mutrescu (mu-trés-cu) (mi) vb IV mutrii (mu-tríĭ), mutream (mu-treámŭ), mutritã (mu-trí-tã), mutriri/mutrire (mu-trí-ri) –
1: nj-aruc ocljilj pri tsiva i cariva tra s-ved cum aspuni; nj-aruc ocljilj; nj-pascu ocljilj;
2: bag oarã la-atseali tsi am dininti i tsi s-fac deavãrliga di mini; nj-am cãshtigã; escu cu cãshtigã;
3: lj-am frundida (cãshtiga, ngãtanlu) a unui; muntrescu, mbrescu, brescu, bruescu, burescu, cãshtighedz, cãtãndisescu, frundisescu, frundixescu; (fig:
1: mutrescu = fac siryeani, siryinsescu; expr:
2: nj-mutrescu lucrul (huzmetea, urfanja, irnjia); nj-mutrescu calea nãinti = (i) nu-am ananghi, nu mi mealã; (ii) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
3: nj-mutrescu gustul = fac cum ãnj va chefea;
4: mutrescu ghini, cu cãshtigã, cu patru oclji = nj-am cãshtiga, nj-bag ghini oara, patru lj-fac ocljilj;
5: mi mutrescu la yeatru = mi duc s-mi veadã yeatrul ma s-hiu lãndzit, tra sã-nj da vãrã yitrii;
6: l-mutrescu ca soari = l-tsãn ca un lucru (i) tsi-l voi multu, (ii) di cari am mari ananghi;
7: nj-lu mutrescu suflitlu = am multu-angãtan di bana sh-lucrili-a meali;
8: nj-mutrescu di suflit = tsi fac, u fac trã mini, trã sinferlu a meu;
9: l-mutrescu cu agrili = l-mutrescu urut, agru;
10: mutrescu cãtrã tu Ascãpitatã = nu-ashteptu s-mata bãnedz multu chiro;
11: calu tsi-i pishchesi nu s-mutreashti la dintsã = nu va s-lji aflji cusuri a lucrului tsi tsã si da geaba, pishchesi;
12: mãcash prãndzu, mutrea sh-trã astarã = nu-aspardzi tut tsi ai tora, bagã di-unã parti sh-ti ma nãpoi, ti dzua di mãni)
{ro: privi, observa, îngriji}
{fr: regarder, observer, soigner}
{en: look at, observe, take care of}
ex: mutrea (arucã-ts ocljilj) nsus, mutrea nghios; sh-mutri calea nãinti
(expr: sh-mutri di lucrul a lui, fãrã s-lji da vãrã simasii); cãtse nu mutreats lãndzitlu (nu-aveats frundida-a lãndzitlui)?; mutrea ghini
(expr: s-ts-ai cãshtiga) s-nu ti-alash s-ti bashi; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi); Fulga treamburã sh-mutreashti; mutrea-ti cu yeatrul (du-ti s-ti veadã tsi ai di eshti lãndzit); nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; mutrea-u pravda, s-ti mutreascã; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios
(expr: atsel tsi u-ari pãtsãtã cã nu sh-avea angãtanlu, sh-ari angãtan sh-di-aclo iu nu lipseashti); gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; mutrea-lj hrana si-lj cunoshti bana
§ mutrit (mu-trítŭ) adg mutritã (mu-trí-tã), mutrits (mu-trítsĭ), mutriti/mutrite (mu-trí-ti) – (atsel, atsea) pri cari sh-arucã ocljul cariva s-lu veadã cum aspuni; tsi easti bãgat oarã; tsi lj-ari cãshtiga (ngãtanlu, frundida) cariva; muntrit, mbrit, brit, bruit, burit, cãtãndisit, frundisit, frundixit
{ro: privit, observat, îngrijit}
{fr: regardé, observé, soigné}
{en: looked at, observed, taken care of}
ex: calu fu mutrit ghini; eara mutritã ghini, ca s-nupu aibã tsiva di mãcari cu nãsã
§ mutriri/mutrire (mu-trí-ri) sf mutriri (mu-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mutreashti; muntriri, mbriri, briri, bruiri, buriri, cãtãndisiri, frundisiri, frundixiri
{ro: acţiunea de a privi, de a observa, de a îngriji; privire, observare, îngrijire}
{fr: action de regarder, d’observer, de soigner}
{en: action of looking at, of observing, of taking care of}
ex: s-nu ti saturi di mutriri; nipututlu va mutriri
§ muntrescu (mun-trés-cu) (mi) vb IV muntrii (mun-tríĭ), muntream (mun-treámŭ), muntritã (mun-trí-tã), muntriri/muntrire (mun-trí-ri) – (unã cu mutrescu)
ex: mi muntrea cu cãshtigã; cu oclji nu muntreashti; muntrii deavãrliga tra s-lu ved, nu vidzui tsiva; atsel njiclu lj-muntreashti (ari ngãtan) casa shi aushaticlu
§ muntrit (mun-trítŭ) adg muntritã (mun-trí-tã), muntrits (mun-trítsĭ), muntriti/muntrite (mun-trí-ti) – (unã cu mutrit)
§ muntri-ri/muntrire (mun-trí-ri) sf muntriri (mun-trírĭ) – (unã cu mutri-ri)
§ bruescu (bru-ĭés-cu) (mi) vb IV bruii (bru-íĭ), brueam (bru-ĭámŭ), bruitã (bru-í-tã), bruiri/bruire (bru-í-ri) – (unã cu mutrescu)
ex: sh-fricã ocljilj sh-brui (sh-mutri) s-veadã; treamburi ma brueshti (mutreshti) la eali; tsi mi brueshti (mutreshti) acshi; sh-brueasti lucrul
(expr: sh-mutreashti di lucrulu-a lui, nu-l mealã aestu lucru)
§ bruit (bru-ítŭ) adg bruitã (bru-í-tã), bruits (bru-ítsĭ), bruiti/bruite (bru-í-ti) – (unã cu mutrit)
§ bruiri/bruire (bru-í-ri) sf bruiri (bru-írĭ) – (unã cu mutriri)
§ burescu1 (bu-rés-cu) (mi) vb IV burii (bu-ríĭ), buream (bu-reámŭ), buritã (bu-rí-tã), buriri/burire (bu-rí-ri) – (unã cu mutrescu)
ex: burii (mutrii) la casa-a lui
§ burit1 (bu-rítŭ) adg buritã (bu-rí-tã), burits (bu-rítsĭ), buriti/burite (bu-rí-ti) – (unã cu mutrit)
§ buriri1/burire (bu-rí-ri) sf buriri (bu-rírĭ) – (unã cu mutriri)
ex: burirea (mutrirea)-a aishtei ciudii
§ brescu (brés-cu) (mi) vb IV brii (bríĭ), bream (breámŭ), britã (brí-tã), bri-ri/brire (brí-ri) – (unã cu mutrescu)
ex: cãndu breashti (mutreashti), tsi sã-lj veadã ocljilj?; brea-mi (mutrea-mi) cu unlu, s-ti brescu (s-ti mutrescu) cu doilji
§ brit (brítŭ) adg britã (brí-tã), brits (brítsĭ), briti/brite (brí-ti) – (unã cu mutrit)
§ briri/brire (brí-ri) sf briri (brírĭ) – (unã cu mutriri)
§ mbrescu (mbrés-cu) (mi) vb IV mbrii (mbríĭ), mbream (mbreámŭ), mbritã (mbrí-tã), mbriri/mbrire (mbrí-ri) – (unã cu mutrescu)
§ mbrit (mbrítŭ) adg mbritã (mbrí-tã), mbrits (mbrítsĭ), mbriti/mbrite (mbrí-ti) – (unã cu mutrit)
§ mbriri/mbrire (mbrí-ri) sf mbriri (mbrírĭ) – (unã cu mutriri)
§ nimutrit (ni-mu-trítŭ) adg nimutritã (ni-mu-trí-tã), nimutrits (ni-mu-trítsĭ), nimutriti/nimutrite (ni-mu-trí-ti) – (atsel, atsea) tsi nu easti mutrit; tsi nu easti bãgat oarã; tsi nu lj-ari cãshtiga (ngãtanlu, frundida) cariva
{ro: neprivit, neobservat, neîngrijit}
{fr: qui n’est pas regardé, qui n’est pas observé, qui n’est pas soigné}
{en: who is not looked at, who is not observed, who is not taken care of}
ex: lãndzit nimutrit
§ nimutri-ri/nimutrire (ni-mu-trí-ri) sf nimutriri (ni-mu-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu mutreashti
{ro: acţiunea de a nu privi, de a nu observa, de a nu îngriji; neîngrijire}
{fr: action de ne pas regarder, de ne pas observer, de ne pas soigner}
{en: action of not looking at, of not observing, of not taking care of}
§ nibruit (ni-bru-ítŭ) adg nibruitã (ni-bru-í-tã), nibruits (ni-bru-ítsĭ), nibrui-ti/nibruite (ni-bru-í-ti) – (unã cu nimutrit)
§ nibruiri/nibruire (ni-bru-í-ri) sf nibruiri (ni-bru-írĭ) – (unã cu nimutriri)
§ niburit1 (ni-bu-rítŭ) adg niburitã (ni-bu-rí-tã), niburits (ni-bu-rítsĭ), niburiti/niburite (ni-bu-rí-ti) – (unã cu nimutrit)
§ niburi-ri1/niburire (ni-bu-rí-ri) sf niburiri (ni-bu-rírĭ) – (unã cu nimutriri)
§ agrumutrescu (a-gru-mu-trés-cu) (mi) vb IV agrumutrii (a-gru-mu-tríĭ), agrumutream (a-gru-mu-treámŭ), agru-mutritã (a-gru-mu-trí-tã), agrumutriri/agrumutrire (a-gru-mu-trí-ri) – mutrescu agru (cu ocljilj fucosh, cu fatsa nisursitã, etc., ca un agruom di la munti, tsi bãneadzã singur sh-nu paraveadi altã lumi)
{ro: privi sălbatic}
{fr: regarder sauvage}
{en: look wildly at}
ex: mi agrumutreashti sh-mi-aspari
§ agrumutrit (a-gru-mu-trítŭ) adg agrumutritã (a-gru-mu-trí-tã), agrumutrits (a-gru-mu-trítsĭ), agrumutriti/agrumutrite (a-gru-mu-trí-ti) – cari easti mutrit agru di cariva
{ro: privi sălbatic}
{fr: regarder sauvage}
{en: look wildly at}
§ agrumutriri/agrumutrire (a-gru-mu-trí-ri) sf agrumutriri (a-gru-mu-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva agrumutreashti
{ro: acţiunea de a privi sălbatic}
{fr: action de regarder sauvage}
{en: action of looking wildly at}
§ mutritã (mu-trí-tã) sf mutriti/mu-trite (mu-trí-ti) – atsea tsi fatsi un cãndu sh-arucã ocljilj pri tsiva icã ari angãtan di tsiva; angãtanlu tsi lu-ari cariva di-un lãndzit; cãftarea tsi u fatsi un cãndu va s-aflã tsiva; britã, mbritã, bruitã, mutriri, muntriri, mbriri, briri, bruiri, buriri, cãtãndisiri, frundisiri, frundixiri;
(expr:
1: nj-si loarã ocljilj di mutritã = ashtiptai multu chiro;
2: nj-aspindzur mutrita = nj-aspindzur ocljilj; mutrescu cu cãshtigã tra s-ved tsi s-fatsi; shed cu gura hãscatã sh-mi ciudisescu di tsi ved sh-di tsi avdu)
{ro: privire, observaţie, îngrijire}
{fr: regard, observation, soin}
{en: look, observation, care}
ex: tsi mutritã (videari) di aslan!; di oarã, oarã, sh-arca mutrita (mutrirea) pi gioni; di nãs sh-aspindzurã mutrita (sh-aspindzurã ocljilj, sta cu gura hãscatã); mutrita (frundisirea, bruirea, mutrirea) tsi-lj featsirã aclo nu s-aspuni; mutrita-a (videarea-a) ljei eara ntreagã ca-ali fandazmã; cupia va mutritã (mutriri, frundidã)
§ nimutritã (ni-mu-trí-tã) sf nimutriti/nimu-trite (ni-mu-trí-ti) – atsea tsi fatsi un cãndu nu sh-arucã ocljilj pri tsiva; atsea tsi fatsi un cãndu nu ari angãtan di tsiva
{ro: neprivire, neîngrijire}
{fr: sans soin}
{en: without care}
§ muntritã (mun-trí-tã) sf muntriti/muntrite (mun-trí-ti) – (unã cu mutritã)
ex: muntrita-a lui alãga n cãmpu; lj-arucã nã muntritã di cari s-asparã; nu eara urut tu muntritã (videari, vidzutã)
§ bruitã (bru-í-tã) sf bruiti/bruite (bru-í-ti) – (unã cu mutritã)
ex: unã bunã bruitã (vidzutã, cãftari, etc.)
§ britã (brí-tã) sf briti/brite (brí-ti) – (unã cu mutritã)
§ mbritã (mbrí-tã) sf mbriti/mbrite (mbrí-ti) – (unã cu mutritã)
