptã cu zorea; lucrili tsi s-lja (s-furã) di-atselj tsi amintarã un polim di la-atselj tsi-l chirurã polimlu (i lumea-a lor); pleashcã, pleacicã, pradã, pridãciuni, spolji, alimurã, eamã, yeaghmã, yeamã, gengã, ghengã, zulumi
{ro: pradă}
{fr: pillage, proie, butin}
{en: looting, plunder}
ex: nyiseadzã dupã pljashcã (pradã, spolji); di-iu cumbarã, di-iu, Marã, cu pleashca-aestã?

§ pleashcã1 (pleásh-cã) sf pleashchi/pleashche (pleásh-chi) shi pleshcuri (plésh-curĭ) – (unã cu pljashcã) featsim mari pleashcã

§ pleacicã1 (pleácĭ-cã) sf pleacichi/pleaciche (pleácĭ-chi) – (unã cu pljashcã1)
ex: trei luchi s-featsirã sots s-alagã deadun dupã pleacicã

§ pljacicã1 (pljĭácĭ-cã) sf pljacichi/pljaciche (pljĭácĭ-chi) – (unã cu pljashcã1)

§ pljashcagi (pljĭash-ca-gí) sm, sf, adg pljashcagioani/pljash-cagioane (pljĭash-ca-gĭŭá-nji), pljashcageadz (pljĭash-ca-gĭádzĭ), pljashcagioani/pljashcagioane (pljĭash-ca-gĭŭá-nji) – (atsel) tsi fatsi pljashcã (pradã, spolji, etc.); un tsi intrã n casã noaptea sh-furã lucri njits (ca, bunãoarã, stranji, curdelji, pheati, etc.); pleashcagi, zulumgi, zulumchear
{ro: jefuitor, borfaş}
{fr: pillard}
{en: looter, plunderer}

§ pleashcagi (pleash-ca-gí) sm, sf, adg pleashcagioa-ni/pleashcagioane (pleash-ca-gĭŭá-nji), pleashcageadz (pleash-ca-gĭádzĭ), pleashcagioani/pleashcagioane (pleash-ca-gĭŭá-nji) (unã cu pljashcagi)

§ pleacicagi (pleacĭ-ca-gí) sm, sf, adg pleaci-cagioani/pleacicagioane (pleacĭ-ca-gĭŭá-nji), pleacicageadz (pleacĭ-ca-gĭádzĭ) pleacicagioani/pleacicagioane (pleacĭ-ca-gĭŭá-nji) (unã cu pljashcagi)
ex: a pleacicageadzlor lã easti fricã s-intrã la noi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãini/tãine

tãini/tãine (tã-í-ni) sf tãinj (tã-ínjĭ) – partea di mãcari i di beari tsi s-da cati dzuã (trã ntreaga dzuã) a stratiotslor; partea tsi-lj si cadi a unui cãndu sã mparti tsiva; tãimi, parti, gãrãvanã, curamanã, narti, analug
{ro: tain, raţie, porţie}
{fr: ration (pour un soldat), portion}
{en: ration, portion, allowance}
ex: tra sã-sh lja tãinea; nj-deadi nã tãini di pãni

§ tãimi/tãime (tã-í-mi) sf tãinj (tã-ínjĭ) – (unã cu tãini)
ex: ndreptu tu oi tra si-sh lja tãimea (partea tsi-lj si cadi); nu li sãrgljashti, pãnã tsi nu-sh mãcã tãimea n dzuã

§ tãisescu (tãĭ-sés-cu) (mi) vb IV tãisii (tãĭ-síĭ), tãiseam (tãĭ-seámŭ), tãisitã (tãĭ-sí-tã), tãisiri/tãisire (tãĭ-sí-ri) – dau partea di mãcari sh-beari tsi-lj si cadi a catiunui stratiot; dau tãinea tsi-lj si cadi a unui cãndu mpartu tsiva; lj-dau s-mãcã a unui; l-hrãnescu pri cariva; tãyisescu
{ro: împărţi raţia; hrăni}
{fr: distribuer la ration (portion); nourrir}
{en: distribute the ration (allowance); feed}

§ tãisit (tãĭ-sítŭ) adg tãisitã (tãĭ-sí-tã), tãisits (tãĭ-sítsĭ), tãisiti/tãisite (tãĭ-sí-ti) – tsi-lj si deadi tãinea; tsi easti hrãnit; (tãinea) tsi easti mpãrtsãtã; tãyisit
{ro: (raţia) distribuită; căruia i s-a împărţit raţia; hrănit}
{fr: à qui on a distribué la ration; (ration, portion) distribuée; nourri}
{en: to whom the ration has been distributed; (ration, allowance) distributed; fed}

§ tãisiri/tãisire (tãĭ-sí-ri) sf tãisiri (tãĭ-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tãiseashti (tãinea); tãyisiri
{ro: acţiunea de a împărţi raţia; de a hrăni}
{fr: action de distribuer la ration (portion); de nourrir}
{en: action of distributing the ration (allowance); of feeding}

§ tãyisescu (tã-yi-sés-cu) (mi) vb IV tãyisii (tã-yi-síĭ), tãyiseam (tã-yi-seámŭ), tãyisitã (tã-yi-sí-tã), tãyisiri/tãyisire (tã-yi-sí-ri) – (unã cu tãisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

talar

talar (tá-larŭ) sn talari/talare (tá-la-ri) – vas mari, tu cari s-tsãni di-aradã cash (turshii, apã, etc.), adrat di doadzi di lemnu tsãnuti deadun mproasti cu tsercljuri di tiniche bãgati deavãrliga di eali (ma largu tu capitlu di nghios, ma poati s-hibã sh-ma largu tu mesi); buti, vozã, varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã; butin, bãtin, putinã;
(expr: easti (s-fatsi) cãt un talar = easti (s-fatsi) multu gras, mari sh-gros ca un talar)
{ro: putină}
{fr: tonneau a gueule bée, baratte}
{en: cask, barrel, churn}
ex: capiti tãljati shi tu puts arcati (angucitoari: talarlu cu veardzã); un puts cu capiti tãljati (angucitoari: talarlu cu veardzã); si zburã la unã furnã, s-poartã apã cu talarlu; tsãnea fluriili tu-un talar; va mutreascã s-intrã prit pãlãtiri shi va s-cadã tu talar; pusputeashti cu mãna, da di talari

§ talari (tá-la-ri) sm talari (tá-larĭ) – (unã cu talar)
ex: s-badz tu udaea cu yisteari doi talari cu cãtrani mplinj; Aestu li tsãnea fluriili tu-un talari; trag, scot furlu dit talari; s-bãgats nãuntru un talari di cãtrani; dipusi, ma tu loc di pãradz, s-aflã tu talarli cu cãtrani

§ talur (tá-lurŭ) sn taluri/talure (tá-lu-ri) – (unã cu talar)
ex: talurlu di moari putridzã; s-featsi cãt un talur
(expr: si ngrãshe multu)

§ tãlãrici (tã-lã-rícĭŭ) sn tãlãrici/tãlãrice (tã-lã-rí-ci) – talar njic; tãlãric, butinel, butinjor
{ro: putină mică}
{fr: petit “talar”}
{en: small “talar”}
ex: sade un tãlãrici (talar njic) di cash nj-armasi

§ tãlãric (tã-lã-rícŭ) sn tãlãritsi/tãlãritse (tã-lã-rí-tsi) – (unã cu tãlãrici)

§ ntalãr (ntá-lãrŭ) vb I ntãlãrai (ntã-lã-ráĭ), ntãlãram (ntã-lã-rámŭ), ntãlãratã (ntã-lã-rá-tã), ntãlãra-ri/ntãlãrare (ntã-lã-rá-ri) – bag lucri di mãcari (pipiryei, verdzu, turshii, cash, etc.) tu talarlu cu armirã tra s-li am ti earnã
{ro: pune în putina cu saramură}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tornu

tornu (tór-nu) (mi) vb I turnai (tur-náĭ), turnam (tur-námŭ), turnatã (tur-ná-tã), turnari/turnare (tur-ná-ri) –
1: versu (apã, yin, etc.) dit unã shishi (putir, cãldari, etc.) tra s-lu bag tu tsiva i pristi tsiva;
2: yin nãpoi di-iu earam dus; lj-lu dau nãpoi lucrul a atsilui di la cari lu-aveam loatã nãinti;
3: shuts di-alantã parti;
4: (mi) abat dit cali;
5: (sartsina di pi cal, gumar) s-apleacã (ngreacã) ma multu di-unã parti;
(expr:
1: nu hiu acshu s-tsã tornu pãputsãli = nu ahãrzescu, nu axizescu tsiva fatsã di tini;
2: mi turnai tu fatsã = mi-alãxii tu fatsã sh-aspun ma sãnãtos, dupã lãngoarea tsi feci; nj-tricu lãngoarea, mi nsãnai, mi sculai (dit crivati);
3: lj-lu tornu un lucru = lj-fac sh-mini atseali tsi nj-ari faptã el;
4: lj-tornu borgea = lj-dau nãpoi tsi-aveam mprumutatã;
5: lj-tornu (zborlu) = lj-dau apandisi;
6: mi tornu di zbor (grai) = nj-calcu zborlu, nu fac atseali tsi am tãxitã, trã cari am datã zborlu;
7: lj-u tornu mintea = l-fac si sh-alãxeascã mintea (pistea); l-fac s-mindueascã, s-dzãcã i s-facã atseali tsi voi mini; lu nduplic s-facã tsiva;
8: mi tornu turcu (uvreu, crishtin) = mi-alas di pistea tsi-aveam ta s-mi fac turcu (uvreu, crishtin);
9: tornu zboarãli (grãiti cu gura i scriati) = spun noima-a zboarãlor (grãiti cu gura i scriati) dit unã limbã tu altã)
{ro: turna, (se) întoarce, reveni}
{fr: tourner, retourner, revenir}
{en: turn, return}
ex: sh-turnã caplu s-lu veadã; toarnã-lj (vearsã-lj) nã chicã di apã tra si-sh la mãnjli; toarnã-nj (vearsã-nj apã) s-mi lau; turnai (virsai) yin dit botsã tu putir; turnã (virsã) dit pucic apã yii; turnats-vã (shutsãts-vã) cu fatsa nsus; ãlj si turnã lãngoarea (lj-vinji nãpoi lãngoarea; lãndzidzã diznou di idyea lãngoari); s-turna di la shoput (yinea di la shoput, iu s-avea dusã nãinti); prumuveara cãndu s-vã turnats (s-yinits nãpoi); toarnã-te (yinu nãpoi), lai, tate bune; turnãndalui-si (yinindalui nãpoi) aestu di la avinari; ãlj lu toarnã (lj-lu da nãpoi) al Coli; mula toarnã sãmarlu (mula fatsi ca unã parti di-a sãmarlui si sã ncljinã di-unã parti); s-tsã si toarnã (s-tsã s-abatã, s-tsã yinã sh-a tsia) haraua-aestã; ti turnash (ti-abãtush dit cali, vinjish) sh-la mini nã minutã; turnãm via (abãtum via, lj-alãxim cupanja); cãndu va nã turnats borgea?
(expr: va nã dats nãpoi atsea tsi mprumutat?); mi turnai tu fatsã
(expr: mi nsãnai, mi-alãxii tu fatsã sh-aspun ma sãnãtos, dupã lãngoarea tsi feci); e, e, lj-u toarnã
(expr: lj-deadi apandisea) preftul; valea-nj turnã zborlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn