|
|
boshã
boshã (bó-shã) sf boshi (bó-shi) – partea-a truplui di om tsi s-aflã namisã di coasti sh-buburets; partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; cãlcu, coapsã, scheli, cipoc, ciupoc, gof, cãrtsioarã, scãrtsioarã, slaghinã, slãghinã, slãbintsã
{ro: şold}
{fr: la partie comprise entre les reins et les côtes; hanche}
{en: part of the human body found between kidneys and ribs; hip}
buburec1
buburec1 (bu-bu-récŭ) sm buburets (bu-bu-rétsĭ) – un di dauãli mãdulari a omlui cari adunã chishatlu sh-lu pitreatsi tu fuscã ninti ca s-hibã scos nafoarã dit trup (tsi sh-u-aduc tu videari, ma nu tu mãrimi, cu gãrnutslu di fisulj shi s-aflã cãtã tu mesea-a truplui, di-unã parti sh-di alantã); riniclju, niri, arniclju, ariclju
{ro: rinichi}
{fr: rein, rognon}
{en: kidney}
ex: mi doari bubureclu (rinicljul)
§ mbuburicat (mbu-bu-ri-cátŭ) adg mbuburicatã (mbu-bu-ri-cá-tã), mbuburicats (mbu-bu-ri-cátsĭ), mbuburicati/mbuburicate (mbu-bu-ri-cá-te) – tsi sh-u-adutsi cu bubureclu tu hromã i videari; ca bubureclu
{ro: ca un rinichi la culoare şi vedere}
{fr: qui a l’aspect d’un rognon, d’un rein}
{en: who resembles the kidney in color or aspect}
ex: cu fatsa mplinã, mbuburicatã (ca bubureclu)
burduljac
burduljac (bur-du-ljĭácŭ) sm burduljats (bur-du-ljĭátsĭ) – prici tsi sh-u-adutsi cu un shoaric cu arpiti, tsi bãneadzã cu bumbãrats, bubulits, mushti, etc., tsi sta dzua prit locuri ascumti, scutidoasi sh-azboairã di-aradã noaptea; pulj di noapti; nihtiridã, nihtire, bubureac, dobruljac, dubruljac, dubãrac;
(expr: oclji di burduljats = oclji ca ishits dit cafcalã, cãtã nafoarã)
{ro: liliac (animal)}
{fr: chauve-souris}
{en: bat}
ex: unã soi di dubruljac, burduljac, pulj a noaptiljei cari s-cljamã “vampir” (vombir)
§ dubruljac (du-bru-ljĭácŭ) sm dubruljats (du-bru-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)
§ dobruljac (do-bru-ljĭácŭ) sm dobruljats (do-bru-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)
§ bubureac (bu-bu-reácŭ) sm buburets(?) (bu-bu-rétsĭ) – (unã cu burduljac)
§ dubarac (du-ba-rácŭ) sm dubarats (du-ba-rátsĭ) – (unã cu burduljac)
§ dubãrac (du-bã-rácŭ) sm dubãrats (du-bã-rátsĭ) – (unã cu burduljac)
ex: spuni aushaticlu cã shoaritslji cari mãcã anafurã s-fac dubãrats; avea ocljilj di dubãrats (ca ishits dit cafcalã)
§ dubãrljac (du-bãr-ljĭácŭ) sm dubãrljats (du-bãr-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)
bureati/bureate
bureati/bureate (bu-reá-ti) sm burets (bu-rétsĭ) – numã datã la ma multi turlii di planti simpli (aplo), tsi sh-u-aduc cu un stur cu capelã n cap, tsi nu suntu verdzã ca tuti alanti planti, cari crescu ma multu tu pãduri tu locuri grasi shi nutioasi, cari pot s-hibã buni tu mãcari ma pot s-hibã shi nfãrmãcoasi; buburec, burec, ciupernicã, peciurcã, guguljanã;
(expr:
1: bureati di cãni = unã soi di bureati;
2: burets zurlji = burets fãrmãcosh, tsi nu suntu bunj trã mãcari)
{ro: ciupercă}
{fr: champignon}
{en: mushroom}
ex: un om cu-unã tingeri n cap (angucitoari: bureatili)
§ burec (bu-récŭ) sm burets (bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: mi pitricu dada s-adun burets; unã pitã di burets; mãcãm burets uscats
§ buburec2 (bu-bu-récŭ) sm buburets (bu-bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: s-dusi tu pãduri ti leamni sh-ti buburets
cash
cash (cashĭŭ) sn cãshuri (cắ-shĭurĭ) – [pluralu ari shi noima di “ma multi turlii di cash”] – unã soi di lugurii adratã dit laptili ncljigat (cu-unã soi di mãeauã), cãlcat, ndisat, apitrusit sh-tsãnut di-aradã tu-armirã i foalji tra s-nu s-aspargã; numã tsi s-da la tuti turliili di-ahtari lugurii;
(expr: cash bun, cash dultsi = cash dultsi, cash proaspit, cash dit foalji)
{ro: brânză}
{fr: fromage}
{en: cheese}
ex: trã earna-aestã bãgãm doi folj di cash bun
(expr: cash dultsi); pãni cu cash... nu ti saturi vãrnãoarã!; armãnlu tu cãshuri, ca capra tu creacuri; mãcã pãni cu cash; nã armasirã dauã talari di cash; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz
§ cãshar (cã-shĭárŭ) sm cãshari (cã-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi cashlu; baci
{ro: baci; cel care face brânza}
{fr: fromager}
{en: cheese maker}
ex: a cãsharlor lã da fushti
§ cãshari/cãshare (cã-shĭá-ri) sf cãsheri (cã-shĭérĭ) – loclu (casa, stanea, etc.) iu s-fatsi cashlu; stani, strungã (iu s-fatsi cashlu); cãshãrii (fig:
1: cãshari = (i) aveari, cãtãndii; (ii) loc ngãrdit iu s-tsãn oi, prãvdzã)
{ro: loc unde se face brânza}
{fr: fromagerie}
{en: place where the cheese is made}
ex: iu bãgash cãshari? (stani); nu shtii tsi-i la cãsheri (stãnj); mi duc la cãshari (strungã); cãsharea s-hibã ghini, cã oili psusirã; cãshari di portsi s-nu fats!; cu gumarlu-adrash cãshari (fig: aveari)?; omlu aestu nu-adarã cãshari (fig: aveari); tsi cãshari ari? (fig: tsi aveari ari? cãt avut easti?); ncljidi oili tu cãshari (loclu ngãrdit); nu-adari cãshari tini (fig: nu va fats cãtãndii cã nu eshti om tsi ti-arãseashti lucrul, nu eshti cilistisitor)
§ cãshãrii/cãshãrie (cã-shã-rí-i) sf cãshãrii (cã-shã-ríĭ) – (unã cu cãshari)
ex: la cãshãrii, bacilu-nj deadi s-mãc ushmar; bacilu nã dusi la cãshãrii sh-nã deadi cash dultsi
§ cãshãrishti/cãshãrishte (cã-shã-rísh-ti) sf cãshãrishti (cã-shã-ríshtĭ) – loclu iu-avea nãoarã sh-un chiro unã cãshari
chibar
chibar (chi-bárŭ) sm, sf, adg chibarã (chi-bá-rã), chibari (chi-bárĭ), chibari/chibare (chi-bá-ri) – (un om) tsi s-veadi dit purtarea-a lui cã easti multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); chibarcu, cilibi
{ro: distins, nobil}
{fr: noble, personne distinguée}
{en: noble, distinguished person}
ex: armãnjlji suntu chibari (multu-aleptsã, tinjisits)
§ chibarcu (chi-bár-cu) adg chibarcã (chi-bár-cã), chibartsi (chi-bár-tsi), chibartsi/chibartse (chi-bár-tsi) – (unã cu chibar)
§ chibã-reatsã (chi-bã-reá-tsã) sf chibãrets (chi-bã-rétsĭ) – atsea tsi-l fatsi pri om si s-aspunã cã easti chibar; tuti-atseali lucri scumpi tsi lu-aspun omlu cã easti avut; luxu
{ro: lux}
{fr: luxe}
{en: luxury}
ex: chibãreatsa (luxul) nu easti cu cãdeari la tuts
§ chibãreshti/chibãreshte (chi-bã-résh-ti) adv – multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); cu videarea sh-purtarea di om chibar; ca di chibar
{ro: cu ţinută distinsă, nobilă, luxoasă}
{fr: d’une manière distinguée, luxueusement}
{en: with distinguished or luxurious manners}
ex: sucãi chibãreshti (ca di chibari) mult ligati, di cadãnili-a lor lucrati
§ chibari/chibare (chi-bá-ri) adv – (unã cu chibãreshti)
ex: armãnjlji suntu chibari (multu-aleptsã, tinjisits); s-tsãni chibari (s-poartãca om chibarcu); imnã chibari
§ chibur (chi-búrŭ) sm, sf, adg chiburã (chi-bú-rã), chiburi (chi-búrĭ), chiburi/chibure (chi-bú-ri) – om multu avut; avut, mbugat, arhundu
{ro: cheabur, om foarte bogat}
{fr: richard, une très riche personne}
{en: very wealthy man}
ex: bãneadzã chibur (ca omlu avut) tu casa-a lui; casã chiburã (di om multu avut)
culburecã
culburecã (cul-bu-ré-cã) sf culburetsi/culburetse (cul-bu-ré-tsi) – unã soi di pitã, dispituratã (cu multi peturi suptsãri), di carni, di spãnãts, di cash, etc.
{ro: plăcintă de carne, de spanac, de brânză, etc.}
{fr: galette feuilletée avec de la viande, du fromage, des légumes, etc.}
{en: Aromanian type of meat pie, cheese pie, spinach pie, etc.}
§ colburecã (col-bu-ré-cã) sf colburetsi/col-buretse (col-bu-ré-tsi) – (unã cu culburecã)
§ colpidi/colpide (cól-pi-di) sf pl(?) – unã soi di pitã tsi sh-u-adutsi cu culbureca
{ro: un fel de plăcintă}
{fr: espèce de galette}
{en: type of Aromanian pie}
eascã
eascã (ĭás-cã) sf eschi (ĭés-chi) – numã datã la ndauã planti dit fumealja-a buretslor, tsi crescu pri truplu-a arburlor shi s-hrãnescu (ca hãrãmgeadz) dit dzama (seva) a lor, tsi sh-u-aduc niheamã cu petala di cal shi, cãndu suntu uscati ghini, acatsã foc multu lishor (sh-tr-atsea, tu chirolu veclju s-ufilisea la aprindearea-a foclui, cu mãnearlu sh-cu sturnarea);
(expr:
1: easti eascã = easti multu uscat, easti suptsãri;
2: ardi ca easca = s-aprindi dinãoarã, ardi multu ghini, ca easca uscatã)
{ro: iască}
{fr: amadou}
{en: tinder, touchwood}
ex: easca creashti pri trup di fag; easca va mãnear shi sturnari; feata eascã s-adrã
(expr: s-adrã multu slabã; slãghi multu); pãnea s-featsi eascã
(expr: multu uscatã); aprinsi cu amnarea eascã tra s-facã foc; leamnili tsi-adusish ardu ca easca
(expr: ardu ghini)
§ yeascã (yĭás-cã) sf yeschi (yĭés-chi) – (unã cu eascã)
ex: aprindi tsigarea cu yeascã; gortsul aestu easti yeascã
(expr: uscat, nu-ari dip dzamã)
ud1
ud1 (údŭ) (mi) vb I udai (u-dáĭ), udam (u-dámŭ), udatã (u-dá-tã), udari/udare (u-dá-ri) – (un lucru) l-fac s-hibã pitrumtu (lu-acoapir, l-molj, lu umplu, l-pruscuchescu) cu apã (i unã altã muljiturã); l-bag (lu-afundu) tu apã i tu-unã altã muljiturã; bag amolj (stranjili); pruscuchescu, pruscutescu, molj
(expr:
1: nj-ud gura = beau unã muljiturã (apã, yin, etc.);
2: va s-udãm numa (isozma, pãtedzlu, etc.) = va s-fãtsem ziafeti ti numã shi s-bem multu yin, arãchii, etc.;
3: nji si udã ocljilj = nj-es lãcrinj dit oclji; nji si umplu ocljilj cu lãcrinj)
{ro: uda; stropi}
{fr: mouiller; arroser}
{en: wet, soak; sprinkle}
ex: nã udã ghini ploaea; udats (pruscuchits) lilicili; nu-nj udai gura cu tsiva
(expr: nu biui tsiva); nã udã (nã pitrumsi apa) pãnã la cãmeashi; ud (pruscutescu) florli seara sh-dimneatsa
§ udat (u-dátŭ) adg (shi sm, sf) udatã (u-dá-tã), udats (u-dátsĭ), udati/udate (u-dá-ti) – tsi easti pitrumtu di apã; ud, muljat, pruscuchit, pruscutit
{ro: udat; stropit}
{fr: mouillé; arrosé}
{en: wetted, soaked; sprinkled}
ex: stranjlu di furtunj udat (muljat); udatlu (atsel tsi easti pitrumtu di apã), di ploai nu s-aspari
§ udari/udare (u-dá-ri) sf udãri (u-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-udã; muljari, pruscuchiri, pruscutiri
{ro: acţiunea de a uda; de a stropi}
{fr: action de mouiller; d’arroser}
{en: action of wetting, of soaking; of sprinkling}
ex: udarea (pruscuchirea) a florlor lipseashti si s-facã pi avrã; va udari
(expr: va beari, yin, arãchii, etc. ti) numa-ts
§ niudat (ni-u-dátŭ) adg niudatã (ni-u-dá-tã), niudats (ni-u-dátsĭ), niudati/niudate (ni-u-dá-ti) – tsi nu easti udat; nimuljat, nipruscuchit, nipruscutit;
(expr: niudat (yinlu, arãchia) = (yinlu, arãchia) nu-lj s-ari adãvgatã apã, nu easti pãtidzat)
{ro: neudat; nestropit}
{fr: qui n’est pas mouillé; qui n’est pas arrosé}
{en: that is not wetted, not soaked; not sprinkled}
zurlu
zurlu (zúr-lu) sm, sf, adg zurlã (zúr-lã), zurlji (zúr-lji), zurli/zurle (zúr-li) – atsel tsi ari unã lãngoari di minti (tsi sh-u chiru mintea) shi nu mindueashti (giudicã) di-arada ca tutã-alantã dunjai; glar di minti; cicãnit la minti; loat di vimtu; loat di lunã; parmen; (fig:
1: zurlu = om tsi s-poartã ca un tsi u-ari chirutã mintea; expr:
2: burets zurlji = burets fãrmãcosh, tsi nu suntu bunj trã mãcari;
3: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = zbor tsi s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-au vãrnã cusuri;
4: zurlul nu ari coarni si-l cunoshti = omlu zurlu easti ca tuts alantsã, nu-aspuni tsiva maxutarxu cari s-lu-aleagã di oaminjlji di-aradã;
5: cu zurlu ts-badz mintea, zurlu s-hii = va hii sh-tini zurlu, ma s-ti-acats s-fats alishvirishi cu-un zurlu)
{ro: nebun, dement}
{fr: fou, dément, forcené, vénéneux}
{en: insane, crazy, madman (madwoman)}
ex: nã ursã zurlã, tsi n pãduri-aurlã (angucitoari: tupoara, tsupata); unã eapã zurlã, alagã prit pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); s-featsi ca zurlu (s-featsi cã easti glar); pristi nãs s-arucã zurlu (ca glar, ca zurlu); percea-lj si mutã zurlã (ca mintitã di vimtu); zurlul, zurlu lu adutsi n cali; zurlu fu tinir, zurlu sh-aush; di mbitat s-aspari shi zurlul; tradzi nãsã, tsãni schinlu, trãdzeari di zurlã, lu zmulsi schinlu cu tuti arãdãtsinj; zurla, cu perlji cãtrã naljurea, s-hiumusi s-lu-acatsã; cara s-vrei s-lj-ascachi tuts, s-ti fats ca zurlu shi s-li vershi tuti
§ zurleatsã (zur-leá-tsã) sf zurlets (zur-létsĭ) – lãngoarea (di minti) tsi-l fatsi omlu s-nu giudicã ca tutã lumea di-aradã; purtarea tsi lu-aspuni omlu cã easti zurlu; zurlami, zurlilji, glãrimi (fig: zurleatsã = purtari tsi sh-u-adutsi cu zurleatsa)
{ro: nebunie}
{fr: folie}
{en: madness}
ex: ãlj vinji zurleatsa; mintea cu zurleatsa (glãrimea) surãri suntu; lu-acãtsã zurleatsa shi ahurhi sã scãrcicã dintsãlj; fatsi zurlets, ca ficior; tinireatsã i zurleatsã
§ zurlami/zurlame (zur-lá-mi) sf zurlãnj (zur-lắnjĭ) – (unã cu zurleatsã)
ex: cu zurlamea-a ta, nj-featsish multã znjii
§ zurlilji/zurlilje (zur-lí-lji) sf zurlilj (zur-líljĭ) – (unã cu zurleatsã)