DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afoarã2

afoarã2 (a-fŭá-rã) sf fãrã pl – unã soi di tif (lãngoari); tif, njatsã buitsã
{ro: un fel de tifos}
{fr: une sorte de typhus}
{en: a variety of typhus}
ex: easti agudit di afoarã (fig: tifus, njatsã, buitsã)

§ nafoarã2 (na-fŭá-rã) sf fãrã pl – (unã cu afoarã2)
ex: cãdzu di nafoarã (lãndzidzã di tif)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bou

bou (bóŭ) sm boi (bóĭ) – pravdã di-a casãljei, tavru (bic, bugã) dzigãrit (ciucutit, shutsãt), mascurlu-a vacãljei, ma mari di ea, cari easti criscut trã carnea-a lui sh-ti lucrul greu tsi poati s-lu facã la agri (s-tragã aratrul sh-chera ncãrcatã cu grãni); (fig:
1: bou = om tsi nu para easti dishteptu, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi, tsi easti prostu, ahmac; expr:
2: bou s-dusi, bou vinji; s-dusi bou shi vinji vacã = dusi glar, prostu sh-vinji nãpoi unã soi;
3: l-bãgarã tu-a boilor = l-bãgarã tu-ahapsi;
4: om tsi lu-alimsirã boilji = om tsi nu-lj creashti barba, tsi easti spãn, chiosi;
5: cu un bou nu s-arã = tra s-lu fats un lucru va s-ai tut tsi-ts lipseashti;
6: tut boulu-l mãcã, sh-la coadã s-curmã = s-dzãtsi tr-atsel tsi-l fatsi tut lucrul, mash cã lucrul atsel njic dit soni tsi lipseashti fãtseari, nu poati s-lu bitiseascã;
7: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu va si s-facã vãrãoarã;
8: dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
9: cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou = un lucru njic s-fatsi, cu chirolu, mari;
10: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi tut copuslu ma tu soni altu va-lj veadi hãirea; altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli;
11: tsãni-lj cicioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts omlu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: bou}
{fr: boeuf}
{en: ox}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu? (angucitoari: bilciclu, cãntarea); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); boulu s-leagã di coarni, omlu di limbã; boulu tradzi pluglu; si-lj pascu boilji; cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji; eshti un bou (fig: prostu, ahmac, pravdã)

§ buits (bu-ítsŭ) sm, sf, adg buitsã (bu-í-tsã), buits (bu-ítsĭ), buitsã (bu-í-tsã) – bou (vacã) njic; buici
{ro: bouţ}
{fr: petit boeuf}
{en: small ox}
ex: sh-asti buits (fig: niheam ca glareshcu); tinirili di tora suntu ca buits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

buitsã

buitsã (bu-í-tsã) sf pl(?) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), cari s-aspuni cu cãlduri mãri, dureri di cap, arushatã scoasã pi cheali sh-curdzeri di sãndzi nuntru tu truplu-a omlui; njatsã, tif
{ro: tifos}
{fr: typhus, fièvre typhoïde}
{en: typhus, typhoid fever}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

njatsã

njatsã (njĭá-tsã) sf njets (njĭétsĭ) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om) sh-cari s-aspuni cu cãlduri mãri, dureri di cap, arushatã scoasã pi cheali sh-curdzeri di sãndzi nuntru tu truplu-a omlui; buitsã, tif
{ro: tifos}
{fr: typhus, fièvre typhoïde}
{en: typhus, typhoid fever}
ex: avdzãi cã trapsi di njatsã; lãndzits ca di njatsã; u-agudi njatsa shi nu ascãpã; multsã murirã di njatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tif

tif (tífŭ) sn tifuri (tí-furĭ) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om) sh-cari s-aspuni cu cãlduri mãri, dureri di cap, arushatã scoasã pi cheali sh-curdzeri di sãndzi nuntru tu truplu-a omlui; njatsã, buitsã
{ro: tifos}
{fr: typhus, fièvre typhoïde}
{en: typhus, typhoid fever}

§ tifus (tí-fusŭ) sm pl(?) – (unã cu tif)
ex: di tifus au moartã multsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã