DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bubulic

bubulic (bu-bu-lícŭ) sm bubulits (bu-bu-lítsĭ) – prici multu njicã ca, bunãoarã, bumbãraclu, cãrãbushlu, zãngãnarlu, fliturlu, musca, etc.; bubulicã, bumbãrac, yeatsã;
(expr: ari bubulits = ari drãcurii, glãrinj, pirifãnj, etc. (tu minti, n cap))
{ro: gânganie}
{fr: han-neton}
{en: bug, insect}
ex: urizlu ari bubulits (yets); ari bubulits
(expr: glãrinj, pirifãnj) ãn cap; mushica mplinã di bubulits
(expr: drãcurii); nu shi shtea drãcurii shi bubulits
(expr: glãrinj)

§ bubu-licã (bu-bu-lí-cã) sf bubulitsi/bubulitse (bu-bu-lí-tsi) – (unã cu bubulic)

§ bumbunar (bum-bu-nárŭ) sm bumbunari (bum-bu-nárĭ) – bubulic di hroma-a cãstãnjiljei, cu arpitli nduplicati pi-anumir, tsi easi cãtã tu nchisita-a meslui Mai shi s-hrãneashti cu frãndzã di arburi, lãludz, erghi, etc.; cãrãbush, zãngãnar, junã
{ro: cărăbuş}
{fr: hanneton}
{en: cockroach}
ex: alghinjli suntu putsãni shi bumbunarlji multsã

§ bumbãrac (bum-bã-rácŭ) sn bumbãrats (bum-bã-rátsĭ) – prici multu njicã (ca, bunãoarã, bubulic, flitur, muscã, etc.); bumbãrec, bubulic, rimã, yeatsã
{ro: gânganie, (mică) insectă}
{fr: être vivant, insecte}
{en: (small) insect}

§ bumbãrec (bum-bã-récŭ) sn bumbãrets (bum-bã-rétsĭ) – (unã cu bumbãrac)

§ bumbar2 (bum-bárŭ) sm bumbari (bum-bárĭ) – insectã (yeatsã) tsi sh-u-adutsi cu musca, murnã sh-cu dãmtsã galbini pi pãnticã, cu doauã arpiti, sh-cari ntsapã omlu i prãvdzãli tra s-lã sugã sãndzili; tãun, davan, davun, streclji
{ro: tăun}
{fr: taon}
{en: oxfly, gadfly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pirpirunã1

pirpirunã1 (pir-pi-rú-nã) sf pirpiruni/pirpirune (pir-pi-rú-ni) shi pirpirunj (pir-pi-rúnjĭ) – turlii di insectã (bumbãrac) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati, chindisiti sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; perpunã, flitur, fliturã, flutur, fljutur, fitur, pitãludã;
(expr: ca pirpiruna di lunjinã = (om) cari alagã cu multã mirachi dupã lucri tsi lã tradzi inima, fãrã si s-mindueascã cã aesti lucri nu va lã facã ghini)
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}
ex: azboairã njilj di pirpirunj (flituri); acãtsai unã pirpirunã tsi azbuira di pi-unã lilici pri altã

§ perpunã1 (pér-pu-nã) sf perpunj (pér-punjĭ) – (unã cu pirpirunã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pitãludã

pitãludã (pi-tã-lú-dã) sf pitãludz (pi-tã-lúdzĭ) – turlii di insectã (bumbãrac) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; pirpirunã, perpunã, flitur, fliturã, flutur, fljutur, fitur
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}

§ pitalurgã (pi-ta-lúr-ghã) sf pitalur-yi/pitalurye (pi-ta-lúr-yi) – soi di flitur di metal (malamã, asimi) tsi s-poartã ca stulii pi stranji; asprici, sprici, pãrdzic
{ro: fluture metalic (aur, argint) folosit ca podoabă}
{fr: paillette métallique (d’or, d’argent) employée comme ornement}
{en: metal (gold, silver) spangle used as an ornament}
ex: lj-cusu nã cãmeashi cu pitaluryi; scãntilja tu soari pitaluryili di pi nãsã

§ pãrdzic1 (pãr-dzícŭ) sm pãrdzits (pãr-dzítsĭ) – (unã cu pitalurgã)
ex: cãmeashi cu pãrdzits (sprici); scoasi nishti pãrdzits (sprici) cu guvã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã