|
|
buricos
buricos (bu-ri-cósŭ) adg – vedz tu buric
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: buricbãzacã
bãzacã (bã-zá-cã) sf bãzãts (bã-zắtsĭ) – pãnticã (buric, fuljinã, bicã) mari
{ro: burtă mare}
{fr: grand ventre, homme pansu}
{en: big belly}
ex: om cu bãzacã (pãnticã mari)
§ bãzãcos (bã-zã-cósŭ) adg bãzãcoasã (bã-zã-cŭá-sã), bãzãcosh (bã-zã-cóshĭ), bãzãcoasi/bãzãcoase (bã-zã-cŭá-si) – njic sh-cu pãntica mari; pãnticos, fuljinos, buricos
{ro: burtos}
{fr: ventru, pansu}
{en: big-bellied}
§ jibãcos (ji-bã-cósŭ) adg jibãcoasã (ji-bã-cŭá-sã), jibãcosh (ji-bã-cóshĭ), jibãcoasi/jibãcoase (ji-bã-cŭá-si) – njic, gros sh-cu pãntica mari; bãzãcos, zãbãcos, pruhav, puhav, buhav, butcav, puzumi, pilicios, pãhrãvos
{ro: stârpitură, burtos, buhăit}
{fr: ventru, pansu, obèse, bouffi}
{en: big-bellied, corpulent, puffy}
ex: fuljinoslu sh-arãdi di jibãcoslu (butcavlu); jibãcoasa (puhava, pãhrãvoasa) broascã ma sh-dzãtsea; plãndzi un jibãcos (puzumi, pilicios) di ficior
§ jibicos (ji-bi-cósŭ) adg jibicoasã (ji-bi-cŭá-sã), jibicosh (ji-bi-cóshĭ), jibicoasi/jibicoase (ji-bi-cŭá-si) – (unã cu jibãcos)
§ pilicios (pi-li-cĭósŭ) sm, sf, adg pilicioasã (pi-li-cĭŭá-sã), piliciosh (pi-li-cĭóshĭ), pilicioasi/pilicioase (pi-li-cĭŭá-si) – tsi easti multu slab shi njic; zãbãcos, zãbacã, bãzãcos, jibãcos, jibicos, ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, cacafingu, azmet, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: firav, stârpitură, pipernicit}
{fr: débile, rabougri, livide, foireux, ratatiné, chétif, avorton}
{en: feeble, weak, coward, ill-formed, puny}
§ zãbãcos (zã-bã-cósŭ) adg zãbãcoasã (zã-bã-cŭá-sã), zãbãcosh (zã-bã-cóshĭ), zãbãcoasi/zãbãcoase (zã-bã-cŭá-si) – (unã cu pilicios)
ex: nacã him noatin zãbãcos (njic shi slab, azmet)?
§ zãbacã (zã-bá-cã) sm, sf, adg invar – (unã cu pilicios)
bicã1
bicã1 (bí-cã) sf fãrã pl – partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli (numã datã di dadi, ma multu cãndu zburãscu cu ficiuritslji); buric, bãric, bric, fuljinã, foali, pãntic, pãnticã, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig: bicã = om tsi ari buriclu (pãntica) mari; buricos, pãnticos, fuljinos)
{ro: burtă}
{fr: ventre, panse}
{en: belly}
ex: mi doari bica (pãntica)
buric
buric (bu-rícŭ) sn buricuri (bu-rí-curĭ) –
1: urma (semnul) tsi-armãni pri pãntica-a omlui (tu mesi, nãinti shi nsus), dupã tsi-lj si talji matslu-a natlui (ta si s-dispartã di dadã-sa), tu oara tsi s-amintã; mãrdzeaua-a buriclui (di la buric); bãric, bric;
2: partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, pãntic, pãnticã, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig:
1: buriclu (di pãduri, di cireap, etc.) = mesea (di pãduri, di cireap, etc.); expr:
2: nji s-alichi buriclu (di vreari) = am mari mirachi; cãdzui tu multã vreari; (feata) u-am tu mari vreari;
3: nji s-alichi buriclu (ti-un lucru) = am mari mirachi shi voi s-lu-am (un lucru);
4: nji s-alichi buriclu (di foami) = nj-easti multã foami, hiu lishinat di foami;
5: nj-fudzi buriclu (di fricã) = lãhtãrsescu;
6: nj-fudzi buriclu (di agnos) = nji si fatsi greatsã; nj-yini s-versu;
7: nj-adun buriclu = isihãsescu;
8: buriclu-nj si bagã mpadi = nj-easti multu di multu njilã;
9: easti cu buriclu la gurã = easti greauã, easti cu sartsinã, ashteaptã njic;
10: mi doari buriclu; mi mushcã buriclu = (i) mi doari pãntica; (ii) cãdzui tu mari vreari)
{ro: buric; burtă}
{fr: nombril; ventre}
{en: navel; belly}
ex: cuib di ciuciuleai, tu mesea di plai (angucitoari: buriclu); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); lj-si videa mãrdzeaua di la buric; buriclu a ficiuriclui; babã s-cljamã atsea cari talji buriclu a natslor; ti mushcã buriclu
(expr: ti doari pãntica di multã mãcari tsi-ai faptã); u vidzu feata shi-lj s-alichi buriclu (shi-lj cãdzu tu mari vreari); di fricã, nj-fudzi buriclu
(expr: mi-acãtsã lãhtara); lj-ari fudzitã buriclu
(expr: lj-s-ari faptã multã greatsã); him tu buriclu (fig: mesea) a earnãljei; agiumsi tu buriclu (fig: tu mesea) di pãduri; pitrumsi pãn tu buriclu (fig: tu mesea) a pãduriljei; u-arucã pãnã tu buriclu (fig: tu mesea) di cireap; tu buriclu a dunjailjei
(expr: sh-tu mesea-a lumiljei, a loclui, tu guvã di sharpi) s-ti-ascundeari va-nj ti aflu; nj-u njilã sh-trã tini, ma trã mini, buriclu-nj si bagã mpadi
(expr: trã mini nj-easti multu ma multu njilã)
§ bãric (bã-rícŭ) sn bãricuri (bã-rí-curĭ) – (unã cu buric)
§ bric (brícŭ) sn bricuri (brí-curĭ) – (unã cu buric)
foali/foale
foali/foale (fŭá-li) sf folj (fóljĭ) –
1: unã soi di sac faptu di cheali di oai (tumtã di lãnã sh-turnatã anapuda) tu cari s-tsãni (ma multu) cash; fuljinã, cheali, chilitsã, chilits, tãvãrceac, tãrvash, tãrvaci, vurgã, zbãrnic, vãtãlah, utri, utur, vãtãlah;
2: hãlati cu un sac di cheali mplin di aerã cu cari s-fatsi vimtu (trã muzicã, trã aprindearea-a foclui, etc.); (fig:
1: foali = (i) partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; pãnticã, bicã, buric, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbishinã; (ii) om tsi easti multu gras; (iii) palju-om; om tsi nu easti bun trã tsiva tu lumi, tsi easti-arãu, etc.; expr:
2: lapti di foali = lapti gras di vearã, hertu sh-tsãnut ãn foali tsi s-mãcã multi ori dupã Crãciun;
3: escu (mi-adar) foali (di mãcari, carti, nvitsãturã, etc.) = escu (mi-adar) mplin ca unã foali, mi umplu ca unã foali (di mãcari, carti, nvitsãturã, etc.);
4: mi mãshcã tu foali = mi doari pãntica;
5: li-aruc (lj-u dau) tu foali = mãc multu;
5: nj-umflu foljli = dormu ahãndos)
{ro: burduf din piele de oaie în care se conservă brânza; foale}
{fr: sac fait de peau crue de mouton tondue et retournée, qui sert à la conservation du frommage; soufflet}
{en: bag made of sheep pelt turned over (used to keep cheese); bellows}
ex: tsi i gros shi nu-ari os, sh-cãnd lu-adunj, iu vrei lu punj (angucitoari: foalea); cash bun tu foali di cãni; cashlu di foali easti multu gustos; bãgai patru folj di cash trã earnã; yinu sã sufli la foali; suflã tu foc cu foljli; mi mãshcã tu foali
(expr: mi doari pãntica); foali s-adrarã di mãcari
(expr: mãcarã multu, s-nãfãtirã); s-featsi foali
(expr: s-umflã ca unã foali di mãcari); easti-l foali di nvitsari
(expr: ari nvitsatã multi, easti mplin di nvitsãturã, easti multu shtiut; s-dzãtsi ma multu cãndu vrei s-ts-arãdz di cariva); ti ved cã ts-umflash foljli
(expr: durnjish ahãndos)
§ fuljinã (fu-ljí-nã) sf fuljini/fuljine (fu-ljí-ni) shi fuljinj (fu-ljínjĭ) – (unã cu foali)
ex: unã fuljinã di cash ari multu-multu yinghits ucadz; ca multu aruts tu fuljinã
(expr: mãts ca multu); u! fuljina (fig: palju-omlu) a daraclui!
§ fuljic (fu-ljícŭ) sm fuljits (fu-ljítsĭ) – foali ma njic
{ro: foale mic}
pãnticã
pãnticã (pắn-ti-cã) sf pãntitsi/pãntitse (pắn-ti-tsi) – partea dit truplu-a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; stumahea di pravdã; pãntic, buric, bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig:
1: pãnticã = stumahi; expr:
2: cu zboarã pãntica nu s-umpli = mash zboarã nu-agiungu, va shi s-fats tsiva;
3: cu pãntica la gurã = (muljari) greauã, cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic;
4: easti cu pãntica nafoarã; cu pãntica la soari = easti agiun shi ftoh; poartã mash stranji arupti; easti dispuljat, recicaman, pãrtãlos, etc.;
5: nj-u va pãntica, mi doari pãntica trã… = mi-arãseashti multu, lj-am multã mirachi; u-am (unã featã) tu mari vreari, etc.;
6: ljau nã pãnticã = mãc; mi nãfãtescu;
7: nj-umplu pãntica; nj-u-adar ciuflicã (tsai) pãntica = mi nãfãtescu, mãc multu, ghini, di primansus;
8: mi mãshcã pãntica = mi doari pãntica, stumahea;
9: nj-frec pãntica; nj-aurlã luchi tu pãnticã = hiu agiun (sh-di foami nj-frec pãntica!);
10: u fac mash trã pãnticã = u fac mash tra s-am tsi s-mãc;
11: lj-fac oasili (lj-fac truplu) moali ca pãntica = l-bat ghini, lj-dau un shcop sãnãtos;
12: plãngu njitslji tu pãntica-a mumãnjlor = easti mari pãvrii, ceash, asparmã, trom, fãnico, chiameti, mãchel, cãrlesh, etc.;
13: ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor = fatsi multã arcoari)
{ro: burtă, stomah}
{fr: ventre, panse, estomac, abdomen}
{en: belly, abdomen, stomah}
ex: mãcai cu multã orixi ciorba di pãnticã; lu fricã pi pãnticã; tesh pri pãnticã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; a draclui ãlj vinji greu, cã sh-avea dratslji tu pãnticã; mi doari pãntica (fig: stumahea); ciucutish shisha pi pãnticã sh-u frãmsish; nj-umplui pãntica cu mãcari
(expr: mãcai multu); lj-li va pãntica
(expr: lã ari multã mirachi, lu-arãsescu multu); cãndu u vidzu cu pãntica la gurã
(expr: u vidzu cã easti greauã, cu sartsinã), s-pãli; cari s-umplurã dzãlili shi-lj si featsi pãntica pãn di gurã (shi-lj criscu multu pãntica cã eara greauã cu njic); loai nica nã pãnticã
(expr: mãcai ninga nãoarã, multu, di primansus); bãna ma naintea dip ghini, di u-adra sh-el fumealja-lj ciuflicã pãntica
(expr: fumealja-lj mãca ghini, nu agiuna), cu tsi scutea; mãca, bea sh-fudzea cu pãntica adãratã tsai
(expr: nãfãtits); sã s-saturã, s-u-adarã tsai pãntica; lucrãm tri nã pãnticã