DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bumboanã

bumboanã (bum-boà-nã) sf bumboani/bumboane (bum-bŭá-ni) – dultseami (ma multu ti njits) faptã dit siropea di zahari acãtsatã, anjurizmatã mushat, multi ori amisticatã sh-cu alti lucri (ca, bunãoarã, ciuculatã, nuts, etc.) sh-turnatã deapoea tu njits cumãts, a curi lã si da multi hromi sh-formi (ca mãrdzeali, gurgulji, bãstunj njits, etc.); bambonã, toapã, cocã, cufetã, zãhãratã, zãhãrtari
{ro: bomboană}
{fr: bonbon}
{en: candy}

§ bambonã (bam-bó-nã) sf bamboni/bambone (bam-bó-ni) – (unã cu bumboanã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cocã2

cocã2 (có-cã) sf cocã (có-cã) – dultseami (ma multu ti njits) faptã dit siropea di zahari acãtsatã, anjurizmatã mushat, multi ori amisticatã sh-cu alti lucri (ca, bunãoarã, ciuculatã, poami, nuts, etc.) sh-turnatã deapoea tu njits cumãts, a curi lã si da multi hromi sh-formi (ca mãrdzeali, gurgulji, bãstunj njits, etc.); bumboanã, bambonã, cufetã, toafã, zãhãratã, zãhãrtari, fructi, poami, yimishi;
(expr: nica-lj dzãtsi-a oului cocã = easti nica ageamit di minti, nu-lj criscu mintea)
{ro: bomboană}
{fr: bonbon}
{en: candy}
ex: unã cocã tu cãtsãnã; umplui poala di cocã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

colindu

colindu (có-lin-du) sn colindi/colinde (có-lin-di) –
1: unã soi di culac tsi undzeashti cu-un nel, faptu s-hibã moali sh-dultsi; culindã, culac, ghivrec, ghiuvrec, clurã; zãhãrtari (bumboanã, ciuculatã, poami, etc.) tsi s-da a njitslor cari-alagã cu colinda seara, ninti di Crãciun;
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; culindar
{ro: covrig, colăcel}
{fr: craquelin rond; fruits, bombons, chocolat, etc. qu’on donne aux chanteurs de Noël}
{en: bagel; fruits, candies, chocolates, etc. given to the children caroling Christmas eve}
ex: culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)

§ culindã (cu-lín-dã) sf culindi/culinde (cu-lín-di) – (unã cu colindu)

§ Colinda1 (Có-lin-da) sf fãrã pl – noaptea (dzua) di nãintea-a Crãciunlui
{ro: Moş Ajun}
{fr: la veille de Noël}
{en: Christmas eve}

§ colinda2 (có-lin-da) invar – atsea tsi fac njitslji seara di Crãciun, cãndu alagã di casã-casã tra s-lã oarã a oaminjlor
{ro: colinde}
{fr: chants de Noël, chantés par les enfants, la veille de Noël}
{en: children’s caroling, the evening before Christmas}
ex: nãinti di Crãciun, ficiorlji s-duc colinda (alagã cu colinda)

§ culindu (cu-lín-du) sm invar – (unã cu colinda2)

§ culindar (cu-lin-dárŭ) sm, sf culindarã (cu-lin-dá-rã), culindari (cu-lin-dárĭ), culindari/culindare (cu-lin-dá-ri) –
1: ficior (featã) tsi alagã cu colinda (tsi s-dutsi cu colinda);
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; colindu
{ro: colindător}
{fr: chanteur de Noël}
{en: Christmas caroler}
ex: nj-trec prit minti, ca prit yis, culindarlji (ficiorlji tsi-alagã cu colinda); culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)

§ culindedz (cu-lin-dédzŭ) vb I culindai (cu-lin-dáĭ), culindam (cu-lin-dámŭ), culindatã (cu-lin-dá-tã), culinda-ri/culindare (cu-lin-dá-ri) – alag cu colinda di casã-casã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cucot

cucot (cu-cótŭ) sm cucots (cu-cótsĭ) – pulj di casã (mascurlu a gãljinãljei), cu-unã creastã aroshi sh-mari, cu-unã dintanã ntsã-pãlicoasã sh-peani di ma multi hromi; cocut, cãpon, cãponj, bin-dercu, bindiric, cãntãtorash, cãtãndorash; (fig:
1: cucot (adg) = gioni, curagios, pirifan, fudul, cutidzãtor; expr:
2: cucotlu cãntã n casã = bãrbatlu easti domnu n casã;
3: mi dishteptu din cucots = mi dishteptu tahina, tu cripata-a dzuãljei, cãndu cãntã cucotslji;
4: tu cãntarea, cãntata-a cucotslor; di n cucots = tu cripata-a dzuãljei, tu hãryii;
5: li ncãrcã pri cucot, gramatli = nu nvitsã tsiva dip;
6: doi cucots pri unã cuprii nu cãntã (nu s-fatsi) = doi oaminj nu pot s-hibã domnji pri idyiul lucru, cã va sã ncaci;
7: cati cucot, pri cuprii-lj cãntã = catiun easti domnu la el casã, poati s-facã shi s-dzãcã tsi va;
8: ma ghini s-hii unã dzuã cucot, pri-cã un an gãljinã = ahãrzeashti s-hii domnu shi s-fatsi tsi vrei putsãn chiro dicãt s-hii sclav ma multu chiro shi s-fats tsi tsã caftã altsã;
9: s-acãtsarã ca cucotslji = acãtsarã si s-batã)
{ro: cocoş}
{fr: coq}
{en: rooster}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); tsi-i cãnd bati trumbeta, dratslji sh-frãngu curcubeta? (angucitoari: cucotlu); cãntã cucotlu, va s-aspargã chirolu; lai cucoate, lai buboate, tsi-ari pulja di nu-ts poati?; shedz ghini cucoate, cã-lj dzãc al tati s-ti nsoarã; cucoate, s-armãnj agiun; s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui, cap gros!; cãndu acãtsa s-batã cucotslji, cãcã-cã!; tu cãntarea-a cucotslor dicsearã, na yini nã mai; atumtsea cãnta cucotlu n casã
(expr: atumtsea bãrbatlu eara domnu n casã), nu gãljina; nãs, cucot (fig: cutidzãtor) la tuti; lj-stãtu cucot (fig: curagios); mi mãshcã inima, cucot!; di n cucots
(expr: di tahina) ahiurhi arnirea-a uborlui

§ cocut (có-cutŭ) sm cocuts (có-cutsĭ) – (unã cu cucot)

§ cãpon (cã-pónŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – cucot ciucutit (dzãgãrit, scuchit); cãponj
{ro: clapon, cocoş castrat}
{fr: clapon, coq castré}
{en: castrated rooster}

§ cãponj (cã-pónjĭŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – (unã cu cãpon)

§ cucutici (cu-cu-tícĭŭ) sm cucutici (cu-cu-tícĭ) – cucot njic; cucutsãl; (fig: cucutici = (i) bumboanã (cufetã) trã njits tsi easti faptã sã sh-u-aducã cu-un cucot; (ii) tsearã di Pashti faptã si sh-u-aducã cu-un cucot; (iii) cumãtici, cumatã njicã di pãni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cufetã

cufetã (cu-fé-tã) sf cufeti/cufete (cu-fé-ti) – dultseami (ma multu ti njits) faptã dit siropea di zahari acãtsatã, anjurizmatã mushat, multi ori amisticatã sh-cu alti lucri (ca, bunãoarã, ciuculatã, nuts, poami, etc.) sh-turnatã deapoea tu njits cumãts, a curi lã si da multi hromi sh-formi (ca mãrdzeali, gurgulji, bãstunj njits, etc.); bumboanã, bambonã, cocã, toafã, zãhãratã, zãhãrtari
{ro: bomboană}
{fr: bonbon}
{en: candy}
ex: s-tsã ljai cufeti tra s-mãts; lj-avea gepurli mplini di cufeti

§ cofetã (co-fé-tã) sf cofeti/cofete (co-fé-ti) – (unã cu cufetã)
ex: lj-umplu gepurli di cofeti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

toapã

toapã (toà-pã) sf toapi/toape (tŭá-pi) – dultseami (ma multu ti njits) faptã dit siropea di zahari acãtsatã, anjurizmatã mushat, multi ori amisticatã sh-cu alti lucri (ca, bunãoarã, ciuculatã, nuts, etc.) sh-turnatã deapoea tu njits cumãts, a curi lã si da multi hromi sh-formi (ca mãrdzeali, gurgulji, bãstunj njits, etc.); bumboanã, bambonã, cocã, cufetã, zãhãratã, zãhãrtari
{ro: bomboană}
{fr: bonbon}
{en: candy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zahãri/zahãre

zahãri/zahãre (zá-hã-ri) sf fãrã pl – lugurii multu dultsi tsi s-aflã tu multi planti (pãngearea, cãlamea di zahãri, etc.), dit cari si scoati tra si s-mãcã (tu loc di njari), ca crustali njits shi di-aradã albi; zahari, shicher;
(expr: (ca) zahari (adg) = multu dultsi;
2: l-hrãnea mash cu zahari shi stãfidz = l-hrãnea multu ghini)
{ro: zahăr}
{fr: sucre}
{en: sugar}
ex: cama ninti, tu loclu-a zahãriljei aveam njarea shi picmezea

§ zahari/zahare (zá-ha-ri) sf fãrã pl – (unã cu zahãri)
ex: ficiorlu lo grunda di zahari shi-lj deadi cali-a aushlui; s-vearsã ca zaharea, cãndu u bagã tsiniva tru-apã

§ zãhãrenj (zã-hã-rénjĭ) sf pl – lucri dultsi; zaharenj, zãhãradz, zãhãrlãchi, dultsenj, zãhãrãts, zãhãrtãri; (fig: zaharenj = isihii, arihati, lucri arisiti dit banã, etc.)
{ro: dulciuri}
{fr: douceurs}
{en: sweets}

§ zaharenj (za-ha-rénjĭ) sf pl – (unã cu zãhãrenj)

§ zãhãrlã-chi/zãhãrlãche (zã-hãr-lắ-chi) sf zãhãrlãchi (zã-hãr-lắchĭ) – (unã cu zãhãrenj)
ex: zãhãrlãchili nu li mãcã

§ zãhãrtari/zã-hãrtare (zã-hãr-tá-ri) sf zãhãrtãri (zã-hãr-tắrĭ) – dultseami (ma multu ti njits) faptã dit siropea di zahari acãtsatã, anjurizmatã mushat, multi ori amisticatã sh-cu alti lucri (ca, bunãoarã, ciuculatã, nuts, etc.) sh-turnatã deapoea tu njits cumãts, a curi lã si da multi hromi sh-formi (ca mãrdzeali, gurgulji, bãstunj njits, etc.); zãhãratã, bumboanã, bambonã, cocã, toapã, cufetã, zãhãricadz, zãhãrenj, zãhãrlãchi, dultsenj
{ro: bomboană, zaharicală, dulciuri}
{fr: bonbon, sucrerie}
{en: candy, sweets}
ex: tini featã, mãts zãhãrtãri? (dultsenj?)

§ zãhãratã (zã-hã-rá-tã) sf zãhãrãts (zã-hã-rắtsĭ) – (unã cu zãhãrtari)

§ zãhãricadz (zã-hã-ri-cádzĭ) sm pl – (unã cu zãhãrtari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn