DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bushcu

bushcu (búsh-cu) adg bushcã (búsh-cã), bushchi (búsh-chi), bushchi/bushche (búsh-chi) [zbor di hãidipsiri trã njitslji oachish] – cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-ocljilj, dzeanili sh-perlu ncljish tu hromã (tsi da niheamã ca pi cãstãnji); calesh, calish; oacljish
{ro: oacheş, şaten}
{fr: châtin, brunet (terme de tendresse pour un enfant)}
{en: chestnut brown}
ex: mushat ca tini, bushcul ali mami; tu-un mes di la fuga-a lui, feci bushcul aestu (ficiorlu-aestu oacljish); bushchilj a mei!

§ bushcutos (bush-cu-tósŭ) adg bushcutoasã (bush-cu-tŭá-sã), bushcutosh (bush-cu-tóshĭ), bushcutoasi/bushcutoase (bush-cu-tŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji); tsi easti mplin tu fatsã; cãrnos
{ro: cărnos; plin, rotund (la faţă)}
{fr: charnu; plein}
{en: fleshy; full, plump}
ex: frãmti largã, bushcutoasã (mplinã); bratsãli goali, albi sh-bushcutoasi (cãrnoasi, mushcljoasi)

§ bulcicos (bul-ci-cósŭ) adg bulcicoasã (bul-ci-cŭá-sã), bulcicosh (bul-ci-cóshĭ), bulcicoa-si/bulcicoase (bul-ci-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)

§ bucicos (bucĭ-cósŭ) adg bucicoasã (bucĭ-cŭá-sã), bucicosh (bucĭ-cóshĭ), bucicoasi/bucicoase (bucĭ-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)
ex: fatsili a meali-aroshi, bucicoasi (cãrnoasi)

§ bucicu (búcĭ-cu) adg bucicã (búcĭ-cã), bucichi (búcĭ-chi), bucichi/buciche (búcĭ-chi) – (oai) cu arocuti aroshi deavãrliga di oclji; buci
{ro: oacăr}
{fr: brebis aux cercles rouges autour des yeux}
{en: sheep with red circles around the eyes}

§ buci (búcĭŭ) adg buci/buce (bú-ci) pl(?) – (unã cu bucicu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

calesh

calesh (ca-léshĭŭ) adg caleshi/caleshe (ca-lé-shi), calesh (ca-léshĭ), caleshi/caleshe (ca-lé-shi) – (om) cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-perlu, dzeanili sh-ocljilj lãi; (oai, caprã, etc.) albã cu dãmtsi lãi pi cap, ma multu deavãrliga di oclji; calish; oacljish, bushcu
{ro: (om) oacheş; (oaie, capră, etc.) albă cu pete negre pe cap}
{fr: brun, brunet; (mouton, chèvre, etc.) blanc avec des taches noires sur la tête et, surtout, autour des yeux}
{en: (man) brown; (sheep, goat, etc.) white with black spots on its head}
ex: am un mãnar calesh

§ calish (cá-lishĭŭ) adg calishi/calishe (cá-li-shi), calish (cá-lishĭ), calishi/calishe (cá-li-shi) – (unã cu calesh)
ex: tsi gioni-aleptu! birbec calish!

§ oacljish (ŭá-cljishĭŭ) adg oacljishi/oacljishe (ŭá-clji-shi), oacljish (ŭá-cljishĭ), oacljishi/oacljishe (ŭá-clji-shi) – (om) cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-perlu, dzeanili sh-ocljilj lãi; calesh, calish, sumulai; bushcu
{ro: oacheş, brunet}
{fr: brun, brunet}
{en: brown}
ex: vidzui nã featã oacljishi sh-mushatã; nveasta oacljishi, nishani!; gioni oacljish

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

slab1

slab1 (slábŭ) sm fãrã pl – harea-a omlui tsi-l fatsi s-nu hibã bun (s-hibã arãu); harea tsi pãrãstiseashti arãulu; slabã, arãu, rãu, lãeatsã, taxirati
{ro: rău}
{fr: mal, inconvénient}
{en: evil}
ex: di-i trã slab (arãu, lucrili slabi), lãilji s-nji bag; nu lj-adusi vãrnu slab (arãu); omlu tu slab (lãeatsã) caftã oaminj sh-pãrigurii; lj-am faptã vãr slab (lãeatsã, lucru-arãu) di nu yini s-mi veadã

§ slabã (slá-bã) sf slabi/slabe (slá-bi) – hui urutã tsi poati s-u aibã un om; nvitsãturã urutã; harea tsi-l fatsi omlu s-hibã arãu; slab, arãu, rãu, hui, etc.
{ro: rău, apucătură rea}
{fr: habitude mauvaise}
{en: bad habit}
ex: slaba-a lui (huea-a lui urutã) acreashti oarã di oarã; n casã ari tuti slabili (lucrili slabi, taxirãtsli, lãngorli)

§ slab2 (slábŭ) adg slabã (slá-bã), slaghi (slághĭ), slabi/slabe (slá-bi) – sab, sclab;
1: tsi nu easti gras; tsi easti macru; tsi easti fãrã puteari; adinat, atih, zãif, zãifcu;
2: tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti, arali; tsi ari hãri uruti (lãi, nibuni); arãu, lai, zãif, zãifcu, tihilai, afishcu, nibun, ursuz, urut, cãni, pãngãn, vombir, cãtrãcearcu, etc.
{ro: slab; rău}
{fr: maigre, faible; mauvais, méchant}
{en: lean, weak; bad, wicked, evil}
ex: tatã-tu slab (tsi nu easti gras), fãrã cap, tatã-tu gros, fãrã os (angucitoari: saclu); oili a lui, s-li suflai, cãdea mpadi: ahãntu slabi (adinati) eara; soarili slab (adinat) lu-arup sudori; nu-i lucru slab (arãu) s-nidzem aclo; easti un om slab (arãu, piricljos); sã s-aflã trã oarã slabã (arauã, urutã); carnea easti slabã (macrã); di om slab (arãu), largu; ti bati, easti om slab (om arãu); slab (greu, arãu) njardzi lucrul; avea un om tsi lu ntriba sh-trã bun sh-trã slab (lucri nibuni); shi-lj dzãtsi, cã lucru slab (arãu, nibun) curã tu mesi; adunã di earba-aestã sã s-aflã trã oarã slabã (arauã, greauã); tu vãsilia-a lui, om fur sh-om slab (arãu) nu bãna; shedz, bune, shedz, slabe!; tuts furlji sh-tuts lãilji shi slaghilji (arãilji) oaminj; om slab (arãu) nu hiu, arãu nu-am faptã la vãrnã; s-aleagã cari-i bunlu shi sã-lj pitreacã slablu (atsel tsi nu-i bun, nibunlu) nãpoi

§ sclab (sclábŭ) adg sclabã (sclá-bã), sclaghi (sclághĭ), sclabi/sclabe (sclá-bi) – (unã cu slab)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zdrod

zdrod (zdródŭ) sm, sf, adg zdrodã (zdró-dã), zdrodz (zdródzĭ), zdrodi/zdrode (zdró-di) – un tsi easti njic, dultsi, vrut shi diznjirdat; dash, scumpu, vrut, durut, ahar, diznjirdat, hãidipsit, yearan, etc.
{ro: drăgălaş, iubit}
{fr: mignon, charmant, bien-aimé}
{en: tiny and delicate person, pet, darling, dear, lover}
ex: zdrodlu (dashlu) plãndzi; tut cu zdroda (vruta) s-mi hãrsescu

§ zdrob (zdróbŭ) sm, sf, adg zdroabã (zdrŭá-bã), zdroghi (zdróghĭ), zdroabi/zdroabe (zdrŭá-bi) – (unã cu zdrod)
ex: zdroblu (dashlu) plãndzi shi zghileashti

§ zdrudescu (zdru-dés-cu) (mi) vb IV zdrudii (zdru-díĭ), zdrudeam (zdru-deámŭ), zdruditã (zdru-dí-tã), zdrudiri/zdrudire (zdru-dí-ri) – lj-aspun (ma multu a unui njic, bãrbat i nveastã vrutã) multã vreari shi-lj fac multi di mirãchili tsi li ari (cã suntu i nu suntu fapti cu minti); u min mãna lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.) multi ori cu zboarã di vreari i bãsheri; cãnãchipsescu, diznjerdu, gãlinisescu, gugilescu, pushputescu, hãidipsescu, hãrãsescu, hãrisescu, hãrsescu
{ro: răsfăţa, dezmierda}
{fr: caresser, choyer, dorloter}
{en: caress, fondle, pamper, spoil}
ex: zdrudits-vã (diznjirdatz-vã); lamnea si zdrudea (hãidipsea, cãdea tu vreari) cu nãs (

§ zdrudit (zdru-dítŭ) adg zdruditã (zdru-dí-tã), zdrudits (zdru-dítsĭ), zdruditi/zdrudite (zdru-dí-ti) –
1: tsi easti diznjirdat cu mãna i zboarãli dzãsi; diznjirdat, cãnãchipsit, cãnãchearcu, gãlinisit, gugilit, hadyearcu, pushputit, hãidipsit, hãrãsit, hãrisit, hãrsit;
2: bushcutoasã, mplinã, cãrnoasã
{ro: răsfăţat, dezmierdat, plină, cărnoasă}
{fr: caressé, choyé, dorloté; plein, charnu}
{en: caressed, fondled, pampered, spoiled; plain, fleshy}
ex: fatsa atsea zdruditã (diznjirdatã, bushcutoasã, mplinã)

§ zdrudiri/zdrudire (zdru-dí-ri) sf zdrudiri (zdru-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã zdrudeashti tsiva i cariva; pushputirea cu mãna; zboarãli dzãsi i faptili cu cari sã zdrudeashti i easti hãrsit cariva; cãnãchipsiri, gãlinisiri, gugiliri, diznjirdari, pushputiri, hãidipsiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri; cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn