DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

burlidã

burlidã (bur-lí-dã) sf burlidz (bur-lídzĭ) –
1: prici njicã di-amari i di apã dultsi (tsi nu easti pescu) tsi ari un trup moali anvãlit di dauã cãpãchi corcani (cari pot si sã ncljidã tra s-lj-anvãleascã truplu shi s-u apãrã di dushmanj);
2: cãpachea cu cari s-anvileashti aestã prici; fludã, sulinã, guoalji, gãoalji, goalji, gãoaci;
(expr:
1: nj-alghirã burlidzli di foami = hiu multu-agiun, nj-alghirã ocljilj, di multa foami tsi am, nj-acãtsarã pãndzinã ocljilj;
2: va tsã scot burlidzli = va tsã scot ocljilj;
3: burlidz mbãirati = papardeli, chirãturi, curcubeti hearti, grandzali-mandzali, etc.)
{ro: scoică}
{fr: moule, huître, coquille}
{en: mussel, oyster, shell}
ex: burlidã dit amari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cafcã

cafcã (cáf-cã) sf caftsi/caftse(?) (cáf-tsi) – oasili-a caplui tsi ncljid nãuntru midua-a prãvdzãlor sh-a omlui; cafcalã, cãpitsãnã, craniu, cãrapã, cãrãfetã, cãrfetã, cocã
{ro: craniu}
{fr: crâne}
{en: skull}
ex: furlu mãcã tu cafcã (cafcalã) di mortu

§ cafcalã (cáf-ca-lã) sf cafcali/cafcale (cáf-ca-li) –
1: oasili-a caplui tsi ncljid nãuntru midua-a prãvdzãlor sh-a omlui; cafcã;
2: guvili dit cafcã iu s-aflã ocljilj;
(expr: nu ved hãiri di oclji, va ved di cafcali? = macã nu-am tihi cu lucrili tsi au simasii, va s-am hãiri di lucrili fãrã simasii?)
{ro: craniu; orbită}
{fr: crâne; orbite}
{en: skull; eye socket}
ex: nã cafcalã (cafcã) di pravdã; ocljilj hiptsã tu cafcali; ocljilj si stricurarã tu cafcali; cu oclji intrats tu cafcali, ncãnea mãratlu dzuã sh-noapti; nu vidzum di oclji, ashtiptãm s-videm di cafcali?

§ cufculã (cuf-cú-lã) sf cufculi/cufcule (cuf-cú-li) – luguria cu cari s-acoapirã un lucru ca, bunãoarã, oulu, zmelciul, burlida, etc.; gãoaci (di ou), gãoalji, guoalji, goalji, etc.
{ro: găoace}
{fr: coque; coquille; conque}
{en: shell (of egg, snail, oyster, etc.)}
ex: gljinda sh-ari cufcula-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrnash

cãrnash (cãr-náshĭŭ) sm cãrnash (cãr-náshĭ) – prici njicã, cu truplu moali, tsi sta di-aradã tut chirolu tu-unã soi di casã (gãoaci, burlidã, cãfasi) shutsãtã, pri cari u poartã cu ea tuti locurli iu s-dutsi, tu cari s-tradzi shi s-apãnghiseashti cãndu da di piriclju, sh-cari s-tradzi azvarna pri loc sh-alasã unã urmã mãzgoasã pri-aclo iu treatsi; zmelciu, melcu
{ro: melc}
{fr: escargot, colimaçon}
{en: snail}
ex: njarsirã ti cãrnash (dusirã s-adunã zmelci); cãrnash s-aflã tu preasinj pit arudz; cãfasea-a cãrnashlui (casa-a zmelciului)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coaji/coaje

coaji/coaje (cŭá-ji) sf coji (cójĭ) – chealea (peaja) cu cari easti acupirit un lucru ca, bunãoarã, gortsul, merlu, nuca, migdala, burlida, pãnea, oulu, lemnul a ponjlor, etc.; coaji di mer, cãjoalji (di nucã, etc.), cuã (di pãni, di pitã, etc.), gãoaci (di ou), coarã, gãoalji, fludã, ceflã, cheali, etc.
{ro: pieliţă, coaje, scoarţă}
{fr: pelure (des fruits), coquille, croûte (de pain), écale, écorce (des arbres)}
{en: skin (of fruits), shell (of nuts), bark (of trees), crust (of bread)}
ex: adunã coaji di frapsin; coaji di ou, coaji (fludã) di nucã; coaja di curcubetã; coji (peji) di pruni; coaji (cuã) di pãni; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju

§ coarã1 (cŭá-rã) sf cori (córĭ) – (unã cu coaji)

§ cãjoalji/cãjoalje (cã-jŭá-lji) sf cãjolj (cã-jóljĭ) shi cãjoalji/cãjoalje(?) (cã-jŭá-lji) – coaji (di nucã, di migdalã, di tseapã, etc.); coaji, fludã, gãoaci, gãoalji
{ro: coaje de nucă, de migdale, etc.}
{fr: écale de noix, d’amande, etc.}
{en: shell of nuts, etc.}

§ cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) sf cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) shi cãjolj(?) (cã-jóljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ gãoalji/gãoalje (gã-ŭá-lji) sf gãolj (gã-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ guoalji/guoalje (gu-ŭá-lji) sf guolj (gu-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ gualji/gualje (gu-á-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di gualji (coji) di tseapã

§ goa-lji/goalje (gŭá-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di goalji (coaji) di tseapã n gurã; goaljili di nucã li arcai tu foc; armasirã mash goaljili di oauã

§ gãoaci/gãoace (gã-ŭá-ci) sf gãoci (gã-ócĭ) – coaji (di ou), burlidã
{ro: coaje de ou, scoică}
{fr: coquille, écale}
{en: shell (of eggs, musels, etc.)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzif

dzif (dzífŭ) sm dzihi (dzíhĭ) – oclju (cãndu cariva va s-lji da a ocljului unã noimã slabã, urutã!); dziv, oclju, burlidã;
(expr: arãmã-ts dzihilji = scoati-ts ocljilj)
{ro: ochi}
{fr: oeil}
{en: eye}
ex: azgãrlescu dzihilji (ocljilj) n casã; lj-ansãrirã dzihilji di cãftari

§ dziv (dzívŭ) sm dziyi (dzíyĭ) shi dzivi (dzívĭ) – (unã cu dzif)
ex: s-lji scot dzivlji
(expr: (i) s-lu-arãd, s-lu-aplãnisescu, s-lji trag cãlupea); shi scot dzivlji
(expr: shi scot ocljilj, si ncaci, s-cãtigursescu un cu-alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fludã

fludã (flú-dã) sf fludz (flúdzĭ) – coaja (chealea, peaja, etc.) suptsãri cu cari s-acoapirã un lucru ca, bunãoarã: coaji (di mer, di tseapã, etc.), cãjoalji (di nucã, etc.), gãoaci (di ou), aspru (di pescu), ljushpã (di nipãrticã), gãoalji, burlidã, etc.
{ro: pieliţă, coaje, scoarţă}
{fr: pelure, coquille, écale, écorce, écaille de poisson}
{en: skin (of fruits), shell, bark (of trees), scale (of fish)}

§ xifludyipsescu (csi-flud-yip-sés-cu) (mi) vb IV xifludyipsii (csi-flud-yip-síĭ), xifludyipseam (csi-flud-yip-seámŭ), xiflud-yipsitã (csi-flud-yip-sí-tã), xifludyipsiri/xifludyipsire (csi-flud-yip-sí-ri) – scot coaja (cãjoalja, gãoacea, asprul, ljushpa, etc.) tsi-acoapirã un lucru; xifludyisescu, xispirsescu
{ro: dezghioca}
{fr: écaler, écosser, péler, éplucher}
{en: husk, hull, pod, shell, bark, skin, peel}

§ xifludyipsit (csi-flud-yip-sítŭ) adg xifludyipsitã (csi-flud-yip-sí-tã), xifludyipsits (csi-flud-yip-sítsĭ), xifludyipsi-ti/xifludyipsite (csi-flud-yip-sí-ti) – (lucru) tsi-lj s-ari scoasã coaja (cãjoalja, gãoacea, asprul, ljushpa, etc.) tsi lu-acoapirã; xifludyisit, xispirsit
{ro: dezghiocat}
{fr: écalé, écossé, pélé, épluché}
{en: husked, hulled, podded, shelled, barked, skinned, peeled}

