§ sab (sábŭ) adg sabã (sá-bã), saghi (sághĭ), sabi/sabe (sá-bi) – (unã cu slab)
ex: lo calea sabã (slabã, arauã, xãifã)

§ slãbushcu (slã-búsh-cu) adg slãbushcã (slã-búsh-cã), slãbushtsã (slã-búsh-tsã), slãbushti/slãbushte (slã-búsh-ti) – cari easti niheamã ca slab; tsi nu para easti gras; tsi nu para ari grãsimi; slab, sab, sclab
{ro: slăbuţ}
{fr: faiblet, maigrelet}
{en: somewhat lean (weak)}
ex: nveastã slãbushcã (niheamã ca slabã); s-featsi slabã, slãbushcã

§ slãbintsã1 (slã-bín-tsã) sf slãbintsã (slã-bín-tsã) – harea tsi-l fatsi omlu tra s-hibã slab, s-nu hibã gras (s-nu-aibã puteari, s-hibã adinat, atih, zãif, zãifcu); harea tsi-l fatsi omlu s-facã lãets (s-hibã arãu, lai, zãif, zãifcu, tihilai, afishcu, nibun, ursuz, urut, cãni, pãngãn, vombir, cãtrãcearcu, etc.); slãbeatsã, slãbilji, sclãbintsã, sclãbeatsã, sclãbilji; urãtseatsã, urteatsã, urãtsami, arãeatsã, ursuzlãchi, vumbirlãchi
{ro: slăbiciune, răutate}
{fr: faiblesse, débilité; mal, méchanceté}
{en: weakness, debility; wickedness, badness}
ex: featsi multi slãbintsã (lãets); di slãbintsã (di niputeari, di adinati tsi suntu), nitsi cãtsalili nu featã; mi lo unã slãbintsã (nj-vinji ca unã milii, mi-acãtsã ca unã curmari, lishin); s-hibã afiritã hoara di tuti slãbintsãli (lãetsli) di nafoarã; nu earam om di-arãilji, om ta s-adar slãbintsã (lãets); nu va mutreascã s-facã slãbintsã (urteatsã, lãeatsã) la vãrã; vinji bãrbat-su shi nu-lj featsi slãbintsã (lãeatsã); omlu arãu nu-ts fatsi lucri buni sh-aoatsi nu ved slãbintsã (lãeatsã); om arãu nu-nj hiu, slãbintsã (lãeatsã) la oaminj nu-am adratã

§ slãbeatsã (slã-beá-tsã) sf slãbets (slã-bétsĭ) – (unã cu slãbintsã1)

§ slãbilji/slãbilje (slã-bí-lji) sf slãbilj (slã-bíljĭ) – (unã cu slãbintsã1)
ex: ari mari slãbilji

§ sclãbintsã (sclã-bín-tsã) sf sclãbintsã (sclã-bín-tsã) – (unã cu slãbintsã1)

§ sclãbeatsã (sclã-beá-tsã) sf sclãbets (sclã-bétsĭ) – (unã cu slãbintsã1)

§ sclãbilji/sclãbilje (sclã-bí-lji) sf sclãbilj (sclã-bíljĭ) – (unã cu slãbintsã1)

§ slãghescu (slã-ghĭés-cu) vb IV slãghii (slã-ghíĭ), slãgheam (slã-ghĭámŭ), slãghitã (slã-ghí-tã), slãghiri/slãghire (slã-ghí-ri) –
1: angrec ma putsãn (di nimãcari, di niputeari, etc.); mi trag la fatsã (di lãngoarea tsi u-avui); cher di putearea tsi u-aveam ma ninti;
2: mi fac om arãu, nj-intrã lãets tu inimã sh-tu minti; mi fac cu lãets (urãtets, urtets, ursuzlãchi, etc.); sclãghescu, atihescu, adinãtsescu
{ro: slăbi; (se) înrăi}
{fr: maigrir, s’affaiblir; devenir méchant}
{en: lose weight, lose strength, weaken; become wicked}
ex: slãghi feata (ngreacã ma putsãn, s-trapsi la fatsã), s-featsi ca cartea; slãghi (chiru ucadz, s-trapsi la fatsã) di canda fu lãndzit; slãghea-lj (fã-u ma putsãn streasã) funea s-nu si zgrumã; multu mi slãghii (mi trapshu) la fatsã; lailu-lj di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; ãl vidzurã pãrintsãlj cã slãgheashti dzuã di dzuã; shi supsi-supsi, si-lj-creapã-numa, cã slãghi feata ca cartea

§ slãghit1 (slã-ghítŭ) adg slãghitã (slã-ghí-tã), slãghits (slã-ghítsĭ), slãghiti/slãghite (slã-ghí-ti) – cari ngreacã ma putsãn; cari s-trapsi la fatsã; cari s-featsi cama-arãu di cum eara; sclãghit, atihit, adinãtsit
{ro: slăbit; înrăit}
{fr: maigri, affaibli; devenu méchant}
{en: who has lost weight, who has lost strength, weakened; who became wicked}
ex: cal slãghit di lucru

§ slãghiri/slãghire (slã-ghí-ri) sf slãghiri (slã-ghírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva slãgheashti; sclãghiri, atihiri, adinãtsiri
{ro: acţiunea de a slăbi; de a (se) înrăi; slăbire; înrăire}
{fr: action de maigrir, de s’affaiblir; de devenir méchant}
{en: action of losing weight, of losing strength, of weakening; of becoming wicked}

§ sclãghescu (sclã-ghĭés-cu) vb IV sclãghii (sclã-ghíĭ), sclãgheam (sclã-ghĭámŭ), sclãghitã (sclã-ghí-tã), sclãghiri/sclãghire (sclã-ghí-ri) – (unã cu slãghescu)

§ sclãghit (sclã-ghítŭ) adg sclãghitã (sclã-ghí-tã), sclãghits (sclã-ghítsĭ), sclãghiti/sclãghite (sclã-ghí-ti) – (unã cu slãghit)

§ sclãghiri/sclãghire (sclã-ghí-ri) sf sclãghiri (sclã-ghírĭ) – (unã cu slãghiri)

§ slãghit2 (slã-ghítŭ) sm pl(?) – unã soi di niputeari la prãvdzã, tsi sh-u-adutsi cu oftica, shi li fatsi sã slãgheascã
{ro: boală de vite ce le face să slăbească}
{fr: maladie des animaux qui les fait affaiblir}
{en: animal sickness that weakens them}

{ro: acţiunea de a răsfăţa, de a dezmierda; mângâiere, dezmier-dare}
{fr: action de caresser, de choyer, de dorloter; caresse, cajolerie}
{en: action of caressing, of fondling, of pampering, of spoiling; caress}
ex: ashtirnutlu eara ninga proaspit di zdrudirli (hãidipsirli) a lor