|
|
bunelã
bunelã (bu-nélã) sf buneli/bunele (bu-né-li) – hãlati njicã di casã (cu mãneari di-unã parti shi trei-patru dintsã lundzi, suptsãri shi nduplicats niheamã di-alantã) cu cari omlu acatsã (ntsapã) mãcarea dit pheat tra s-u ducã la gurã shi s-u mãcã; furculitsã, piringhi, pironji, pirunã, pingheauã, pãnjauã, puneauã, piruyi, pirulji
{ro: furculiţă}
{fr: fourchette}
{en: fork (table)}
furcã1
furcã1 (fúr-cã) sf furtsi/furtse (fúr-tsi) –
1: hãlati cu cari s-adunã (si mparti) earba tsi s-da la prãvdzã (adratã di-unã prãjinã lungã di lemnu i di metal cari ari la un capit trei-patru dintsã, mãri shi nduplicats niheamã, cu cari s-acatsã earba); mãnata di earbã tsi poati omlu s-u lja cu-unã singurã minari di furcã; itsi altã hãlati i lucru tsi sh-u-adutsi cu furca (cã ari dauã i trei alumãchi di cari s-acatsã lucri) ca, bunãoarã, citaljlu, un lemnu (alumachi) tsi s-disparti tu dauã bratsã la un capit (ca grama Y);
2: semnu (coacã, cuceafcã) tsi s-fatsi (s-talji) la ureaclja-a oilor shi sh-u-adutsi cu-unã furcã; carpulog, cãrpilog, gãrbu, jilã, ghilã, yilã, vilã;
(expr:
1: muljari cu furca n brãn = muljari lucrãtoari tsi nu shadi, nicuchirã bunã;
2: fã-lj ti furcã = parangreacã-ti, ngreacã-ti multu; bagã-lj zori, cadi-lj pri zvercã)
{ro: furcă (de fân)}
{fr: fourche}
{en: fork}
ex: loa paljili cu furca; plãntã unã furcã tu loc (par, prãjinã ca un citalj, tsi ari dauã-trei bratsã njits tu partea di nsus); oili-a meali, ca semnu, au cãti-unã furcã (coacã ca unã furcã) la doauãli ureclji
§ furcaci/furcace (fur-cá-ci) sf furcãci (fur-cắcĭ) – furcã njicã di lemnu (tsi sh-u-adutsi cu grama Y) cari s-bagã la cicrichi; ftiuã
{ro: furcă mică de la rodan}
{fr: petite fourche qu’on attache au tourniquet, au rouet}
{en: little fork attached to a roller (thread)}
ex: furcãci di cicrichi
§ ftiuã (ftí-ŭã) sf ftiuã (ftí-ŭã) – (unã cu furcaci)
§ nfurcu (nfúr-cu) vb I nfurcai (nfur-cáĭ), nfurcam (nfur-cámŭ), nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcari/nfurcare (nfur-cá-ri) – dau (lucredz) cu furca; ncarcu earbã cu furca
{ro: lua în furcă; lucra cu furca}
{fr: travailler (charger) avec la fourche}
{en: work (load) with the fork}
ex: nfurca snochilji (lj-loa snochilji cu furca) sh-lji arãdipsea pi cherã; nfurcash (deadish cu furca) nã bucatã bunã
§ nfurcat (nfur-cátŭ) adg nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcats (nfur-cátsĭ), nfurcati/nfurcate (nfur-cá-ti) – tsi easti-acãtsat (ncãrcat) cu furca
pirunã
pirunã (pi-rú-nã) sf pirunj (pi-rúnjĭ) shi piruni/pirune (pi-rú-ni) – hãlati njicã di casã (cu mãneari di-unã parti shi trei-patru dintsã lundzi, suptsãri sh-nduplicats niheamã di-alantã) cu cari omlu acatsã (ntsapã) mãcarea dit pheat tra s-u ducã la gurã shi s-u mãcã; furculitsã, bunelã, piringhi, pironji, pingheauã, pãnjauã, puneauã, piruyi, pirulji
{ro: furculiţă}
{fr: fourchette}
{en: fork (table)}
ex: lu nvitsã s-nu mãcã cu mãna ma cu piruna
§ piringhi/piringhe (pi-rín-ghi) sf piringhi/piringhe (pi-rín-ghi) – (unã cu pirunã)
§ pironji/pironje (pi-ró-nji) sf pironji/pironje (pi-ró-nji) – (unã cu pirunã)
§ pirulji/pirulje (pi-rú-lji) sf pirulji/pirulje (pi-rú-lji) – (unã cu pirunã)
§ piruyi/piruye (pi-rú-yi) sf piruyi/piruye (pi-rú-yi) – (unã cu pirunã)
§ pingheauã (pin-ghĭá-ŭã) sf pinghei (pin-ghĭéĭ) – (unã cu pirunã)
§ pãnjauã (pã-njĭá-ŭã) sf pãnjali/pãnjale (pã-njĭá-li) shi pãnjei (pã-njĭéĭ) – (unã cu pirunã)
§ puneauã (pu-neá-ŭã) sf puneali/puneale (pu-neá-li) – (unã cu pirunã)
bunelã
RO:furculiţă
EN:fork
FR:fourchette
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015