§ xifludyipsiri/xifludyipsire (csi-flud-yip-sí-ri) sf xifludyipsiri (csi-flud-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-s xifludyipseashti un lucru; xifludyisiri, xispirsiri
{ro: acţiunea de a dezghioca; dezghiocare}
{fr: action d’écaler, d’écosser, de péler, d’éplucher}
{en: action of husking, of hulling, of podding, of shelling, of barking, of skinning, of peeling}

§ xifludyisescu (csi-flud-yi-sés-cu) (mi) vb IV xifludyisii (csi-flud-yi-síĭ), xifludyiseam (csi-flud-yi-seámŭ), xifludyisitã (csi-flud-yi-sí-tã), xifludyisiri/xi-fludyisire (csi-flud-yi-sí-ri) – (unã cu xifludyipsescu)

§ xifludyisit (csi-flud-yi-sítŭ) adg xifludyisitã (csi-flud-yi-sí-tã), xifludyisits (csi-flud-yi-sítsĭ), xifludyisiti/xifludyisite (csi-flud-yi-sí-ti) – (unã cu xifludyipsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãrgãritari1/mãrgãritare

mãrgãritari1/mãrgãritare (mãr-gã-ri-tá-ri) sf mãrgãritãri (mãr-gã-ri-tắrĭ) – un gãrnuts mari ca unã mãrdzeauã, cu fatsa albã-nyilicioasã tsi da ca pi sidefi, cari creashti pi truplu-a unei soi di burlidã sh-cari, mbãirati ma multi deadun pi-unã cioarã, fac un bair tsi muljerli l-poartã di gushi ti mushuteatsã; mãrgãritar
{ro: mărgăritar, perlă}
{fr: perle}
{en: pearl}
ex: scumpa-a mea mãrgãritari; mãrgãritãri adunãm; mãrgãritari tu narea-a porcului; ghiurdãnj di mãrgãritãri; mãrgãritãri di tuti soili videai; avlia tutã cu mãrgãritãri eara adratã; iu grea nãsã, mãgãritãri isha din gurã-lj; tsi ts-u hiera cãsidoase? chiliposh di mãrgãritari

§ mãrgãritar (mãr-gã-ri-tárŭ) sn mãrgãritari/mãrgãritare (mãr-gã-ri-tá-ri) – (unã cu mãrgãritari1)
ex: tsi-lj lipseashti-al cãsidyear? fundã di mãrgãritar; feata purta un bair di mãrgãritari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sulinã2

sulinã2 (su-lí-nã) sulini/suline (su-lí-ni) –
1: prici di-amari i di apã dultsi (tsi nu easti pescu) tsi ari un trup moali anvãlit di cãpãchi corcani ca, bunãoarã: burlidã, arac, rac, cãrãvidã, hãrhidã, cãvur, cavur, cavru;
2: cãpachea cu cari s-anvileashti aestã prici; burlidã, goalji, guoalji, gãoaci, fludã
{ro: crustaceu, scoică}
{fr: crustacé, moule d’étang, coquille}
{en: shell-fish, mussel, shell}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zmelciu

zmelciu (zmél-cĭu) sm zmelci (zmél-ci) – prici njicã, cu truplu moali, tsi sta di-aradã tut chirolu tu-unã soi di casã (gãoaci, burlidã, cãfasi) shutsãtã, pri cari u poartã cu ea tuti locurli iu s-dutsi, tu cari s-tradzi shi s-apãnghiseashti cãndu da di piriclju, sh-cari s-tradzi azvarna pri loc sh-alasã unã urmã mãzgoasã pri-aclo iu treatsi; melcu, cãrnash;
(expr:
1: zmelciu cu sãmar = zmelciu cu casã;
2: zmelciu gulishan = zmelciu fãrã casã)
{ro: melc}
{fr: escargot, colimaçon}
{en: snail}
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); un aush cu casa dupã nãs (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); fatsi nã tãpsii cu zmelci; am mãcatã ciorbã di zmelci cu casa-a lor

§ melcu (mél-cu) sm meltsi (mél-tsi) – (unã cu zmelciu)
ex: nu lj-u bunã meltsilj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã