DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

boshã

boshã (bó-shã) sf boshi (bó-shi) – partea-a truplui di om tsi s-aflã namisã di coasti sh-buburets; partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; cãlcu, coapsã, scheli, cipoc, ciupoc, gof, cãrtsioarã, scãrtsioarã, slaghinã, slãghinã, slãbintsã
{ro: şold}
{fr: la partie comprise entre les reins et les côtes; hanche}
{en: part of the human body found between kidneys and ribs; hip}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buburec1

buburec1 (bu-bu-récŭ) sm buburets (bu-bu-rétsĭ) – un di dauãli mãdulari a omlui cari adunã chishatlu sh-lu pitreatsi tu fuscã ninti ca s-hibã scos nafoarã dit trup (tsi sh-u-aduc tu videari, ma nu tu mãrimi, cu gãrnutslu di fisulj shi s-aflã cãtã tu mesea-a truplui, di-unã parti sh-di alantã); riniclju, niri, arniclju, ariclju
{ro: rinichi}
{fr: rein, rognon}
{en: kidney}
ex: mi doari bubureclu (rinicljul)

§ mbuburicat (mbu-bu-ri-cátŭ) adg mbuburicatã (mbu-bu-ri-cá-tã), mbuburicats (mbu-bu-ri-cátsĭ), mbuburicati/mbuburicate (mbu-bu-ri-cá-te) – tsi sh-u-adutsi cu bubureclu tu hromã i videari; ca bubureclu
{ro: ca un rinichi la culoare şi vedere}
{fr: qui a l’aspect d’un rognon, d’un rein}
{en: who resembles the kidney in color or aspect}
ex: cu fatsa mplinã, mbuburicatã (ca bubureclu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

burduljac

burduljac (bur-du-ljĭácŭ) sm burduljats (bur-du-ljĭátsĭ) – prici tsi sh-u-adutsi cu un shoaric cu arpiti, tsi bãneadzã cu bumbãrats, bubulits, mushti, etc., tsi sta dzua prit locuri ascumti, scutidoasi sh-azboairã di-aradã noaptea; pulj di noapti; nihtiridã, nihtire, bubureac, dobruljac, dubruljac, dubãrac;
(expr: oclji di burduljats = oclji ca ishits dit cafcalã, cãtã nafoarã)
{ro: liliac (animal)}
{fr: chauve-souris}
{en: bat}
ex: unã soi di dubruljac, burduljac, pulj a noaptiljei cari s-cljamã “vampir” (vombir)

§ dubruljac (du-bru-ljĭácŭ) sm dubruljats (du-bru-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)

§ dobruljac (do-bru-ljĭácŭ) sm dobruljats (do-bru-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)

§ bubureac (bu-bu-reácŭ) sm buburets(?) (bu-bu-rétsĭ) – (unã cu burduljac)

§ dubarac (du-ba-rácŭ) sm dubarats (du-ba-rátsĭ) – (unã cu burduljac)

§ dubãrac (du-bã-rácŭ) sm dubãrats (du-bã-rátsĭ) – (unã cu burduljac)
ex: spuni aushaticlu cã shoaritslji cari mãcã anafurã s-fac dubãrats; avea ocljilj di dubãrats (ca ishits dit cafcalã)

§ dubãrljac (du-bãr-ljĭácŭ) sm dubãrljats (du-bãr-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bureati/bureate

bureati/bureate (bu-reá-ti) sm burets (bu-rétsĭ) – numã datã la ma multi turlii di planti simpli (aplo), tsi sh-u-aduc cu un stur cu capelã n cap, tsi nu suntu verdzã ca tuti alanti planti, cari crescu ma multu tu pãduri tu locuri grasi shi nutioasi, cari pot s-hibã buni tu mãcari ma pot s-hibã shi nfãrmãcoasi; buburec, burec, ciupernicã, peciurcã, guguljanã;
(expr:
1: bureati di cãni = unã soi di bureati;
2: burets zurlji = burets fãrmãcosh, tsi nu suntu bunj trã mãcari)
{ro: ciupercă}
{fr: champignon}
{en: mushroom}
ex: un om cu-unã tingeri n cap (angucitoari: bureatili)

§ burec (bu-récŭ) sm burets (bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: mi pitricu dada s-adun burets; unã pitã di burets; mãcãm burets uscats

§ buburec2 (bu-bu-récŭ) sm buburets (bu-bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: s-dusi tu pãduri ti leamni sh-ti buburets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cash

cash (cashĭŭ) sn cãshuri (cắ-shĭurĭ) – [pluralu ari shi noima di “ma multi turlii di cash”] – unã soi di lugurii adratã dit laptili ncljigat (cu-unã soi di mãeauã), cãlcat, ndisat, apitrusit sh-tsãnut di-aradã tu-armirã i foalji tra s-nu s-aspargã; numã tsi s-da la tuti turliili di-ahtari lugurii;
(expr: cash bun, cash dultsi = cash dultsi, cash proaspit, cash dit foalji)
{ro: brânză}
{fr: fromage}
{en: cheese}
ex: trã earna-aestã bãgãm doi folj di cash bun
(expr: cash dultsi); pãni cu cash... nu ti saturi vãrnãoarã!; armãnlu tu cãshuri, ca capra tu creacuri; mãcã pãni cu cash; nã armasirã dauã talari di cash; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz

§ cãshar (cã-shĭárŭ) sm cãshari (cã-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi cashlu; baci
{ro: baci; cel care face brânza}
{fr: fromager}
{en: cheese maker}
ex: a cãsharlor lã da fushti

§ cãshari/cãshare (cã-shĭá-ri) sf cãsheri (cã-shĭérĭ) – loclu (casa, stanea, etc.) iu s-fatsi cashlu; stani, strungã (iu s-fatsi cashlu); cãshãrii (fig:
1: cãshari = (i) aveari, cãtãndii; (ii) loc ngãrdit iu s-tsãn oi, prãvdzã)
{ro: loc unde se face brânza}
{fr: fromagerie}
{en: place where the cheese is made}
ex: iu bãgash cãshari? (stani); nu shtii tsi-i la cãsheri (stãnj); mi duc la cãshari (strungã); cãsharea s-hibã ghini, cã oili psusirã; cãshari di portsi s-nu fats!; cu gumarlu-adrash cãshari (fig: aveari)?; omlu aestu nu-adarã cãshari (fig: aveari); tsi cãshari ari? (fig: tsi aveari ari? cãt avut easti?); ncljidi oili tu cãshari (loclu ngãrdit); nu-adari cãshari tini (fig: nu va fats cãtãndii cã nu eshti om tsi ti-arãseashti lucrul, nu eshti cilistisitor)

§ cãshãrii/cãshãrie (cã-shã-rí-i) sf cãshãrii (cã-shã-ríĭ) – (unã cu cãshari)
ex: la cãshãrii, bacilu-nj deadi s-mãc ushmar; bacilu nã dusi la cãshãrii sh-nã deadi cash dultsi

§ cãshãrishti/cãshãrishte (cã-shã-rísh-ti) sf cãshãrishti (cã-shã-ríshtĭ) – loclu iu-avea nãoarã sh-un chiro unã cãshari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chibar

chibar (chi-bárŭ) sm, sf, adg chibarã (chi-bá-rã), chibari (chi-bárĭ), chibari/chibare (chi-bá-ri) – (un om) tsi s-veadi dit purtarea-a lui cã easti multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); chibarcu, cilibi
{ro: distins, nobil}
{fr: noble, personne distinguée}
{en: noble, distinguished person}
ex: armãnjlji suntu chibari (multu-aleptsã, tinjisits)

§ chibarcu (chi-bár-cu) adg chibarcã (chi-bár-cã), chibartsi (chi-bár-tsi), chibartsi/chibartse (chi-bár-tsi) – (unã cu chibar)

§ chibã-reatsã (chi-bã-reá-tsã) sf chibãrets (chi-bã-rétsĭ) – atsea tsi-l fatsi pri om si s-aspunã cã easti chibar; tuti-atseali lucri scumpi tsi lu-aspun omlu cã easti avut; luxu
{ro: lux}
{fr: luxe}
{en: luxury}
ex: chibãreatsa (luxul) nu easti cu cãdeari la tuts

§ chibãreshti/chibãreshte (chi-bã-résh-ti) adv – multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); cu videarea sh-purtarea di om chibar; ca di chibar
{ro: cu ţinută distinsă, nobilă, luxoasă}
{fr: d’une manière distinguée, luxueusement}
{en: with distinguished or luxurious manners}
ex: sucãi chibãreshti (ca di chibari) mult ligati, di cadãnili-a lor lucrati

§ chibari/chibare (chi-bá-ri) adv – (unã cu chibãreshti)
ex: armãnjlji suntu chibari (multu-aleptsã, tinjisits); s-tsãni chibari (s-poartãca om chibarcu); imnã chibari

§ chibur (chi-búrŭ) sm, sf, adg chiburã (chi-bú-rã), chiburi (chi-búrĭ), chiburi/chibure (chi-bú-ri) – om multu avut; avut, mbugat, arhundu
{ro: cheabur, om foarte bogat}
{fr: richard, une très riche personne}
{en: very wealthy man}
ex: bãneadzã chibur (ca omlu avut) tu casa-a lui; casã chiburã (di om multu avut)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

culburecã

culburecã (cul-bu-ré-cã) sf culburetsi/culburetse (cul-bu-ré-tsi) – unã soi di pitã, dispituratã (cu multi peturi suptsãri), di carni, di spãnãts, di cash, etc.
{ro: plăcintă de carne, de spanac, de brânză, etc.}
{fr: galette feuilletée avec de la viande, du fromage, des légumes, etc.}
{en: Aromanian type of meat pie, cheese pie, spinach pie, etc.}

§ colburecã (col-bu-ré-cã) sf colburetsi/col-buretse (col-bu-ré-tsi) – (unã cu culburecã)

§ colpidi/colpide (cól-pi-di) sf pl(?) – unã soi di pitã tsi sh-u-adutsi cu culbureca
{ro: un fel de plăcintă}
{fr: espèce de galette}
{en: type of Aromanian pie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

eascã

eascã (ĭás-cã) sf eschi (ĭés-chi) – numã datã la ndauã planti dit fumealja-a buretslor, tsi crescu pri truplu-a arburlor shi s-hrãnescu (ca hãrãmgeadz) dit dzama (seva) a lor, tsi sh-u-aduc niheamã cu petala di cal shi, cãndu suntu uscati ghini, acatsã foc multu lishor (sh-tr-atsea, tu chirolu veclju s-ufilisea la aprindearea-a foclui, cu mãnearlu sh-cu sturnarea);
(expr:
1: easti eascã = easti multu uscat, easti suptsãri;
2: ardi ca easca = s-aprindi dinãoarã, ardi multu ghini, ca easca uscatã)
{ro: iască}
{fr: amadou}
{en: tinder, touchwood}
ex: easca creashti pri trup di fag; easca va mãnear shi sturnari; feata eascã s-adrã
(expr: s-adrã multu slabã; slãghi multu); pãnea s-featsi eascã
(expr: multu uscatã); aprinsi cu amnarea eascã tra s-facã foc; leamnili tsi-adusish ardu ca easca
(expr: ardu ghini)

§ yeascã (yĭás-cã) sf yeschi (yĭés-chi) – (unã cu eascã)
ex: aprindi tsigarea cu yeascã; gortsul aestu easti yeascã
(expr: uscat, nu-ari dip dzamã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ud1

ud1 (údŭ) (mi) vb I udai (u-dáĭ), udam (u-dámŭ), udatã (u-dá-tã), udari/udare (u-dá-ri) – (un lucru) l-fac s-hibã pitrumtu (lu-acoapir, l-molj, lu umplu, l-pruscuchescu) cu apã (i unã altã muljiturã); l-bag (lu-afundu) tu apã i tu-unã altã muljiturã; bag amolj (stranjili); pruscuchescu, pruscutescu, molj
(expr:
1: nj-ud gura = beau unã muljiturã (apã, yin, etc.);
2: va s-udãm numa (isozma, pãtedzlu, etc.) = va s-fãtsem ziafeti ti numã shi s-bem multu yin, arãchii, etc.;
3: nji si udã ocljilj = nj-es lãcrinj dit oclji; nji si umplu ocljilj cu lãcrinj)
{ro: uda; stropi}
{fr: mouiller; arroser}
{en: wet, soak; sprinkle}
ex: nã udã ghini ploaea; udats (pruscuchits) lilicili; nu-nj udai gura cu tsiva
(expr: nu biui tsiva); nã udã (nã pitrumsi apa) pãnã la cãmeashi; ud (pruscutescu) florli seara sh-dimneatsa

§ udat (u-dátŭ) adg (shi sm, sf) udatã (u-dá-tã), udats (u-dátsĭ), udati/udate (u-dá-ti) – tsi easti pitrumtu di apã; ud, muljat, pruscuchit, pruscutit
{ro: udat; stropit}
{fr: mouillé; arrosé}
{en: wetted, soaked; sprinkled}
ex: stranjlu di furtunj udat (muljat); udatlu (atsel tsi easti pitrumtu di apã), di ploai nu s-aspari

§ udari/udare (u-dá-ri) sf udãri (u-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-udã; muljari, pruscuchiri, pruscutiri
{ro: acţiunea de a uda; de a stropi}
{fr: action de mouiller; d’arroser}
{en: action of wetting, of soaking; of sprinkling}
ex: udarea (pruscuchirea) a florlor lipseashti si s-facã pi avrã; va udari
(expr: va beari, yin, arãchii, etc. ti) numa-ts

§ niudat (ni-u-dátŭ) adg niudatã (ni-u-dá-tã), niudats (ni-u-dátsĭ), niudati/niudate (ni-u-dá-ti) – tsi nu easti udat; nimuljat, nipruscuchit, nipruscutit;
(expr: niudat (yinlu, arãchia) = (yinlu, arãchia) nu-lj s-ari adãvgatã apã, nu easti pãtidzat)
{ro: neudat; nestropit}
{fr: qui n’est pas mouillé; qui n’est pas arrosé}
{en: that is not wetted, not soaked; not sprinkled}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn