|
|
yeamburluki
RO:manta de ploaie … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:49750>2014-05-14 22:31:17.597822 »
burlu
burlu (búr-lu) sn pl(?) – vas di lemnu
{ro: vas de lemn}
{fr: récipient en bois}
{en: wood recipient}
arãdãtsinã
arãdãtsinã (a-rã-dã-tsí-nã) sf arãdãtsinj (a-rã-dã-tsínj) – partea dit unã plantã tsi u tsãni hiptã tu loc (sh-prit cari sh-tradzi hrana dit loc); ardãtsinã, rãdãtsinã, ariditsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã; (fig: arãdãtsinã = loclu di-iu s-tradzi (di iu nchiseashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); arãzgã, rãzgã, arãzgãnã, sirtã, vinã, vitil, bimã, izvur, soi, dãmarã, lãgamã)
{ro: rădăcină}
{fr: racine}
{en: root}
ex: lu-astãrchi dit arãdãtsinã; vidzu vãrã ndauã arãdãtsinj di-amuri; siminai patru arãdãtsinj; pomlu-aestu acãtsã arãdãtsinã bunã; erburli dit grãdinã li scosh dit arãdãtsinã
§ ardãtsinã (ar-dã-tsí-nã) sf ardãtsinj (ar-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: alepshu dzatsi ardãtsinj di flori; ardãtsina-a arburlui easti mari shi teasã sum loc; nji scoasi unã mãseauã cu patru-ardãtsinj; ardãtsina (fig: arãzgã) a casãljei aestã easti tu Muzichei; ari ardãtsinã (fig: vinã, arãzgã, dãmarã) di pãrmãteftu
§ ariditsinã (a-ri-di-tsí-nã) sf ariditsinj (a-ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ rãdãtsinã (rã-dã-tsí-nã) sf rãdãtsinj (rã-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: scutea arburlji dit rãdãtsinã; coarnili a tali acãtsarã rãdãtsinj; li-avea ngrupati la rãdãtsina-a unui mer
§ riditsinã (ri-di-tsí-nã) sf riditsinj (ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ rãdzãtinã (rã-dzã-tí-nã) sf rãdzãtinj (rã-dzã-tínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ zãrãtsinã (zã-rã-tsí-nã) sf zãrãtsinj (zã-rã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ zãrtsinã (zãr-tsí-nã) sf zãrtsinj (zãr-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ nrãdãtsinedz (nrã-dã-tsi-nédzŭ) (mi) vb I nrãdãtsinai (nrã-dã-tsi-náĭ), nrãdãtsinam (nrã-dã-tsi-námŭ), nrã-dãtsinatã (nrã-dã-tsi-ná-tã), nrãdãtsinari/nrãdãtsinare (nrã-dã-tsi-ná-ri) – acats unã arãdãtsinã; fac unã plantã sã-lj creascã unã-arãdãtsinã; plãntedz (fig: nrãdãtsinedz = plãntedz, astãsescu, curdusescu, ashternu, etc.)
arburi/arbure
arburi/arbure (ár-bu-ri) sm arburi (ár-burĭ) –
1: numã tsi s-da la itsi plantã cu trup analtu sh-lumãchi limnoasi, mplin di frãndzi tsi fac unã cãrunã largã deavãrliga-a truplui;
2: numã datã a ma multor arburi fanuminj di pãduri, analtsã, cu lemnul vãrtos sh-frãndzãli mãri cu mãrdzinj hãrãxiti, a curi fructu easti gljinda; arbur, oarbãri, cupaci, tser, cealãc, chiminit, dushcu
{ro: arbore, stejar}
{fr: arbre; chêne}
{en: tree; oak tree}
ex: sh-nipãrtica s-alinã pri arburi; cãrbunj di arburi (cupaci, tser, cealãc); arburlji nvirdzãrã; vãrã arburi uscat tsi cãdea di vimtu di oarã-oarã
§ arbur (ár-burŭ) sm arburi (ár-burĭ) – (unã cu arburi)
ex: arburlu (cupacilu, tserlu) fatsi ghinduri; lemnul di arbur (cupaci, tser, cealãc) easti bun la durets
§ oarbãri/oarbãre (ŭár-bã-ri) sm oarbãri (ŭár-bãrĭ) – (unã cu arburi)
§ arburic (ar-bu-rícŭ) sm arburits (ar-bu-rítsĭ) – arburi njic; cupaci njic; plantã limnoasã cari s-disfatsi di la-arãdãtsinã ca nã tufã
{ro: arbore mic, arbust; stejar mic}
{fr: petit arbre, arbrisseau; petit chêne}
{en: small tree, bush, shrub; small oak tree}
§ arburet (ar-bu-rétŭ) sn arbureturi (ar-bu-ré-turĭ) –
1: multimi di arburi tsi crescu ca unã pãduri; pãduri, curii;
2: pãduri di cupaci (di tseri, di cealãts)
{ro: arborete, stejăriş}
{fr: forêt, forêt de chênes}
{en: forest; oak forest}
ex: tricui pri la arburet (pãdurea di cealãc, di tser, di cupaci)
chibar
chibar (chi-bárŭ) sm, sf, adg chibarã (chi-bá-rã), chibari (chi-bárĭ), chibari/chibare (chi-bá-ri) – (un om) tsi s-veadi dit purtarea-a lui cã easti multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); chibarcu, cilibi
{ro: distins, nobil}
{fr: noble, personne distinguée}
{en: noble, distinguished person}
ex: armãnjlji suntu chibari (multu-aleptsã, tinjisits)
§ chibarcu (chi-bár-cu) adg chibarcã (chi-bár-cã), chibartsi (chi-bár-tsi), chibartsi/chibartse (chi-bár-tsi) – (unã cu chibar)
§ chibã-reatsã (chi-bã-reá-tsã) sf chibãrets (chi-bã-rétsĭ) – atsea tsi-l fatsi pri om si s-aspunã cã easti chibar; tuti-atseali lucri scumpi tsi lu-aspun omlu cã easti avut; luxu
{ro: lux}
{fr: luxe}
{en: luxury}
ex: chibãreatsa (luxul) nu easti cu cãdeari la tuts
§ chibãreshti/chibãreshte (chi-bã-résh-ti) adv – multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); cu videarea sh-purtarea di om chibar; ca di chibar
{ro: cu ţinută distinsă, nobilă, luxoasă}
{fr: d’une manière distinguée, luxueusement}
{en: with distinguished or luxurious manners}
ex: sucãi chibãreshti (ca di chibari) mult ligati, di cadãnili-a lor lucrati
§ chibari/chibare (chi-bá-ri) adv – (unã cu chibãreshti)
ex: armãnjlji suntu chibari (multu-aleptsã, tinjisits); s-tsãni chibari (s-poartãca om chibarcu); imnã chibari
§ chibur (chi-búrŭ) sm, sf, adg chiburã (chi-bú-rã), chiburi (chi-búrĭ), chiburi/chibure (chi-bú-ri) – om multu avut; avut, mbugat, arhundu
{ro: cheabur, om foarte bogat}
{fr: richard, une très riche personne}
{en: very wealthy man}
ex: bãneadzã chibur (ca omlu avut) tu casa-a lui; casã chiburã (di om multu avut)
ciucurdecã
ciucurdecã (cĭu-cur-dé-cã) sf ciucurdetsi/ciucurdetse (cĭu-cur-dé-tsi) – partea durã tsi s-aflã tu mesea-a unei hearhicã (oasa, cocala, sãmburlu) cari, siminatã tu loc, fatsi s-creascã un hearhic
{ro: sămbure de piersică}
{fr: noyau de pêche}
{en: pit from a peach}
ex: s-agioacã cu ciucurdetsi
cutreambur1
cutreambur1 (cu-treám-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; s-mutã loclu; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (ãnj) trec hiori di-arcoari prit trup; mi trec hiorlji cã mi aspar multu; aduchescu unã mari asparizmã; cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur; clatin, clãtin, cleatin, scutur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu
{ro: cutremura, tremura, scutura, (se) înfiora, îngrozi}
{fr: secouer; trembler; frémir; (s’)épouvanter}
{en: shake; tremble; quiver; flicker; rustle; frighten, terrify}
ex: sh-muntsã s-cutrimburarã (trimurarã); s-cutrimburã loclu; si-lj vedz, s-ti cutreamburi (lãhtãrseshti); tsã si cutrimbura sh-cãmeasha di pri tini
(expr: lãhtãrseai multu di multu!); cara dau di-l ved huzmichearlu aestu, suflitlu nji si cutreamburã
§ cutrembur1 (cu-trém-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (unã cu cutreambur1)
