DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afoarã1

afoarã1 (a-fŭá-rã) adv – naparti di mardzinea-a unui loc ãncljis; nafoarã, dinafoarã; tsi nu s-aflã nuntru, tu-un loc ãncljis (casã, filichii, sfinduchi, gepi, etc.); shtiut mash dit minti (fãrã s-aibã ananghi tra s-li aibã dininti scriati zboarãli tu-unã carti); nafoarã, dinafoarã, ahoryea;
(expr:
1: altu afoarã di nãs (di-un lucru, idei, etc.) = tsi easti altu di nãs; tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu altu; mash el singur;
2: om di-afoarã = om di la munti, picurar, fur, etc.;
3: es afoarã = mi cac;
4: mi scoati afoarã = mi fatsi s-mi cac;
5: cu cheptul afoarã = cu cheptul discupirit, gulishan)
{ro: afară; separat}
{fr: dehors, dans les montagnes, etc.; séparement}
{en: outside, in the mountains, etc.; separately}
ex: altsã cuscri shed afoarã; om criscut tu bumbacuri nu poati s-facã afoarã (tu muntsã); nu avea altu afoarã di nãs
(expr: eara mash el singur); afoarã di tini (ahoryea di tini tsi nu vinjish), tuts vinjirã

§ nafoarã1 (na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoari: cãlcãnjili); cãndu ts-ishai nafoarã; oaminj di nafoarã
(expr: di la munti, tsi nu bãneadzã n casã); dzãnili cu chepturli nafoarã
(expr: goali, discupiriti); ari multã ishiri nafoarã
(expr: ari cufoari, tartacutã, diarii); acãtsat di nafoarã (drats, dhemunj)

§ dinafoarã (di-na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
(expr: ti cunoscu dinãuntru shi dinafoarã = ti cunoscu ghini)
ex: li shtii dinafoarã
(expr: mash dit minti); dinafoarã (nafoarã) di casã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãshcljitor

arãshcljitor (a-rãsh-clji-tórŭ) sn arãshcljitoari/arãshcljitoare (a-rãsh-clji-tŭá-ri) – hãlatea cu cari s-deapinã tortul, lãna di pi fusi i di pi gljami tra s-li facã camatã i crunã; misurã trã lundzimea-a hirilor di lãnã (bumbac, ljin, etc.); rãshcljitor, arãshchitor, dishcljitor, dishchitor, lãshchitor, lishchitor, lishcãtor, mutuvilã
{ro: răşchitor}
{fr: instrument servant à former les échevaux}
{en: reeling device}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptin sh-ari (angucitoari: cucotlu)

§ rãshcljitor (rãsh-clji-tórŭ) sn rãshcljitoa-ri/rãshcljitoare (rãsh-clji-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
ex: urdzi dzatsi rãshcljitoari

§ arãshchitor (a-rãsh-chi-tórŭ) sn arãsh-chitoari/arãshchitoare (a-rãsh-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
ex: mãnj lundzi, curat arãshchitoari

§ dishcljitor (dish-clji-tórŭ) sn dishcljitoari/dishcljitoare (dish-clji-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ dishchitor (dish-chi-tórŭ) sn dishchitoari/dish-chitoare (dish-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ lãshchitor (lãsh-chi-tórŭ) sn lãshchitoari/lãshchitoare (lãsh-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ lishchitor (lish-chi-tórŭ) sn lishchitoari/lish-chitoare (lish-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ lishcãtor (lish-cã-tórŭ) sn lishcãtoari/lishcãtoare (lish-cã-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arombu1

arombu1 (a-róm-bu) sn aroambi/aroambe (a-rŭám-bi) – cumãts njits (di bumbac, lãnã, carti, acoalã, mãcari, etc.) adunati stog, fãrã aradã, sh-fapti ca unã topã njicã; gumolj, gumulj, guzmolj, top, topã, toc, ghilandru, surats
{ro: cocoloş}
{fr: pelotte, boullette}
{en: lump or ball of wool or string; wad of wool or cotton; pellet of paper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

atlazi/atlaze

atlazi/atlaze (at-lá-zi) sf atlazuri (at-lá-zurĭ) shi atlãzuri (at-lắ-zurĭ) – unã soi di tsãsãturã suptsãri di mãtasi (bumbac, hiri fapti di om, etc.) cu-unã fatsã tsi lutseashti ma multu di-alantã, sh-cu cari s-fatsi ma multu astarea la stranji; tãlazi, sateni, pelã, stambã, stampã
{ro: satin}
{fr: satin}
{en: satin}
ex: tsi atlazuri sh-curazeli

§ tãlazi2/tãlaze (tã-lá-zi) sf tãlãzi (tã-lắzĭ) – (unã cu atlazi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

balã1

balã1 (bá-lã) sf bali/bale (bá-li) shi bãlj (bắljĭ) – sac mari mplin cu lucri; hãrar, hãrai, burdã, dengã, denghi
{ro: balot}
{fr: ballot, grand sac rempli}
{en: bale; large bound package}

§ bal1 (bálŭ) sn bali/bale (bá-li) – (unã cu balã1)
ex: lj-pitricu dzatsi bali di bumbac

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãsmã

bãsmã (bãs-mắ) sm bãsmadz (bãs-mádzĭ) – cumatã di tsãsãturã suptsãri (pãndzã) di bumbac (mitasi, etc.), dit cari muljerlji sh-fac fustãnj i cu cari sh-acoapirã caplu; bãsmai, dãrmã, pãndzã
{ro: basma}
{fr: cotonnade; indienne}
{en: coton fabric}
ex: di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); purta nã fustani di bãsmã; acumpãrai trei cots di bãsmã

§ bãsmai/bãsmae (bãs-má-i) sf bãsmãi (bãs-mắĭ) – (unã cu bãsmã)
ex: nj-feci nã fustani di bãsmai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buguzii/buguzie

buguzii/buguzie (bu-ghu-zí-i) sf buguzii (bu-ghu-zíĭ) – stofã di bumbac, amisticatã cãtivãrãoarã sh-cu altã soi di ljitsã (ini)
{ro: bogasiu}
{fr: boucassin; cotonnade, futaine}
{en: cotton fabric}
ex: purta nã poalã di buguzii

§ buhasii/buhasie (bu-ha-sí-i) sf buhasii (bu-ha-síĭ) – (unã cu buguzii)

§ buhãsii/buhãsie (bu-hã-sí-i) sf buhãsii (bu-hã-síĭ) – (unã cu buguzii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã