§ bãtin (bắ-tinŭ) sn bãtini/bãtine (bắ-ti-ni) – (unã cu butin)
ex: bãtinlu lja sh-tut bati; bãtinlu earã lu-umpli

§ putinã (pú-ti-nã) sf putini/putine (pú-ti-ni) – (unã cu butin)

(expr: dit tut loclu); ficiorlji ãl strãbãturã loclu tut, di patruli pãrtsã
(expr: tut loclu); multu shtiut, cã-lj si avdzã numa tu patruli pãrtsã a lumiljei
(expr: tu tutã lumea)

§ partizan (par-ti-zánŭ) sm, sf, adg partizanã (par-ti-zá-nã), partizanj (par-ti-zánjĭ), partizani/partizane (par-ti-zá-ni) – om tsi tsãni (tsi easti di) partea-a unui altu om (a unei idei, a unei pisti, etc.); om tsi easti di unã idyi pãreari (idei) cu un altu om
{ro: partizan, adept}
{fr: partisan, adepte}
{en: partisan, follower, backer}
ex: partizanjlji (atselj tsi eara di partea) a vurgãrilor s-avea adunatã la mitrupulii

§ naparti/naparte (ná-par-ti) adv – di-alantã parti di loclu iu s-aflã atsel tsi zburashti; di-alantã parti; ma nclo; anaparti, dinaparti, dindi, didindi, dinclo;
(expr:
1: fac (acats cãtrã) naparti = fug cu dealaga, li cãlescu, angan cãtsaua, etc.;
2: u scot naparti = pot s-lu bitisescu lucrul; u scot ãn cap (la cap, ãn cali); u dau di cap; cãturtusescu, cuturtusescu);
3: di-aoa sh-naparti = di tora sh-ma nclo; di-aoa sh-ninti;
4: naparti di mini! = fudz diparti di mini; fudz cã nu voi s-ti ved dinintea-a mea)
{ro: dincolo}
{fr: au delà, loin, de l’autre coté}
{en: over there, on the other side}
ex: naparti (di-alantã parti) di Laea-Amari; yin di naparti (di dinclo, dit un loc diparti); alantsã featsirã naparti
(expr: fudzirã cu dealaga); cu minciuna nu u scot naparti
(expr: nu-l bitisescu lucrul cu minciuna, nu-ascap cu minciuna); sh-aoa naparti
(expr: sh-di-aoa ninti), trei anj di dzãli somnu!; naparti (di-alantã parti, ma nclo), tu unã vali; cljei, ush, acãtsarã cãtrã naparti
(expr: fudzirã); cari s-aspãrearã cãprili nãoarã, di fac naparti
(expr: fug cu dealaga, li cãrtsãnescu), acatsã-li ma s-pots

§ anaparti/anaparte (a-ná-par-ti) adv – (unã cu naparti)
ex: si s-arucã anaparti (si s-ducã di-alantã parti)

§ dinaparti/dina-parte (di-ná-par-ti) adv – (unã cu naparti)
ex: dãlãgats dinaparti

§ nanãparti/nanãparte (ná-nã-pár-ti) adv – di-unã parti; tu-unã parti, iuva
{ro: la o parte, într-o parte undeva}
{fr: d’un côté, quelque part}
{en: on the side, somewhere}
ex: mi ded nanãparti (di-unã parti); mi duc nanãparti (tu-unã parti, iuva)

§ mpartu1 (mpár-tu) (mi) vb IV shi I mpãrtsãi (mpãr-tsắĭ) shi mpãrtai, mpãrtsam (mpãr-tsámŭ) shi mpãrtam (mpãr-támŭ), mpãrtsãtã (mpãr-tsắ-tã) shi mpãrtatã (mpãr-tá-tã), mpãrtsãri/mpãr-tsãre (mpãr-tsắ-ri) shi mpãrtari/mpãrtare (mpãr-tá-ri) – un lucru (tsi eara ntreg), l-fac (l-disfac) tu dauã i ma multi cumãts (pãrtsã); dau la catiun ahoryea (dit unã parei di oaminj) unã parti dit un lucru; nã dispãrtsãm di cum earam deadun tra s-fãtsem ma multi parei ahoryea; mi dispartu sh-fug di ningã cariva; ãmpartu, dau, dispartu, disfac, disic, arãspãndescu, etc.
(expr:
1: mpartu (grãn, ti suflit) = fac unã dari, dau trã mortsã grãn, colivã, etc.;
2: nu-am tsiva sã mpartu cu el = nu-lj voi tsiva, nu-am vãrã ligãturã cu el, nu mi mealã tsi fatsi, etc.)
{ro: împărţi; despărţi, separa}
{fr: partager, distribuer; séparer}
{en: divide, distribute; separate}
ex: sã mpartu (s-arãspãndescu) oili pristi tutã padea; mpãrtsã (lã deadi) la tuts cãti unã; sh-nu tritsea ghini, lã intrã si sã mpartã (dispartã) shi si mpãrtsãrã (dispãrtsãrã); nu si mpãrtsã (dispãrtsã) di nãsã; cãndu sã si mpartã (si s-dispartã un di-alantu), sh-alãxirã nealili shi s-ligarã; vai agiundzets tu-un loc iu sã mpartu (disfac) cãljurli n doauã; di cãti ori va s-beau yin, mparti (dã la catiun) cãti nã chicutã; muzavir tsi poati sã mpartã nã crishtinã di bãrbat; si ncãcearã fratslji, tora va si mpartã (va s-dispartã); nu pot s-mi mpartu (s-mi fac doi) ca s-hiu sh-aoa sh-aclo; cãndu-lj vidzurã, n loc sã mpartã ti suflit
(expr: tu loc s-facã darea trã mortsã), acãtsarã s-facã numta; li mpãrtã
(expr: featsi darea trã mortsã) la shasi stãmãnj; u nyisedz pi dadã-mea, va s-lji mpartu grãn
(expr: s-fac unã dari trã suflitlu a ljei)

§ mpãrtsãt (mpãr-tsắtŭ) adg mpãrtsãtã (mpãr-tsắ-tã), mpãrtsãts (mpãr-tsắtsĭ), mpãrtsãti/mpãr-tsãte (mpãr-tsắ-ti) – tsi easti faptu (disicat, tãljat, etc.) tu ma multi cumãts (pãrtsã); tsi easti dat la ma multsã oaminj (unã parti ahoryea la cati om); tsi s-ari dispãrtsãtã di cariva; ãmpãrtsãt, dat, dispãrtsãt, disfaptu, disicat, arãspãndit, etc.
{ro: împărţit; despărţit, separat}
{fr: partagé, distribué; séparé}
{en: divided, distributed; separated}
ex: nã him mpãrtsãti ca njelj di oi

§ mpãrtat (mpãr-tátŭ) adg mpãrtatã (mpãr-tá-tã), mpãrtats (mpãr-tátsĭ), mpãrtati/mpãrtate (mpãr-tá-ti) – (unã cu mpãrtsãt)

§ mpãrtsãri/mpãrtsãre (mpãr-tsắ-ri) sf mpãrtsãri (mpãr-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mparti tsiva; ãmpãrtsãri, dari, dispãrtsãri, disfãtseari, disicari, arãspãndiri, etc.
{ro: acţiunea de a împărţi; de a despărţi, de a separa; împărţire; despărţire, separare, separaţie}
{fr: action de partager, de distribuer; de séparer}
{en: action of dividing, of distributing; of separating}
ex: s-bãturã la mpãrtsãri; ca nãshti frats, nu sã ncãcearã tu mpãrtsãri; pãni, grãn ti mpãrtsãri
(expr: ti dari trã mortsã)

§ mpãrtari/mpãrtare (mpãr-tá-ri) sf mpãrtãri (mpãr-tắrĭ) – (unã cu mpãrtsãri)

§ nimpãrtsãt (nim-pãr-tsắtŭ) adg nimpãrtsãtã (nim-pãr-tsắ-tã), nimpãrtsãts (nim-pãr-tsắtsĭ), nimpãrtsãti/nimpãrtsãte (nim-pãr-tsắ-ti) – tsi nu easti mpãrtsãt; tsi nu easti dispãrtsãt
{ro: neîmpărţit; nedespărţit, neseparat}
{fr: qui n’est pas partagé, qui n’est pas distribué; qui n’est pas séparé}
{en: undivided, undistributed; unseparated}

§ nimpãrtsãri/nimpãrtsãre (nim-pãr-tsắ-ri) sf nimpãrtsãri (nim-pãr-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si mparti (disparti) tsiva
{ro: acţiunea de a nu împărţi; de a nu despărţi, de a nu separa; neseparare}
{fr: action de ne pas partager, de ne pas distribuer; de ne pas séparer}
{en: action of not dividing, of not distributing; of not separating}

§ mpartu2 (mpár-tu) sn mparturi(?) (mpár-turĭ) – lucrul tsi si mparti; atsea (partea) tsi lja cariva di la unã mpãrtsãri; (fig: mpartu = grãnlu, coliva, etc. tsi lja un, cãndu s-fatsi unã dari trã mortsã)
{ro: partea luată la o împărţire; pomană}
{fr: part reçu d’un partage; aumône}
{en: part received in a division; alms}

§ mpãrtãciuni/mpãrtãciune (mpãr-tã-cĭú-ni) sf mpãrtãciunj (mpãr-tã-cĭúnjĭ) – lucrul faptu cãndu si mparti tsiva; ãmpãrtãciuni, mpãrtsãri, ãmpãrtsãri
{ro: împărţire, diviziune}
{fr: division, partage}
{en: division, distribution}

§ pãrtãciuni/pãrtãciune (pãr-tã-cĭú-ni) sf pãrtãciunj (pãr-tã-cĭúnjĭ) – atsea (tsirimonja) tsi fatsi preftul (di-aradã tu bisearicã) cãndu da a crishtinjlor nã chicutã di yin s-bea sh-nã cumãticã di pãni ayisitã s-mãcã (tsi pãristisescu sãndzili sh-truplu-a Hristolui) tra s-lã si ljartã amãrtiili; pãnea sh-yinlu ayisit tsi-l da preftul a crishtinjlor la-aestã tsirimonji; cumnicãturã, cumãnicãturã, cuminicãturã
{ro: cuminecătură}
{fr: communion; eucharistie, sacrements}
{en: communion; eucharist, sacrements}
ex: s-dai eleimosini peascumtalui, cã tr-atsea nã chirem pãrtãciunea (cumnicãtura)

§ ãmpartu (ãm-pár-tu) (mi) vb IV ãmpãrtsãi (ãm-pãr-tsắĭ), ãmpãrtsam (ãm-pãr-tsámŭ), ãmpãrtsãtã (ãm-pãr-tsắ-tã), ãmpãrtsã-ri/ãmpãrtsãre (ãm-pãr-tsắ-ri) – (unã cu mpartu)

§ ãmpãrtsãt (ãm-pãr-tsắtŭ) adg ãmpãrtsãtã (ãm-pãr-tsắ-tã), ãmpãrtsãts (ãm-pãr-tsắtsĭ), ãmpãrtsãti/ãmpãrtsãte (ãm-pãr-tsắ-ti) – (unã cu mpãrtsãt)

§ ãmpãrtsãri/ãmpãrtsãre (ãm-pãr-tsắ-ri) sf ãmpãrtsãri (ãm-pãr-tsắrĭ) – (unã cu mpãrtsãri)

§ ãmpãrtãciu-ni/ãmpãrtãciune (ãm-pãr-tã-cĭú-ni) sf ãmpãrtãciunj (ãm-pãr-tã-cĭúnjĭ) – (unã cu mpãrtãciuni)

§ dispartu (dis-pár-tu) (mi) vb IV dispãrtsãi (dis-pãr-tsắĭ), dispãrtsam (dis-pãr-tsámŭ), dispãrtsãtã (dis-pãr-tsắ-tã), dispãrtsãri/dispãrtsãre (dis-pãr-tsắ-ri) – lu mpartu (l-disfac) un lucru (tsi eara ntreg) tu ma multi cumãts (pãrtsã); arãspãndescu lucri tsi s-aflã adunati deadun tu-un loc; mi dipãrtedz (fug) di ningã cariva; mi herãsescu di soi i oaspits; fac si sta ahoryea doi oaminj tsi s-alumtã; ãmpartu, mpartu, disfac, disic, arãspãndescu, herãsescu, etc.
(expr: mi dispartu di nicuchirã (nicuchir) = u fac nicuchira (nicuchirlu) sã-nj fugã din casã (dupã nomurli-a statlui iu bãnãm) tra s-nu mata bãnãm deadun ca bãrbat shi muljari; mi-alas di nicuchirã, mi dizmãrit)
{ro: despărţi, separa, divorţa}
{fr: (se) diviser, séparer, divorcer}
{en: divide, separate, divorce}
ex: cãndu s-dispãrtsãrã eara zghic mari, canda-lj dzãtsea tsiva cã nu vrea s-lu mata veadã; arsãrirã vitsinili s-lji dispartã cã vrea si s-vatãmã; s-dispãrtsãrã frats di hatra-a muljerlor cã nãsi nu putea s-treacã deadun; la Cheatra-Lai, cãljurli s-dispartu (s-disfac); ea disparti (dipãrteadzã) hilj di dadã; s-dispãrtsã earã di (fudzi di la) pãrintsã; el s-avea dispãrtsãtã di nveastã
(expr: s-avea dizmãritatã, s-avea alãsatã di nveastã)

§ dispãrtsãt (dis-pãr-tsắtŭ) adg dispãrtsãtã (dis-pãr-tsắ-tã), dispãrtsãts (dis-pãr-tsắtsĭ), dispãrtsãti/dispãrtsãte (dis-pãr-tsắ-ti) – (lucru) tsi easti mpãrtsãt (disfaptu, disicat) tu cumãts (pãrtsã); tsi easti dipãrtat di-atselj (atseali) cu cari eara deadun nãinti; ãmpãrtsãt, mpãrtsãt, disfaptu, disicat, arãspãndit, herãsit, etc.
{ro: despărţit, separat, divorţat}
{fr: divisé, séparé, divorcé}
{en: divided, separated, divorced}

§ dispãrtsãri/dispãrtsãre (dis-pãr-tsắ-ri) sf dispãrtsãri (dis-pãr-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispartu lucrili i oaminjlji; ãmpãrtsãri, mpãrtsãri, disfãtseari, disicari, arãspãndiri, herãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a despărţi, de a separa, de a divorţa; despărţire, separare, divorţare}
{fr: action de diviser, de séparer, de divorcer}
{en: action of dividing, of separating, of divorcing}
ex: dispãrtsãrea nã easti trã multsã anj

§ nidispãrtsãt (ni-dis-pãr-tsắtŭ) adg nidispãrtsãtã (ni-dis-pãr-tsắ-tã), nidispãrtsãts (ni-dis-pãr-tsắtsĭ), nidispãrtsãti/nidispãrtsãte (ni-dis-pãr-tsắ-ti) – (lucru) tsi nu easti dispãrtsãt (disfaptu, disicat) tu cumãts; tsi sta tut chirolu aproapea di cariva di cari nu s-disparti dip; nimpãrtsãt, nidisfaptu, nidisicat
{ro: nedespărţit, neseparat}
{fr: non divisé, inséparable}
{en: undivided, inseparable}
ex: umbrã nidispãrtsãtã di om

§ nidispãrtsãri/nidispãrtsãre (ni-dis-pãr-tsắ-ri) sf nidispãrtsãri (ni-dis-pãr-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-dispartu lucrili i oaminjlji; nimpãrtsãri, nidisfãtseari, nidisicari
{ro: acţiunea de a nu (se) despărţi, de a nu (se) separa; nedespărţire, neseparare}
{fr: action de ne pas (se) diviser, de ne pas (se) séparer}
{en: action of not dividing, of not separating}

§ dispãrtsiturã dis-pãr-tsi-tú-rã) sf dispãrtsituri dis-pãr-tsi-túrĭ) – loclu iu s-dispartu dauã i ma multi lucri nealichiti un li-alantu; cumatã tsi easti dispãrtsãtã di-un lucru; dispãrtsãri, mpãrtsãri
{ro: despărţitură}
{fr: séparation, division}
{en: separation. divisiom}

§ tãyisit (tã-yi-sítŭ) adg tãyisitã (tã-yi-sí-tã), tãyisits (tã-yi-sítsĭ), tãyisiti/tãyisite (tã-yi-sí-ti) – (unã cu tãisit)

§ tãyisiri/tãyisire (tã-yi-sí-ri) sf tãyisiri (tã-yi-sírĭ) – (unã cu tãisiri)

{fr: mettre des choses (à manger) dans le tonneau avec de la saumure}
{en: preserve food items in a brine cask}
ex: cãndu u vidzui, ma ntãlãra cashlu (bãga cashlu tu talar); ntãlãrã verdzul di moari

§ ntãlãrat (ntã-lã-rátŭ) adg ntãlãratã (ntã-lã-rá-tã), ntãlãrats (ntã-lã-rátsĭ), ntãlãrati/ntãlãrate (ntã-lã-rá-ti) – lucru di mãcari (pipiryei, verdzu, turshii, cash, etc.) bãgat tu talarlu cu armirã
{ro: pus în putina cu saramură}
{fr: mis dans le tonneau avec de la saumure}
{en: preserved in a brine cask}

§ ntãlãrari/ntãlãrare (ntã-lã-rá-ri) sf ntãlãrãri (ntã-lã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru di mãcari s-bagã tu-armira dit talar
{ro: acţiunea de a pune în putina cu saramură}
{fr: action de mettre des choses (à manger) dans le tonneau avec de la saumure}
{en: action of preserving food items in a brine cask}

(expr: nj-apãndisi cu iholu tsi scoasi); s-turnã di grai
(expr: sh-cãlcã zborlu, nu featsi atseali trã tsi avea datã zbor); s-turnarã turtsã
(expr: s-featsirã turtsã, di pistea nturtseascã)

§ turnat (tur-nátŭ) adg turnatã (tur-ná-tã), turnats (tur-nátsĭ), turnati/turnate (tur-ná-ti) –
1: tsi easti virsat (yin, apã, etc.) dit unã shishi (putir, cãldari, etc.) sh-bãgat tu tsiva i pristi tsiva;
2: vinjit nãpoi di-iu eara dus; (lucru) tsi easti dat nãpoi (di la-atsel tsi lu-avea loatã nãinti);
3: tsi easti shutsãt di-alantã parti;
4: tsi s-ari abãtutã din cali;
5: (sartsina di pi cal, gumar) tsi s-ari aplicatã ma multu di-unã parti
{ro: turnat, întors, revenit}
{fr: tourné, retourné, revenu}
{en: turned, returned}
ex: l-vidzurã turnat (vinjit nãpoi); cu ciocurli mãri turnati (shutsãti); ti turnash (vinjis nãpoi) turnat tu fatsã (sãnãtos tu fatsã)

§ turnari/turnare (tur-ná-ri) sf turnãri (tur-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-toarnã tsiva, cãndu s-toarnã cariva; turnãturã
{ro: acţiunea de a turna, de a (se) întoarce, de a reveni; turnare, întoarcere, revenire}
{fr: action de tourner, de retourner, de revenir}
{en: action of turning, of returning}
ex: dipãrtoasã-i calea sh-nu shtiu a lor turnari (sh-nu shtiu di easti sigurã a lor yiniri nãpoi); ma-agonja va s-lja lãna di turnari (tra s-hibã trasã ninga unãoarã tu scamnu)

§ niturnat (ni-tur-nátŭ) adg niturnatã (ni-tur-ná-tã), niturnats (ni-tur-nátsĭ), niturnati/niturnate (ni-tur-ná-ti) – tsi nu easti turnat; (fig: niturnat = atsel tsi easti mortu, sh-nu s-mata toarnã tu banã)
{ro: neturnat, neîntors, etc.}
{fr: qui n’est pas tourné, qui n’est pas rentré; etc.}
{en: who has not been turned, who is not returned, etc.}
ex: du-ti la niturnatslji (fig: la-atselj tsi nu s-toarnã, la mortsã)

§ niturna-ri/niturnare (ni-tur-ná-ri) sf niturnãri (ni-tur-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-toarnã tsiva, cãndu nu s-toarnã cariva
{ro: acţiunea de a nu turna, de a nu (se) întoarce; etc.}
{fr: action de ne pas tourner, de ne pas retourner, de ne pas revenir}
{en: action of not turning, of not returning}

§ turnatã (tur-ná-tã) sf turna-ti/turnate (tur-ná-ti) – oara tsi s-toarnã cariva
{ro: întoarcere}
{fr: retour}
{en: return}
ex: s-aflã calea tu turnatã (tu oara tsi va s-toarnã); tru turnata (tu oara tsi va s-toarnã) di la oi; va yin s-ti ved tu turnatã (tu turnari, cãndu va mi tornu); unã turnatã (cum s-toarnã; cum s-turnã), bãrbat-su, sh-acãtsã s-plãngã

§ turnãturã (tur-nã-tú-rã) sf turnãturi (tur-nã-túrĭ) – atsea tsi fatsi cariva cãndu toarnã tsiva (vearsã apã, yini nãpoi di-iu eara, shutsã un lucru di-alantã parti, etc.); turnari, uspitsãlji;
(expr: tsi s-nu-aibã turnãturã la nãs = tsi nu va-lj facã vizitã, tsi nu va-lj hibã oaspi acasã)
{ro: întoarcere, întorsătură, detur, ospitalitate, traducere, etc.}
{fr: retour, détour, hospitalité, traduction, etc.}
{en: return, detour, turn, translation, etc.}
ex: doi mesh tsãni imnãtura shi altsã ahãntsã turnãtura (yinirea nãpoi); calea aestã ari multi turnãturi (shutsãturi); s-hibã turnãtura (turnarea, tritsearea, uspitsãlja tu turnatã) pri-acasã; nu eara om tsi s-nu-aibã turnãturã (tsi s-nu-lj yinã vizitã s-nu-lj treacã ca oaspi pri) la nãs; greauã easti turnãtura
(expr: turnarea, spunearea-a noimãljei tu-unã altã limbã) a aishtui cãntic

§ ntornu (ntór-nu) (mi) vb I nturnai (ntur-náĭ), nturnam (ntur-námŭ), nturnatã (ntur-ná-tã), nturnari/nturnare (ntur-ná-ri) – (unã cu tornu)
ex: alasã s-tsã ntoarnã (toarnã); ntoarnã (ngreacã ma multu) nandreapta; s-tsã si ntoarnã shi la caplu-a tãu; nturnai (abãtui) via tu gãrdinã

§ nturnat (ntur-nátŭ) adg nturnatã (ntur-ná-tã), nturnats (ntur-nátsĭ), nturnati/nturnate (ntur-ná-ti) – (unã cu turnat)

§ nturnari/nturnare (ntur-ná-ri) sf nturnãri (ntur-nắrĭ) – (unã cu turnari)

§ arãstornu (a-rãs-tór-nu) (mi) vb I arãsturnai (a-rãs-tur-náĭ), arãsturnam (a-rãs-tur-námŭ), arãs-turnatã (a-rãs-tur-ná-tã), arãsturnari/arãsturnare (a-rãs-tur-ná-ri) – min (pingu) un lucru dit semtea-a lui di-aradã sh-lu fac s-cadã di-unã parti i di-alantã; tornu (arucutescu) di partea-alantã; arustornu, alãstornu, alustornu, rãstornu, ristor; arucutescu, surpu; (fig:
1: arãstornu = beau i mãc; trec prit gãrgãlan mãcari i beari;
2: lu-arãstornu = l-vatãm, lu-aruc mpadi di-l vatãm)
{ro: răsturna}
{fr: renverser}
{en: turn over}
ex: lu-arãsturnai (l-surpai, lu-arcai mpadi) di pri cal; s-arãsturnã furtia di pri gumar; butinlu s-arãstoarnã; dzua fudzi di njelj shi noaptea arãstoarnã (vatãmã) boulu; trag armãnjlji, lj-arãstoarnã (ãlj vatãmã)

§ arãsturnat (a-rãs-tur-nátŭ) adg arãsturnatã (a-rãs-tur-ná-tã), arãsturnats (a-rãs-tur-nátsĭ), arãsturnati/arãsturnate (a-rãs-tur-ná-ti) – tsi easti turnat di partea-alantã; arusturnat, alãsturnat, alusturnat, rãsturnat, risturat; arucutit, surpat
{ro: răsturnat}
{fr: renversé}
{en: turned over}
ex: tuti s-videa arãsturnati (turnati di partea-alantã) nuntru, tu baltã

§ arãsturnari/arãsturnare (a-rãs-tur-ná-ri) sf arãsturnãri (a-rãs-tur-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãstoarnã tsiva; arusturnari, alãsturnari, alusturnari, rãsturnari, risturari; arucutiri, surpari
{ro: acţiunea de a răsturna}
{fr: action de renverser}
{en: action of turning over}
ex: s-avdzã unã arãsturnari

§ rãstornu (rãs-tór-nu) (mi) vb I rãsturnai (rãs-tur-náĭ), rãstur-nam (rãs-tur-námŭ), rãsturnatã (rãs-tur-ná-tã), rãsturnari/rãs-turnare (rãs-tur-ná-ri) – (unã cu arãstornu)

§ rãsturnat (rãs-tur-nátŭ) adg rãsturnatã (rãs-tur-ná-tã), rãsturnats (rãs-tur-nátsĭ), rãsturnati/rãsturnate (rãs-tur-ná-ti) – (unã cu arãsturnat)

§ rãs-turnari/rãsturnare (rãs-tur-ná-ri) sf rãsturnãri (rãs-tur-nắrĭ) – (unã cu arãsturnari)

§ arustornu (a-rus-tór-nu) (mi) vb I arusturnai (a-rus-tur-náĭ), arusturnam (a-rus-tur-námŭ), arusturnatã (a-rus-tur-ná-tã), arusturnari/arusturnare (a-rus-tur-ná-ri) – (unã cu arãstornu)
ex: s-arusturnã carotsa

§ arus-turnat (a-rus-tur-nátŭ) adg arusturnatã (a-rus-tur-ná-tã), arusturnats (a-rus-tur-nátsĭ), arusturnati/arusturnate (a-rus-tur-ná-ti) – (unã cu arãsturnat)

§ arusturnari/arusturnare (a-rus-tur-ná-ri) sf arusturnãri (a-rus-tur-nắrĭ) – (unã cu arãsturnari)

§ ristor (ris-tór) (mi) vb I risturai (ris-tu-ráĭ), risturam (ris-tu-rámŭ), risturatã (ris-tu-rá-tã), risturari/risturare (ris-tu-rá-ri) – (unã cu arãstornu)
ex: birbeclu mi mbutsã shi mi risturã (mi-arãsturnã)

§ risturat (ris-tu-rátŭ) adg risturatã (ris-tu-rá-tã), risturats (ris-tu-rátsĭ), risturati/risturate (ris-tu-rá-ti) – (unã cu arãsturnat)

§ risturari/risturare (ris-tu-rá-ri) sf risturãri (ris-tu-rắrĭ) – (unã cu arãsturnari)

§ alãstornu (a-lãs-tór-nu) (mi) vb I alãsturnai (a-lãs-tur-náĭ), alãsturnam (a-lãs-tur-námŭ), alãsturnatã (a-lãs-tur-ná-tã), alãsturnari/alãsturnare (a-lãs-tur-ná-ri) – (unã cu arãstornu)

§ alãsturnat (a-lãs-tur-nátŭ) adg alãs-turnatã (a-lãs-tur-ná-tã), alãsturnats (a-lãs-tur-nátsĭ), alãsturna-ti/alãsturnate (a-lãs-tur-ná-ti) – (unã cu arãsturnat)

§ alãstur-nari/alãsturnare (a-lãs-tur-ná-ri) sf alãsturnãri (a-lãs-tur-nắrĭ) – (unã cu arãsturnari)

§ alustornu (a-lus-tór-nu) (mi) vb I alusturnai (a-lus-tur-náĭ), alusturnam (a-lus-tur-námŭ), alustur-natã (a-lus-tur-ná-tã), alusturnari/alusturnare (a-lus-tur-ná-ri) – (unã cu arãstornu)

§ alusturnat (a-lus-tur-nátŭ) adg alustur-natã (a-lus-tur-ná-tã), alusturnats (a-lus-tur-nátsĭ), alusturna-ti/alusturnate (a-lus-tur-ná-ti) – (unã cu arãsturnat)
ex: fliturlu alusturnat (arãsturnat)

§ alusturnari/alusturnare (a-lus-tur-ná-ri) sf alusturnãri (a-lus-tur-nắrĭ) – (unã cu arãsturnari)