ex: mi cutrimburai (nj-tricurã hiorlji tu trup) di-atseali tsi vidzui
§ cutrimburat (cu-trim-bu-rátŭ) adg cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburats (cu-trim-bu-rátsĭ), cutrimburati/cutrimburate (cu-trim-bu-rá-ti) – (loclu) tsi s-ari minatã dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi-lj s-ari faptã multã fricã; tsi easti multu aspãreat; cutrimurat, cutrãmurat; trimburat, trimurat, trãmurat, clãtinat, clitinat, scuturat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit
{ro: cutremurat, tremurat, scuturat, înfiorat, îngrozit}
{fr: secoué; tremblé; frémi; épouvanté}
{en: shaken; trembled; quivered; flickered; rustled; frightened, terrified}
ex: lumi cutrimburatã (lãhtãrsitã) di pãngãnj arãi
§ cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) sf cutrimburãri (cu-trim-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cutreamburã tsiva i cariva; cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari; trimurari, trãmurari, clãtinari, clitinari, scuturari; ãnhiurari, nhiurari; ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricuiri, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, trumuxiri, trumãxiri, crutsiri; bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri, trunduiri
firã
firã (fí-rã) sf firi/fire (fí-ri) – atsea tsi s-cheari dit-unã muljiturã cu aburarea (ca apa bunãoarã tsi hearbi, tsi sta la soari, etc.); atsea tsi scadi dit un lucru cu njicshurarea-a lui; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat; lipsitã, cusuri, xichi, ihtizai, herã
{ro: pierdere, lipsă}
{fr: déchet; coulage; discale, manque}
{en: loss; leak; lack, shortage}
§ herã (hĭé-rã) sf fãrã pl – atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat sh-cã ari tsiva tsi-lj lipseashti; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; lipsitã, mãhãnã, cusuri, smãrdã, catmeri, xichi;
(expr: escu herã = nj-lipseashti tsiva, nu hiu cu tutã mintea, escu glar)
{ro: lipsă, defect}
{fr: tare, manque, défaut}
{en: fault, shortage, deficiency}
ex: pute vãrnãoarã herã (xichi) di tsiva nu armãsesh; tsi ts-u hera (tsi tsã lipseashti; cari tsã easti lipsita), cãsidoase? kiliposh di mãrgãritari; nu s-fãtsea xichi shi herã (catmeri); nj-deadi herã (nu cãt lipsea); tini eshti herã
(expr: eshti glar), nu li ai tuti mintsãli
§ firisescu (fi-ri-sés-cu) vb IV firisii (fi-ri-síĭ), firiseam (fi-ri-seámŭ), firisitã (fi-ri-sí-tã), firisiri/firisire (fi-ri-sí-ri) – fac unã muljiturã sã scadã cu aburarea (cu chicarea i curarea prit unã guvã, etc.); fac tsiva si scadã (si s-chearã, si s-njicshureadzã, etc.); afirisescu, hirisescu, aburedz, cur, chic, cher, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, discrescu, mputsãnedz, psãnedz; (fig:
1: firisescu = mi cher cu mintea tu-altã parti; expr:
2: firisescu guvojdi = treambur di (nj-easti) fricã, treambur di (nj-easti) arcoari)
{ro: pierde, lipsi, scădea, reduce, împuţina}
{fr: éprouver du déchet; subir du coulage; diminuer, discaler, réduire, déduire, rabattre}
{en: lose, reduce, diminish}
ex: patru njelj nã firisirã (nã s-chirurã, murirã)
§ firisit (fi-ri-sítŭ) adg firisitã (fi-ri-sí-tã), firisits (fi-ri-sítsĭ), firisiti/firisite (fi-ri-sí-ti) – tsi ari scãdzutã; tsi s-ari njicshuratã; afirisit, hirisit, aburat, chicat, curat, chirut, scos, njicshurat, scãdzut, dipus, apus, discriscut, mputsãnat, psãnat
mari1/mare
mari1/mare (má-ri) adg mari/mare (má-ri), mãri (mắrĭ) shi mari (márĭ), mãri (mắrĭ) shi mari (márĭ) – tsi nãstreatsi unã boi (ilichii, numir, etc.) nolgicã (di-aradã, di mesi); tsi nu easti njic sh-necã di mesi;
(expr:
1: om mari = om cunuscut, di-anami;
2: ma marli = cap, cãpii;
3: s-tradzi (s-tsãni) mari = s-alavdã, s-mãreashti, s-cãmãruseashti, easti fudul;
4: a ma marilui, linti s-nu vindzã = s-nu ti-alavdzã la-atsel tsi easti ma mari di tini)
{ro: mare}
{fr: grand, gros, agé}
{en: big, older in age}
ex: shidzum sum aumbra-a arburlui atsel marli; nu marli, ma atsel njiclu s-cljamã Steryiu; unã mari, alantã mari, cu cupriili dupã ushi; easti mari di anj; cu ma marli (cu-atsel tsi-i ma mari di tini) s-nu ampaturi calu; nãinti s-fats un lucru, ntreabã sh-ma marli; doi oclji vinits, mari; ma marli
(expr: cãpia) a puljlor; chiprili di tsachilji mari; cu mari, cu njits; amãrtii mari (greauã); cãtritsli (cãrãyili) atseali mari; mãni easti Stã-Mãria-atsea Marea (15-li di Avgustu); ayilu Vasili atsel Marli; s-yinã Chichi cama marli; voi hits ma mãri (ma mãri tu ilichii) di el; mãrlji a hoarãljei
(expr: capitli, atselj di frãmti); a marilui nu-lj dzãsh, a mariljei va-lj scriu, a mãrilor va lã dau; ma marli cãndu sh-la fatsa; a ma marilui ãlj gioacã calu; demunlu atsel marli; amirãlu atsel mari; calea mari (lungã sh-largã), calea njicã; agiumsi om mari
(expr: cunuscut, cu-anami); dzãsi cu boatsi mari (vãrtoasã, analtã)
§ mãrimi/mãrime (mã-rí-mi) sf mãrinj (mã-rínjĭ) – harea tsi-aspuni cãt di mari easti un lucru (cãt di-analtu easti, cãt si ntindi, cãt ngreacã, tsi boi ari, cãt chiro tsãni, cãt lutseashti, etc.)
{ro: mărime}
{fr: grandeur}
{en: size}
ex: ca mãrimi nu-lj yini tu uiguni; oda ari mãrimi nimal
§ mãrishor (mã-ri-shĭórŭ) adg mãrishoari/mãrishoare (mã-ri-shĭŭá-ri), mãrishori (mã-ri-shĭórĭ), mãrishoari/mãrishoare (mã-ri-shĭŭá-ri) – cari easti mari ma nu sh-ahãt!
{ro: mărişor}
{fr: grandelet}
{en: big but not that big}
ex: easti ca mãrishor ficiorlu
§ mãricã (mã-rí-cã) adg (mash fiminin) mãritsi/mãritse (mã-rí-tsi) – tsi easti ma mari ma nu sh-ahãntu
treambur1
treambur1 (treám-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (frãndzãli) s-minã tu bãtearea-a vimtului; ãnj trec hiori tu trup (di arcoari, di fricã, etc.); trimbur, trembur, treamur, tremur, tramur, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu; firfiredz (frãndza);
(expr: nj-treamburã dintsãlj = lj-scãrcic dintsãlj)
{ro: tremura, frisona; (se) înfiora, îngrozi; foşni}
{fr: trembler, frémir, (s’)épouvanter}
{en: tremble, shake, frighten, terrify, vibrate; rustle (leaves)}
ex: dupã tsi dzãsi aesti zboari, acãtsã s-treamburã loclu; s-aspãre shi trimbura ca vearga (lãhtãrsea) ditru apã; plãndzi sh-treamburã ca pulj; acãtsã s-treamburã shi s-adarã guvojdi cu dintsãlj di fricã; unã boatsi, cari fãtsea s-treamburã muntsãlj shi pãdurli; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu
§ trembur1 (trém-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
ex: lj-trimburã carnea di pi el di inati
§ trimbur (trím-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimbura-ri/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
§ trimburat (trim-bu-rátŭ) adg trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburats (trim-bu-rátsĭ), trimburati/trimburate (trim-bu-rá-ti) – tsi s-ari minatã (loclu) dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi s-minã tu bãtearea-a vimtului (frãn-dzãli); trimurat, trãmurat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit; firfiridzat (frãndza)
{ro: tremurat, frisonat; înfiorat, îngrozit; foşnit}
{fr: tremblé, frémi, épouvanté}
{en: trembled, shaken, frightened, terrified, vibrated; rustled (leaves)}
tuptani/tuptane
tuptani/tuptane (tup-tá-ni) sf tuptãnj (tup-tắnjĭ) – (tsi s-acumpãrã, s-vindi, s-lja, s-da, etc.) multi cumãts diunãoarã, icã tuti cumãtsli tsi li ari cariva, di-aradã cu-un pãhã ma njic (cãndu easti zborlu di-acumprari); cuturu
{ro: toptan}
{fr: en gros, tout ensemble}
{en: wholesale, bulk}
ex: va s-acumpãrãm tuptani; vindu cu tuptani; loai duganea cu tutã tutiputa cu tuptani
§ tuptangirii/tuptangirie (tup-tán-gi-rí-i) sf tuptangirii (tup-tán-gi-ríĭ) – loclu (ducheanea) iu s-vindu lucrili cu tuptani
{ro: magazin unde se vinde cu toptanul}
{fr: magazin qui vend en gros}
{en: wholesale store}
§ tuptangi (tup-tan-gí) sm tuptangeadz (tup-tan-gĭádzĭ) – emburlu tsi vindi cu tuptanea (di-aradã la altsã emburi)
{ro: toptangiu, angrosist}
{fr: marchand en gros}
{en: wholesale merchant}
ex: tuptangilu adutsi pãrmãtii tra s-u vindã la altsã pãrmãteftsã
tutiputã
tutiputã (tu-tí-pu-tã) sf tutiputi/tutipute (tu-tí-pu-ti) – prãvdzãli (oi, capri, vãts, calj, etc.) tsi li ari un om ca aveari; (fig:
1: tutiputã = aveari, prãmãtii, pãrmãtii, malã; expr:
2: canda chiru tutiputa-a tatã-sui = pari nvirinat, canda pãtsã carishti tsi; carishti tsi znjii mari cãdzu pri caplu-a lui; canda-lj si nicarã cãrãyili;
3: tsi tutiputã di om easti = tsi soi di om easti)
{ro: avere animală}
{fr: avoir, fortune (en moutons, chèvres, chevaux, etc.)}
{en: wealth (in sheep, goats, horses, etc.)}
ex: nã cheari tutiputa; om cu multã tutiputã (multi prãvdzã); avu multã tutiputã armasã di la pãrintsã; tutiputa bunã s-vindi dit munti; ocljul a domnului u ngrashi tutiputa; cum vedz, tutiputa easti bunã; sh-aflã tutiputa ghini; s-njirã shi preftul cum si ngrashi tutiputa-lj dzuã di dzuã; nãsã-i cãtsaua tsi nã cheari tutiputa!; sh-adusi aminti di casã, di pãrintsã, di tutiputã, shi-l loarã lãcrinjli; shi-lj mutã tutã casa, cu tutã avearea sh-tutiputa (sh-prãvdzãli); alasã-nj cara tutiputa, macã vrei s-ts-alas bana!; aistu ficior va nchirdãseascã tutiputa-a mea; dusi singur s-veadã cu ocljilj tutiputa; emburlu adusi multã tutiputã (fig: prãmãtii); mpruspitã duganea cu tutiputa (fig: prãmãtia) tsi adusi di Becili; la fudziri sh-lo cu nãs tutã tutiputa (fig: avearea), sculã nauã furtii di bacrã; amirãlu dipusi pãnã mpadi, s-lji veadã, tsi tutiputã di oaminj
(expr: tsi soi di oaminj) suntu s-ca trã tsi fac?; ts-aflash tutiputã
(expr: soi di om) s-greascã shi s-minã; s-lu veadã, tsi tutiputã
(expr: tsi soi) di tserbu easti; shi shtea nãs tutiputa
(expr: soea di om), cãt tinjisitã easti; him sigur cã mãts chetri, cã nj-u shtiu tutiputa
(expr: shtiu tsi soi di om eshti)
§ tutiputi/tutipute (tu-tí-pu-ti) sf tutiputi/tutipute (tu-tí-pu-ti) – (unã cu tutiputã)