DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

astrag

astrag (as-trágŭ) (mi) vb III shi II astrapshu (as-tráp-shĭu), as-trãdzeam (as-trã-dzeámŭ), astraptã (as-tráp-tã), astradzi-ri/astradzire (as-trá-dzi-ri) shi astrãdzeari/astrãdzeare (as-trã-dzeá-ri) – dipãrtedz tsiva (i cariva) di ningã mini cu arcarea tsi lj-u fac; aruc, amin, azvãrlu, azvãrlescu; fac s-minã un lucru cu acãtsarea i pindzearea tsi lj-u fac tra si s-aflã tu-un altu loc tsi-l voi mini; trag, mpingu; (mi-)aruc cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; hiumusescu, himusescu, nhiumusescu, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu;
(expr:
1: lj-astrag unã = lj-dau unã pliscutã, bush;
2: mi-astrag pri cicior = ansar dinãoarã mprostu, mi ntreb cu fricã tsi s-fatsi)
{ro: trage, arunca, repezi}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, rejeter, (sur)sauter}
{en: throw, hurl, fling}
ex: trei ficiori tsi astrãdzea cu (aruca) chetrili; lj-astrapsi (lj-arcã, li pimsi) naparti; si s-astragã (si s-hiumuseascã) truoarã; s-astrapsi (ansãri) cumbarlu unãshunã mprostu; sh-astradzi cãmeasha di pi el (s-aleapidã di cãmeashi, sh-u scoati); s-astradzi (s-arucã) tu-arãu dinãcali; mi-astrapshu (ansãrii, mi hiumusii) nclo, ca unã fandazmã; pi mama u-astradzi (u tradzi, mpindzi) dorlu; mi-astradzi loclu (mi-arucã naparti, nu mi va, nu mi-aravdã); lj-astrapsi unã
(expr: lj-deadi unã plicutã) sh-bunã; cum avdzãrã tufechea, furlji s-astrapsirã pri cicior
(expr: ansãrirã mproshtsã)

§ astraptu (as-tráp-tu) adg astraptã (as-tráp-tã), astraptsã (as-tráp-tsã), astrapti/astrapte (as-tráp-ti) –
1: arucat, arcat, aminat, azvãrlit, traptu, pimtu, hiumusit, himusit, nhiumusit, alipidat, lipidat, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit; (fig:
1: astraptu = (i) arãchit, agunjisit, glarecicu; (ii) burdal, zdrudit, zburdãlipsit, trubat)
{ro: tras, aruncat, repezit}
{fr: jeté, lancé, rejeté, (sur)sauté}
{en: thrown, hurled, flung}
ex: shi cerga tut astraptã (arcatã di-unã parti); om astraptu (fig: agunjisit, glarecicu, tsi nu s-mindueashti ninti ca s-facã un lucru); earam ficior astraptu (fig: burdal, zdrudit, zburdãlipsit, trubat)

§ astradziri/astradzire (as-trá-dzi-ri) sf astradziri (as-tra-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astradzi tsiva i cariva; arucari, aminari, azvãrliri, trãdzeari, pindzeari, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

burdal

burdal (bur-dálŭ) adg burdalã (bur-dá-lã), burdalj (bur-dáljĭ), burdali/burdale (bur-dá-li) – tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari deavãrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, cu mintea lishoarã, fãrã s-mindueascã multu la-atseali tsi fatsi; durdur, zdurdit
{ro: zburdalnic, nebunatic, zvăpăiat}
{fr: étourdi, folâtre, délirant}
{en: playful, empty-headed}

§ bandilã (ban-dí-lã) sf bandili/bandile (ban-dí-li) – fiticã tsi u-arãseashti sã zburdãlipseascã, tsi ari caplu niheamã ca lishor shi nu para va s-ascultã; burdalã
{ro: ştrengară}
{fr: gamine}
{en: urchin}
ex: loai funea shi vuryela, lea rusã bandilã!

§ zburdãlipsescu (zbur-dã-lip-sés-cu) (mi) vb IV zburdãlipsii (zbur-dã-lip-síĭ), zburdãlipseam (zbur-dã-lip-seámŭ), zburdãlipsitã (zbur-dã-lip-sí-tã), zburdãlipsiri/zburdãlipsire (zbur-dã-lip-sí-ri) – nu mi-acatsã loclu sh-ansar pristi tut ca un ficior burdal; nu stau tu-un loc sh-alag tut chirolu deavãrliga; fac lucrili ljishuratic fãrã s-mi minduescu multu
{ro: zburda, zburdălnici}
{fr: caracoler, folâtrer, être pétulant}
{en: behave playfully, gambol, frolic, romp}

§ zbur-dãlipsit (zbur-dã-lip-sítŭ) adg zburdãlipsitã (zbur-dã-lip-sí-tã), zburdãlipsits (zbur-dã-lip-sítsĭ), zburdãlipsiti/zburdãlipsite (zbur-dã-lip-sí-ti) – tsi nu lu-acatsã loclu sh-ansari ca un ficior burdal; tsi nu sta tu-un loc shi s-minã tut chirolu; cari fatsi lucrili ljishuratic fãrã si s-mindueascã multu
{ro: zburdat, zburdălnicit}
{fr: caracolé, folâtre, pétulant}
{en: who behaved playfully, prankish, gamboled, romped}

§ zburdãlipsiri/zburdãlipsire (zbur-dã-lip-sí-ri) sf zburdãlipsiri (zbur-dã-lip-sírĭ) – atsea tsi fatsi ficiorlu tsi si zburdãlipseashti
{ro: acţiunea de a zburda, de a zburdălnici; zburdălnicire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

demun

demun (dhé-munŭ) sm demunj (dhé-munjĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: demun sm, sf, adg = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) ca demun, shiret, cumalindru)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: eshti un demun (drac, dyeavul) njic; easti un demun lai dit chisã

§ dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) sf dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) – lucrul adrat di-un dyea-vul; dimuneatsã, drãcurii, drãcurilji, dyeavulii
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
ex: nã featsi multi dimunilj (drãcurii, lãets)

§ dimuneatsã (dhi-mu-neá-tsã) sf dimunets (dhi-mu-nétsĭ) – (unã cu dimunilji)
ex: dimuneatsa-a (drãcurilja-a) lui nu u-ari vãrnu

§ dimunsescu (dhi-mun-sés-cu) (mi) vb IV dimunsii (dhi-mun-síĭ), dimunseam (dhi-mun-seámŭ), dimunsitãdimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-sí-ri) – mi-acatsã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, drãcusescu, etc.
{ro: (se) îndrăci; (se) înfuria}
{fr: (s’)endiabler; (se) mettre en colère}
{en: infuriate, make (get) angry}
ex: s-dimunsi multu di cãndu-lj dzãsh aesti zboarã

§ dimunsit (dhi-mun-sítŭ) adg dimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsits (dhi-mun-sítsĭ), dimunsi-ti/dimunsite (dhi-mun-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); drãcusit, nãirit, arceat, ariciuit, inãtusit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

drac

drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

durdursescu

durdursescu (dur-dur-sés-cu) vb IV durdursii (dur-dur-síĭ), dur-durseam (dur-dur-seámŭ), durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursi-ri/durdursire (dur-dur-sí-ri) – l-fac un lucru dãnga (di umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi misurã, pãnã la budzã, di nu mata pot s-bag altu tsiva); dãngusescu, surusescu
{ro: umplea doldora}
{fr: remplir à regorger}
{en: fill until overflowing}
ex: durdursii cãzanea (u umplui, pãnã eara si s-vearsã)

§ durdursit (dur-dur-sítŭ) adg durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursits (dur-dur-sítsĭ), durdursiti/durdursite (dur-dur-sí-ti) – tsi easti faptu dãnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; dãngusit, surusit
{ro: umplut doldora}
{fr: rempli à regorger}
{en: filled until overflowing}

§ durdursiri/durdursire (dur-dur-sí-ri) sf durdursiri (dur-dur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti faptu dãnga; dãngusiri, surusiri
{ro: acţiunea de a umplea doldo-ra}
{fr: action de remplir à regorger}
{en: action of filling until overflowing}

§ durdu (dúr-du) adg durdã (dúr-dã), durdzã (dúr-dzã) durdi/durde (dúr-di) – tsi easti ca mplin sh-arucutos la trup; tsi easti niheamã ca gras; durdur, durdursit, grãsic, strumbul, grozdaven
{ro: durduliu, grăsuţ}
{fr: dodu, gras}
{en: plump}
ex: ari un ficior durdu (ca gras)

§ durdur (dúr-durŭ) adg durdurã (dúr-du-rã), durduri (dúr-durĭ) durduri/durdure (dúr-du-ri) – tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari deavãrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, fãrã s-mindueascã multu la-atseali tsi fatsi; tsi easti niheamã ca durdu; zdurdit, burdal, durdu, grãsic
{ro: zburdalnic, nebunatic, zvăpăiat}
{fr: étourdi, folâtre, délirant}
{en: playful, frolicsome, frisky, empty-headed}
ex: unã eapã durdurã (burdalã, zurlã) cari da di mi-ascuturã, tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dyeavul

dyeavul (dhyĭá-vulŭ) sm dyeavulj (dhyĭá-vuljĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); deaul, gheavol, drac, darac, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, atsel din vali, shutlu din vali, aclo sã-lj hibã, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig: dyeavul = numã datã-a unui njic multu yiu, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}

§ dyeavulii/dyeavulie (dhyĭá-vu-lí-i) sf dyeavulii (dhyĭá-vu-líĭ) – lucrul arãu adrat di-un dyeavul; drãcurii, dimuneatsã, dimunilji
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}

§ deaul (dhĭá-ulŭ) sm deaulj (dhĭá-uljĭ) – (unã cu dyeavul)
ex: aflã-l, aflã-l deaule (dyeavule)!

§ gheavul (ghĭá-vulŭ) sm gheavulj (ghĭá-vuljĭ) – (unã cu dyeavul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fumealji/fumealje

fumealji/fumealje (fu-meá-lji) sf fumelj (fu-méljĭ) –
1: pareea faptã di-un bãrbat, nicuchira-a lui, sh-cãndu lj-amintã, cilimeanjlj-a lor (sh-multi ori pãrintsãlj a lor aushanj, cãndu bãneadzã cu elj); fãmealji, fumelj;
2: njitslji tsi-lj fatsi (icã-lj lja ti suflit) unã preaclji ncurunatã, un bãrbat cu nicuchira-a lui; ficior/featã, njic, cilimean, etc.;
(expr:
1: fãrã fumealji = (preaclji) tsi nu-ari njits (cilimeanj);
2: un jar di fumealji = multsã njits (cilimeanj);
3: fumealji al Dzamã = ficiori (cilimeanj) zurlji, burdalj;
4: fumelj (la plural) = multimi di fumelj tsi bãneadzã shi s-mutã deadun earna sh-veara, dit un loc tu altu, cã tsãn di idyiul celnic, yin dit idyea hoarã, etc.;
5: fumealji = buluchi mari di hiintsi i lucri tsi au tuti idyili hãri, ca bunãoarã, tuts oaminjlji tsi dipun dit idyilj pãpãnj, oaminjlji dit idyea farã, tuts arburlji tsi nu sh-cher frãndzãli earna, etc.;
6: hiu om di fumealji = hiu om tsi mi-ariseashti s-am nicuchirã, cilimeanj shi s-duc unã banã bunã cu nãsh)
{ro: familie; copii}
{fr: famille; enfants}
{en: family; childrem}
ex: mutrea-ts di casã sh-di fumealji (nicuchirã sh-cilimeanj); avdzãts, vlahuhori, fumelj; fumeljli loarã hima, valea; ea-lea, yin, da cap fumeljli; nã yini cu fumealja ntreagã (cu tuts din casã); nu nã aveam shi noi fumealji (njits); fumealji lj-am (lj-am njits, cilimeanj); vrets, feati, s-amintats fumealji albã? bets dit misuri albi; ãl criscurã ca fumealji (ficior) a lor; el, mãratlu, ari un jar di fumealji
(expr: ari multsã cilimeanj); easti om cu multã fumealji (multsã cilimeanj); trã fumealji, muma di la gurã tsãni; fumealji greauã, urfanji greauã; fumealja (njitslji, cilimeanjlji), di mumã armãni oarfãnã; nu vã ncãceats, fumealji al Dzamã
(expr: zurlji ficiori), cã am trã tuts, greashti aushlu; mi duc la fumelj
(expr: fumeljli tsi tsãn di idyiul celnic, tsi yin dit idyiul loc shi bãneadzã tu-un loc deadun, etc.)

§ fãmealji/fãmealje (fã-meá-lji) sf fãmelj (fã-méljĭ) – (unã cu fumealji)

§ fumelj (fu-méljĭŭ) sn fumelj (fu-méljĭ) – (unã cu fumealji)
ex: fumealji, fumealji, shi ts-lu ndreadzi fumeljlu (njiclu) ningã dit tinireatsã; di fumelj (ficior, featã) curunj s-nu bashi

§ fumiljit (fu-mi-ljítŭ) adg fumiljitã (fu-mi-ljí-tã), fumiljits (fu-mi-ljítsĭ), fumiljiti/fumiljite (fu-mi-ljí-ti) – tsi easti cu fumealji (nicuchir i nicuchirã); tsi easti cu fumealji (cilimeanj) multsã; tsi easti cu nicuchirã sh-cilimeanj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gad

gad (gádŭ) sm gadz (gádzĭ) – ficior i featã tu protslji mesh i anj di banã; gat, nat, njat, njac, sãrmãnitsã, beb, njitsico, niphiu, pup, pupul, ciuci, poci, tsup, ficiuric, fiticã; (fig: gaduri (sf pl) = drã-curii shi zburdãlipsiri tr-arãdeari fapti di ficiurits)
{ro: sugaci, prunc}
{fr: nourisson, petit enfant qui marche à quatre pattes}
{en: baby, infant}
ex: mi shuitii (mi njirai, feci chefi) niheamã cu gadurili (fig: drãcuriili) a hilji-meai

§ gat (gátŭ) sm gats (gátsĭ) – (unã cu gad)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

geanabet

geanabet (gĭa-na-bétŭ) adg geanabetã (gĭa-na-bé-tã), geanabets (gĭa-na-bétsĭ), geanabeti/geanabete (gĭa-na-bé-ti) – tinir ficior (featã) tsi easti ca burdal; tsi lu-arãseashti sã zburdãlipseascã; tsi nu para ascultã shi ari caplu niheamã ca gros; burdal, anapud, cap gros, cap di tãgari, etc.
{ro: ştrengar, răutăcios, încăpăţânat}
{fr: gamin, polisson, têtu}
{en: urchin, street boy (girl), stubborn}
ex: Hrista sã spunea niheamã ca geanabet (burdal); nu u scoati la cali cu geanabetslji (anapudzlji, tihilãilji) atselj

§ geanabitlãchi (gĭa-na-bit-lắ-chi) sf geanabitlãchi (gĭa-na-bit-lắchĭ) – harea tsi-lj fatsi un om tra s-hibã geanabet; zburdãlipsiri, anapudzãlji, lãeatsã, etc.
{ro: ştrengărie, răutate, încăpăţânare}
{fr: espièglerie, polissonnerie, entêtement}
{en: mischievousness, roguishness, stubbornness}

§ geanabiteatsã (gĭa-na-bi-teá-tsã) sf geanabitets (gĭa-na-bi-tétsĭ)
ex: nu sh-alasã el geanabiteatsa (anapudzãlja), s-lu vatsãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã