DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãclãvã

bãclãvã (bã-clã-vắ) sm bãclãvadz (bã-clã-vádzĭ) – dultseami (tsi sh-u-adutsi tu mãcari cu cãtãifea) faptã cu peturi ca di pitã, cu zahari shi nuts tu mesi, tãljatã tu cumãts njits dupã tsi s-coatsi tu cireap, sh-cari easti bãgatã si s-moalji tu siropi caldã tsi, dupã niheamã chiro, u pitrundi ghini; bãclãvai, burechi, burecã
{ro: baclava}
{fr: gâteau feuilleté aux noix et sucre}
{en: baklava; dessert made of paper-thin layers, nuts and sugar}
ex: mi-arãseashti bãclãvãlu

§ bãclãvai/bãclãvae (bã-clã-vá-i) sf bãclãvãi (bã-clã-vắĭ) – (unã cu bãclãvã)
ex: dada featsi bãclãvai cã ashteaptã nunlu

§ burechi/bureche (bu-ré-chi) sf burechi (bu-réchĭ) – dultseami, tsi sh-u-adutsi multu cu bãclãvãlu, faptã cu peturi ca di pitã; burecã, bãclãvã
{ro: prăjitură răsfoiată}
{fr: gâteau feuilletée; petit pâté}
{en: dessert made of paper-thin layers; baklava}

§ burecã (bu-ré-cã) sf bureatsi/bureatse (bu-reá-tsi)
ex: mãcãm la tsinã burecã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bishinã

bishinã di vulpi sf bishinj di vulpi – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; popurdã, smãrci, burec, ciupernicã, peciurcã
{ro: pufai, un fel de ciupercă comestibilă}
{fr: vesse de loup (champignon comestible)}
{en: an edible mushroom}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buburec1

buburec1 (bu-bu-récŭ) sm buburets (bu-bu-rétsĭ) – un di dauãli mãdulari a omlui cari adunã chishatlu sh-lu pitreatsi tu fuscã ninti ca s-hibã scos nafoarã dit trup (tsi sh-u-aduc tu videari, ma nu tu mãrimi, cu gãrnutslu di fisulj shi s-aflã cãtã tu mesea-a truplui, di-unã parti sh-di alantã); riniclju, niri, arniclju, ariclju
{ro: rinichi}
{fr: rein, rognon}
{en: kidney}
ex: mi doari bubureclu (rinicljul)

§ mbuburicat (mbu-bu-ri-cátŭ) adg mbuburicatã (mbu-bu-ri-cá-tã), mbuburicats (mbu-bu-ri-cátsĭ), mbuburicati/mbuburicate (mbu-bu-ri-cá-te) – tsi sh-u-adutsi cu bubureclu tu hromã i videari; ca bubureclu
{ro: ca un rinichi la culoare şi vedere}
{fr: qui a l’aspect d’un rognon, d’un rein}
{en: who resembles the kidney in color or aspect}
ex: cu fatsa mplinã, mbuburicatã (ca bubureclu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bureati/bureate

bureati/bureate (bu-reá-ti) sm burets (bu-rétsĭ) – numã datã la ma multi turlii di planti simpli (aplo), tsi sh-u-aduc cu un stur cu capelã n cap, tsi nu suntu verdzã ca tuti alanti planti, cari crescu ma multu tu pãduri tu locuri grasi shi nutioasi, cari pot s-hibã buni tu mãcari ma pot s-hibã shi nfãrmãcoasi; buburec, burec, ciupernicã, peciurcã, guguljanã;
(expr:
1: bureati di cãni = unã soi di bureati;
2: burets zurlji = burets fãrmãcosh, tsi nu suntu bunj trã mãcari)
{ro: ciupercă}
{fr: champignon}
{en: mushroom}
ex: un om cu-unã tingeri n cap (angucitoari: bureatili)

§ burec (bu-récŭ) sm burets (bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: mi pitricu dada s-adun burets; unã pitã di burets; mãcãm burets uscats

§ buburec2 (bu-bu-récŭ) sm buburets (bu-bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: s-dusi tu pãduri ti leamni sh-ti buburets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chish

chish (chishĭŭ) (mi) vb I chishai (chi-shĭáĭ), chisham (chi-shĭámŭ), chishatã (chi-shĭá-tã), chishari/chishare (chi-shĭá-ri) – nj-fac apa; nj-fac apa minutã; scot udlu (chishatlu) dit mini, tsi treatsi prota prit buburec, deapoea prit fuscã tra s-u scot tu soni dit trup cãndu-nj fac apa; mi ud;
(expr:
1: l-chisharã moashili = lãndzidzã;
2: mi chish pri eali = nu mi-arisescu, nu li voi, nu mi mealã, s-li lja tuti draclu;
3: nu shtii pri iu s-chishi gãljina = s-dzãtsi tr-atsel tsi easti ca hazo, tsi nu shtii tsiva, cari nu shtii s-facã tsiva)
{ro: (se) pişa, urina}
{fr: pisser, uriner}
{en: piss, urinate}
ex: suntu oaminj tsi s-chishi (s-udã, sh-fac apa) tu somnu; vãrnu nu shtii pri iu s-chishi gãljina
(expr: vãrnu nu shtii s-facã tsiva); mi chishe (mi udã, sh-featsi apa pri mini) ficiorlu; alãxea-l cã sh-chishe (cã s-udã) njiclu; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji

§ chishat1 (chi-shĭátŭ) adg chishatã (chi-shĭá-tã), chishats (chi-shĭátsĭ), chishati/chishate (chi-shĭá-ti) – (om) tsi sh-ari faptã apa; (lucru) pri cari sh-featsi apa cariva; tsi fu udat di cariva
{ro: pişat, urinat}
{fr: pissé, uriné}
{en: pissed, urinated}

§ chishari/chishare (chi-shĭá-ri) sf chisheri (chi-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-fatsi apa (s-chishi)
{ro: acţiunea de a (se) pişa, de a (se) urina; pişare, urinare}
{fr: action de pisser, d’uriner}
{en: action of pissing, of urinating}

§ chishat2 (chi-shĭátŭ) sm chishats (chi-shĭátsĭ) – muljitura (apa) tsi easi dit om cãndu s-chishi (sh-fatsi apa); apã (minutã), ud
{ro: pişat, urină}
{fr: pissat, urine}
{en: urine}
ex: cãndu scots gãrnuts la oclji, i ghini s-lu-aundzi cu chisat; chishatlu lu fatsi turburi

§ chishiturã (chi-shi-tú-rã) sf chishituri (chi-shi-túrĭ) – urma alãsatã di-un chishat
{ro: pişătură, urme de pişat}
{fr: pissement, trace de pissat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciupernicã

ciupernicã (cĭu-pér-ni-cã) sf ciupernitsi/ciupernitse (cĭu-pér-ni-tsi) – numã datã la ma multi turlii di planti simpli (aplo), tsi sh-u-aduc cu un stur cu capelã n cap, tsi nu suntu verdzã ca tuti alanti planti, cari crescu ma multu tu pãduri tu locuri grasi shi nutioasi, cari pot s-hibã buni tu mãcari ma pot s-hibã shi nfãrmãcoasi; soi di burec ma njic; peciurcã, buburec, burec, bureati, guguljanã, turtã
{ro: un fel de ciupercă mică}
{fr: une sorte de petit champignon}
{en: a kind of small mushroom}

§ peciurcã (pe-cĭúr-cã) sf peciurtsi/peciurtse (pe-cĭúr-tsi) – (unã cu ciupernicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã