|
|
buritã
buritã (bu-rí-tã) sf – vedz tu burescu2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: burescu2abur
abur (á-burŭ) sm aburi (á-burĭ) – chicutli (ca unã soi di negurã) tsi es dit apa (dzama, grãsimea, etc.) tsi hearbi (i sta tu vimtu i la soari); (fig: abur = duh, pnevmã, vimtu)
{ro: abur}
{fr: vapeur}
{en: vapor}
ex: friptaljlu chica di grãsimi cu nishti aburi; pãnea scoati aburi; cari-sh dzãtsea cu mintea cãtã puteari au aburlji; suflitlu easti abur (fig: vimtu, duh)
§ aburos (a-bu-rósŭ) adg aburoasã (a-bu-rŭá-sã), aburosh (a-bu-róshĭ), aburoasi/aburoase (a-bu-rŭá-si) – tsi ari i scoati (poati si scoatã) aburi
{ro: aburos}
{fr: vaporeux}
{en: that releases vapors, vaporising}
ex: ca gljetslu, aratsi sh-aburos; urdzãtura aburoasã (tsi scoati aburi)
§ aburedz1 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – scot aburi; bag s-shadã tu aburi; acats aburi; mi fac aburi; xizumsescu
{ro: aburi, evapora}
{fr: vaporiser}
{en: vaporize}
ex: carnea abura (scutea aburi) pri fearica uscatã; fãntãnjli tsi abureadzã (tsi scot aburi); loclu abureadzã (scoati aburi)
§ aburat1 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – tsi ari scoasã aburi; tsi s-ari faptã aburi; tsi ari acãtsatã aburi; tsi ari shidzutã tu aburi; xizumsit
{ro: aburit}
{fr: vaporisé}
{en: vaporized}
§ aburari1/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es aburi (cãndu tsiva fatsi, acatsã i scoati aburi); xizumsiri
{ro: acţiunea de a aburi; aburire}
{fr: action d’exhaler des vapeurs}
{en: action of vaporizing} aburescu (a-bu-rés-cu) (mi) vb IV aburii (a-bu-ríĭ), abuream (a-bu-reámŭ), aburitã (a-bu-rí-tã), aburiri/aburire (a-bu-rí-ri) – (unã cu aburedz1)
ex: geamurli s-aburirã (acãtsarã aburi); cãndu pãnea s-usucã u aburim (u bãgãm s-shadã tu aburi)
ayii1/ayie
ayii1/ayie (a-yí-i) sf fãrã pl – tsi-aspuni mesea-a unui lucru (vearã, cãldurã, etc.); tu chirolu di mesi, mesea di/a…, yii, vahti, mburitã
{ro: toi, mijloc}
{fr: milieu, plein, fort}
{en: middle of}
ex: vru si-lj coacã un somnu pãnã s-treacã ayia (mburita) a cãloariljei; tsi si pãrea cã ti-aflji tu ayia (mesea) a cãloariljei di vearã
§ yii1/yie (yí-i) sf fãrã pl – (unã cu ayii1)
ex: ishim tu yia (vahtea, inima) a cãloariljei
bitisescu
bitisescu (bi-ti-sés-cu) (mi) vb IV bitisii (bi-ti-síĭ), bitiseam (bi-ti-seámŭ), bitisitã (bi-ti-sí-tã), bitisiri/bitisire (bi-ti-sí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; astãmãtsescu un lucru cã nu-armasi altu tsiva trã fãtseari; astãmãtsescu lucrul aclo iu-agiumsi shi nu lu-alas si s-facã ma diparti; l-fac un lucru s-hibã etim tr-atseali tsi am tu minti; bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, mburescu, burescu, scãrchescu;
(expr:
1: nu bitisescu (nibitisit) zborlu… = unãshunã…, cum bitisescu zborlu…;
2: mi bitisii la fatsã = slãghii multu)
{ro: termina, isprăvi, sfârşi}
{fr: achever, terminer, finir}
{en: finish, terminate}
ex: bitisi pãndza; bitisi moarea; bitisii (astãmãtsii) lucrul aclo iu earam c-aveam lãndzidzãtã; bitisii aestu lucru shi mi-acats di altu; nu bitisi ghini zborlu
(expr: unãshunã, cum bitisi zborlu) sh-lu-agudi gugoshlu; nu avea seamni s-bitiseascã; ti bitisish
(expr: slãghisi, ti trapsish) la fatsã
§ bitisit (bi-ti-sítŭ) adg bitisitã (bi-ti-sí-tã), bitisits (bi-ti-sítsĭ), bitisi-ti/bitisite (bi-ti-sí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; tsi easti astãmãtsit cã nu-armasi altu tsiva ti-adrari; tsi s-ari faptã etim; bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, mburit, burit, scãrchit
{ro: terminat, isprăvit, sfârşit}
{fr: achevé, terminé, fini}
{en: finished, terminated}
ex: feata mutã sh-bitisitã
(expr: slãghitã)
§ bitisi-ri/bitisire (bi-ti-sí-ri) sf bitisiri (bi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bitiseashti un lucru; bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri, scãrchiri
{ro: acţiunea de a termina, de a isprăvi; terminare, isprăvire, sfârşire}
{fr: action d’achever, de terminer, de finir}
{en: action of finishing, of terminating}
§ nibitisit (ni-bi-ti-sítŭ) adg nibitisitã (ni-bi-ti-sí-tã), nibitisits (ni-bi-ti-sítsĭ), nibitisiti/nibitisite (ni-bi-ti-sí-ti) – tsi nu easti bitisit; tsi nu easti dus pãnã la capit; tsi nu easti etim; nibitsit, nimburit, niburit;
(expr: nibitisit ghini un lucru = ninti ca s-lu bitiseascã ghini lucrul)
burescu2
burescu2 (bu-rés-cu) vb IV burii (bu-ríĭ), buream (bu-reámŭ), buritã (bu-rí-tã), buriri/burire (bu-rí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; l-fac un lucru pãnã tu bitisitã; agiungu pãnã aclo iu vream s-agiungu; mburescu, bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, mplinescu (fig: burescu = fac s-nu-armãnã tsiva di cariva; vatãm, cãtãstrãpsescu, afãnsescu)
{ro: termina, împlini}
{fr: finir, accomplir, réaliser}
{en: finish, complete, realize}
ex: Faraon s-minduea cu tsi trop si-lj bureascã (fig: si-lj cãtãstrãpseascã)
§ burit2 (bu-rítŭ) adg buritã (bu-rí-tã), burits (bu-rítsĭ), buriti/burite (bu-rí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; mburit, bitisit, bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, mplinit
{ro: terminat, împlinit}
{fr: accompli, achevé, fini}
{en: finished, completed}
§ buriri2/burire (bu-rí-ri) sf buriri (bu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bitiseashti un lucru; mburiri, bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mpliniri
{ro: acţiunea de a termina, de a împlini; terminari, împliniri}
{fr: action d’accomplir, d’achever, de finir; accomplissement, achèvement, fin}
{en: action of finishing, of completing; completion, end} niburit2 (ni-bu-rítŭ) adg niburitã (ni-bu-rí-tã), niburits (ni-bu-rítsĭ), niburiti/niburite (ni-bu-rí-ti) – tsi nu easti bitisit (burit); tsi nu easti dus pãnã la capit; tsi nu easti etim; nimburit, nibitisit, nibitsit
{ro: neterminat}
{fr: inachevé}
{en: unfinished}
§ niburiri2/niburire (ni-bu-rí-ri) sf niburiri (ni-bu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu biti-seashti, nu bureashti un lucru; nimburiri, nibitisiri, nibitsiri
{ro: acţiunea de a nu termina; neterminare}
{fr: action de ne pas achever}
{en: action of not finishing}
§ mburescu (mbu-rés-cu) vb IV mburii (mbu-ríĭ), mbuream (mbu-reámŭ), mburitã (mbu-rí-tã), mburiri/mburire (mbu-rí-ri) – (unã cu burescu)
inimã
inimã (í-ni-mã) sf inimi/inime (í-ni-mi) shi ininj (í-ninjĭ) – mãdular dit cheptul a omlui cari fatsi sãndzili (cu mpindzearea) s-urdinã prit vini; (fig:
1: inimã = (i) suflit; haractir; hiri; (ii) njedz; usii; vahti, yii, mburitã; (iii) curai, thar, gãireti; (iv) vreari, agapi, mirachi, sivdã; (v) stumahi, pãnticã; (vi) chefi, plãtseari; etc.; expr: [zborlu cari s-bagã nãinti icã dupã “inimã” aspuni noima-a zburãriljei]
2: escu cu inimã mari, cu inimã hãrai = hiu bun, pot s-aravdu multi cãtigursiri, zboari-arali, lãets tsi-nj si fac, etc.; oaminjlji pot sã-nj facã multi arali shi nu va lã u voi, va-lj ljertu;
3: cu inimã di-amalamã (bunã) = (om) multu bun;
4: cu inimã ndreaptã = (om) cu eryi, bun, tinjisit, ndreptu;
5: cu inima curatã = suflit bun, nistipsit, tinjisit, tsi nu dzãtsi minciunj, tsi nu shtii drãcurii, tsi nu-ari muzavirlãchi;
6: cu inima dishcljisã = cu vreari, cu harauã, cu vãsãlii, cu hãrãcupilji, cu tinjii, etc.;
7: cu inima ncljisã = nvirinat, fãrã harauã;
8: cu inima ngljitsatã (di fricã) = lãhtãrsit multu;
9: cu inimã di cãni; cu inimã lai = multu-arãu;
10: (cu) inimã di cheatrã; cu inimã-aratsi; tsi nu-ari inimã = tsi nu-ari njilã, tsi nu-l mealã, tsi nu-l doari dip cãndu fatsi urutsets la lumi;
11: (cu) inimã di ljundar; cu trei ininj = multu inimos, curagios, gioni;
12: cu inimã di ljepuri = tsi s-aspari lishor, tsi easti fricos, tsi nu-ari curai;
13: cu tutã inima = cu multã vreari, harauã, plãtseari;
14: (am) inima greauã, un foc tu inimã = hiu nvirinat, am multi cripãri;
15: (fac un lucru) cu inima greauã = (l-fac lucrul) cu tuti cã-nj yini greu, cã nu para voi s-lu fac;
16: (am) inima lishoarã = nu-am vrundidz, cripãri, gaileadz;
17: (fac un lucru) cu inima lishoarã = (l-fac lucrul) cã mi-arãseashti;
18: moari di inimã = moari di-unã lãngoari tsi u fatsi inima s-astãmãtseascã di bãteari;
19: ãnj dzãtsi inima (cã va s-facã tsiva) = aduchescu (pruved) cã va s-facã tsiva;
20: nj-aspardzi inima = mi nvirineadzã, nj-fatsi-arãu;
21: nj-mãc inima; mi-aroadi la inimã, mi mãcã inima = mi siclitsescu, mi nvirinedz, ãnj fac gaileadz; nj-fac sãndzi-arãu; crep di-amãrãciuni;
22: bag tsiva la inimã = easti tsiva tsi mi cãrteashti, shi nu pot s-u-agãrshescu; ãnj pari arãu, chicusescu;
23: nj-lu scosh dit inimã = nu-l mata voi;
24: nj-calcu tu inimã = nu-l fac un lucru cu vreari (cu tutã inima); l-fac un lucru tsi-nj si caftã (tsi lipseashti s-lu fac) cu tuti cã nu mi-arãseashti;
25: am (nj-sta) tsiva pri inimã = am tsiva tu minti tsi mi nvirineadzã icã un mistico tsi nu voi s-lu spun la lumi;
26: nj-u ljishurai (nj-u-avrai) inima = ljishurai (mi isihãsii) cã dzãsh atseali tsi-aveam pri inimã;
27: ãnj caftã (nj-u va, mi tradzi) inima; mi gãdilicã la inimã = voi s-am (sã-nj si da) tsiva, mi-arãseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, unã mãcari, etc.;
mardzini/mardzine
mardzini/mardzine (már-dzi-ni) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – loclu iu bitiseashti unã fatsã (un lucru, un loc, unã-amari, etc.); mardzinã, marni, sinur (fig:
1: mardzini = (i) mardzini di-arãu (di-amari), budzã (di-arãu, di-amari), mal, acruyealjauã, mazdã, mezdã, mejdã; (ii) mardzinea tsi u mparti unã fatsã di unã altã; sinur; (iii) soi di scãndurã groasã, multi ori adratã dit mardzinea-a truplui di arburi, cu cari s-analtsã i s-acoapirã citia-a casãljei; blanã, grendã, scãndurã; expr:
2: tu mardzini (ca adv) = tu soni, pãnã tu soni, tu buritã, tu bitisitã, acabeti, angeac, artãc, neisi, vechi;
3: mardzini di pãni = cãlcãnj (di pãni), cultuc;
4: mardzinea-a loclui = loc multu ndipãrtat, loclu di dupã soari;
5: di mardzini = di-unã parti;
6: fãrã di mardzini = tsi nu-ari bitisitã; tsi easti ahãntu mari cã nã si pari cã nu-ari bitisitã)
{ro: margine, limită, sfârşit}
{fr: bord, limite, fin}
{en: edge, border, end}
ex: aestã shimii ari mãrdzinjli chindisiti; gramatli nu-au mardzini; vimturi, suflats mardzinea di-amari (fig: mejda di-amari); pãn tu mardzinea-a loclui
(expr: loc multu ndipãrtat); armasi pãn di mardzini
(expr: tu soni)?; tsi mardzini lo
(expr: bitisitã avu) amirãrilja-atsea?; poati cã lji s-aurashti tu mardzini
(expr: pãnã tu soni); mardzinea
(expr: bitisita) aleadzi; shidea tu mardzini
(expr: di-unã parti); agiumsi tu mardzini
(expr: tu soni, acabeti) tu un udã; va s-lu caftã pãnã tu mardzinea-a loclui
(expr: tu locuri multu ndipãrtati, tu bitisita-a loclui); s-nu ti-aprochi multu di mardzinea-a (fig: malu-a, budza-a) arãului; cama tu mardzini
(expr: pãnã tu soni) aclo va s-agiundzi; casã di om oarfãn acupiritã cu mãrdzinj (fig: blãnj, scãnduri dit mardzinea-a truplui di arburi)
§ mardzinã (már-dzi-nã) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – (unã cu mardzini)
§ marni/marne (már-ni) sf mãr-nji (mắr-nji) – (unã cu mardzini)
ex: loarã marnea (mardzinea), marnea
§ mãr-dzinescu (mãr-dzi-nés-cu) (mi) vb IV mãrdzinii (mãr-dzi-níĭ), mãrdzineam (mãr-dzi-neámŭ), mãrdzinitã (mãr-dzi-ní-tã), mãrdziniri/mãrdzinire (mãr-dzi-ní-ri) – dzãc (bag semnu) pãnã iu s-tindi un loc (iu va-lj hibã sinurlu, mardzinea); astãsescu loclu iu va s-aflã mardzinea (sinurlu) a unui lucru; ngãrdescu (scol gardu deavãrliga di) un loc; bitisescu aclo iu s-aflã mardzinea-a lucrului; sinuripsescu, ngãrdescu, piriursescu
mburitã1
mburitã1 (mbu-rí-tã) sf – vedz tu burescu2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: burescu2mburitã2
mburitã2 (mbu-rí-tã) adv, sf – vedz tu burescu2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: burescu2mutrescu
mutrescu (mu-trés-cu) (mi) vb IV mutrii (mu-tríĭ), mutream (mu-treámŭ), mutritã (mu-trí-tã), mutriri/mutrire (mu-trí-ri) –
1: nj-aruc ocljilj pri tsiva i cariva tra s-ved cum aspuni; nj-aruc ocljilj; nj-pascu ocljilj;
2: bag oarã la-atseali tsi am dininti i tsi s-fac deavãrliga di mini; nj-am cãshtigã; escu cu cãshtigã;
3: lj-am frundida (cãshtiga, ngãtanlu) a unui; muntrescu, mbrescu, brescu, bruescu, burescu, cãshtighedz, cãtãndisescu, frundisescu, frundixescu; (fig:
1: mutrescu = fac siryeani, siryinsescu; expr:
2: nj-mutrescu lucrul (huzmetea, urfanja, irnjia); nj-mutrescu calea nãinti = (i) nu-am ananghi, nu mi mealã; (ii) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
3: nj-mutrescu gustul = fac cum ãnj va chefea;
4: mutrescu ghini, cu cãshtigã, cu patru oclji = nj-am cãshtiga, nj-bag ghini oara, patru lj-fac ocljilj;
5: mi mutrescu la yeatru = mi duc s-mi veadã yeatrul ma s-hiu lãndzit, tra sã-nj da vãrã yitrii;
6: l-mutrescu ca soari = l-tsãn ca un lucru (i) tsi-l voi multu, (ii) di cari am mari ananghi;
7: nj-lu mutrescu suflitlu = am multu-angãtan di bana sh-lucrili-a meali;
8: nj-mutrescu di suflit = tsi fac, u fac trã mini, trã sinferlu a meu;
9: l-mutrescu cu agrili = l-mutrescu urut, agru;
10: mutrescu cãtrã tu Ascãpitatã = nu-ashteptu s-mata bãnedz multu chiro;
11: calu tsi-i pishchesi nu s-mutreashti la dintsã = nu va s-lji aflji cusuri a lucrului tsi tsã si da geaba, pishchesi;
12: mãcash prãndzu, mutrea sh-trã astarã = nu-aspardzi tut tsi ai tora, bagã di-unã parti sh-ti ma nãpoi, ti dzua di mãni)
{ro: privi, observa, îngriji}
{fr: regarder, observer, soigner}
{en: look at, observe, take care of}
ex: mutrea (arucã-ts ocljilj) nsus, mutrea nghios; sh-mutri calea nãinti
(expr: sh-mutri di lucrul a lui, fãrã s-lji da vãrã simasii); cãtse nu mutreats lãndzitlu (nu-aveats frundida-a lãndzitlui)?; mutrea ghini
(expr: s-ts-ai cãshtiga) s-nu ti-alash s-ti bashi; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi); Fulga treamburã sh-mutreashti; mutrea-ti cu yeatrul (du-ti s-ti veadã tsi ai di eshti lãndzit); nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; mutrea-u pravda, s-ti mutreascã; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios
(expr: atsel tsi u-ari pãtsãtã cã nu sh-avea angãtanlu, sh-ari angãtan sh-di-aclo iu nu lipseashti); gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; mutrea-lj hrana si-lj cunoshti bana
§ mutrit (mu-trítŭ) adg mutritã (mu-trí-tã), mutrits (mu-trítsĭ), mutriti/mutrite (mu-trí-ti) – (atsel, atsea) pri cari sh-arucã ocljul cariva s-lu veadã cum aspuni; tsi easti bãgat oarã; tsi lj-ari cãshtiga (ngãtanlu, frundida) cariva; muntrit, mbrit, brit, bruit, burit, cãtãndisit, frundisit, frundixit
scoluzmã
scoluzmã (scó-luz-mã) sf fãrã pl – faptul cã s-ari bitisitã un lucru; partea tsi s-aflã aclo iu bitiseashti lucrul; astãmãtsirea shi bitisirea-a unui lucru; bitisitã, bitsitã, ishitã, inshitã, scãrchiturã, buritã, soni
{ro: fine, încheiere}
{fr: fin; cessation}
{en: end, cessation}
ex: nu va s-aibã scoluzmã (bitisitã); pãnã tu scolizmã (soni), ashi va s-fatsim; s-linivirã tu scoluzmã (tu soni); scoluzma (sonea, bitisita) s-aleadzi
§ sculusescu (scu-lu-sés-cu) vb IV sculusii (scu-lu-síĭ), sculuseam (scu-lu-seámŭ), sculusitã (scu-lu-sí-tã), sculusiri/sculusire (scu-lu-sí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; astãmãtsescu un lucru cã nu-armasi altu tsiva trã fãtseari; astãmãtsescu lucrul tu loclu iu-agiumsi shi nu lu-alas si s-facã ma diparti; l-fac un lucru s-hibã etim tr-atseali tsi am tu minti; bitisescu, bitsescu, susescu, tilescu, apulsescu, mburescu, burescu, scãrchescu, etimusescu
{ro: termina}
{fr: achever, terminer}
{en: finish}
§ sculusit (scu-lu-sítŭ) adg sculusitã (scu-lu-sí-tã), sculusits (scu-lu-sítsĭ), sculusiti/sculusite (scu-lu-sí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; tsi easti astãmãtsit cã nu-armasi altu tsiva tr-adrari; tsi s-ari faptã etim; bitisit, bitsit, susit, tilit, apulsit, mburit, burit, scãrchit, etimusit
{ro: terminat}
{fr: achevé, terminé}
{en: finished}
§ sculusiri/sculusire (scu-lu-sí-ri) sf sculusiri (scu-lu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sculuseashti un lucru; bitisiri, bitsiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri, scãrchiri, etimusiri
{ro: acţiunea de a termina; terminare}
{fr: action d’achever, de terminer; achèvement}
{en: action of finishing; completion}
§ susescu (su-sés-cu) vb IV susii (su-síĭ), suseam (su-seámŭ), susitã (su-sí-tã), susiri/susire (su-sí-ri) – (unã cu sculusescu)
§ susit (su-sítŭ) adg susitã (su-sí-tã), susits (su-sítsĭ), susiti/susite (su-sí-ti) – (unã cu sculusit)
§ susi-ri/susire (su-sí-ri) sf susiri (su-sírĭ) – (unã cu sculusiri)