|
|
buitsã*
buitsã* (bu-í-tsã) – fimininlu singular shi plural di la zborlu “buits”; vedz buits
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãbuitsã
buitsã (bu-í-tsã) sf pl(?) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), cari s-aspuni cu cãlduri mãri, dureri di cap, arushatã scoasã pi cheali sh-curdzeri di sãndzi nuntru tu truplu-a omlui; njatsã, tif
{ro: tifos}
{fr: typhus, fièvre typhoïde}
{en: typhus, typhoid fever}
afoarã2
afoarã2 (a-fŭá-rã) sf fãrã pl – unã soi di tif (lãngoari); tif, njatsã buitsã
{ro: un fel de tifos}
{fr: une sorte de typhus}
{en: a variety of typhus}
ex: easti agudit di afoarã (fig: tifus, njatsã, buitsã)
§ nafoarã2 (na-fŭá-rã) sf fãrã pl – (unã cu afoarã2)
ex: cãdzu di nafoarã (lãndzidzã di tif)
bou
bou (bóŭ) sm boi (bóĭ) – pravdã di-a casãljei, tavru (bic, bugã) dzigãrit (ciucutit, shutsãt), mascurlu-a vacãljei, ma mari di ea, cari easti criscut trã carnea-a lui sh-ti lucrul greu tsi poati s-lu facã la agri (s-tragã aratrul sh-chera ncãrcatã cu grãni); (fig:
1: bou = om tsi nu para easti dishteptu, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi, tsi easti prostu, ahmac; expr:
2: bou s-dusi, bou vinji; s-dusi bou shi vinji vacã = dusi glar, prostu sh-vinji nãpoi unã soi;
3: l-bãgarã tu-a boilor = l-bãgarã tu-ahapsi;
4: om tsi lu-alimsirã boilji = om tsi nu-lj creashti barba, tsi easti spãn, chiosi;
5: cu un bou nu s-arã = tra s-lu fats un lucru va s-ai tut tsi-ts lipseashti;
6: tut boulu-l mãcã, sh-la coadã s-curmã = s-dzãtsi tr-atsel tsi-l fatsi tut lucrul, mash cã lucrul atsel njic dit soni tsi lipseashti fãtseari, nu poati s-lu bitiseascã;
7: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu va si s-facã vãrãoarã;
8: dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
9: cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou = un lucru njic s-fatsi, cu chirolu, mari;
10: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi tut copuslu ma tu soni altu va-lj veadi hãirea; altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli;
11: tsãni-lj cicioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts omlu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: bou}
{fr: boeuf}
{en: ox}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu? (angucitoari: bilciclu, cãntarea); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); boulu s-leagã di coarni, omlu di limbã; boulu tradzi pluglu; si-lj pascu boilji; cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji; eshti un bou (fig: prostu, ahmac, pravdã)
§ buits (bu-ítsŭ) sm, sf, adg buitsã (bu-í-tsã), buits (bu-ítsĭ), buitsã (bu-í-tsã) – bou (vacã) njic; buici
{ro: bouţ}
{fr: petit boeuf}
{en: small ox}
ex: sh-asti buits (fig: niheam ca glareshcu); tinirili di tora suntu ca buits
bubuescu
bubuescu (bu-bu-ĭés-cu) (mi) vb IV bubuii (bu-bu-íĭ), bubueam (bu-bu-ĭámŭ), bubuitã (bu-bu-í-tã), bubuiri/bubuire (bu-bu-í-ri) – l-fac s-aducheascã unã mari asparizmã; lu-aspar multu; trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, cutrumuredz, cishuescu, cishi-escu, cishescu
{ro: speria, îngrozi}
{fr: (s’)épouvanter, terrifier}
{en: frighten, scare, terrify}
ex: lj-eara fricã s-nu-l bubueascã (lãhtãrseascã); di itia-a lui, ficiorlji s-bubuirã (s-aspãrearã) di sculii; acãtsã s-bubueascã (sã-lj hibã fricã, s-cutreamburã) di soacra-atsea araua; mi bubuii (mi lãhtãrsii) di tini
§ bubuit (bu-bu-ítŭ) adg bubuitã (bu-bu-í-tã), bubuits (bu-bu-ítsĭ), bubuiti/bubuite (bu-bu-í-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; trumuxit, trumãxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit
{ro: speriat, îngrozit}
{fr: épouvanté, éffrayé, terrifié}
{en: frightened, scared, terrified}
ex: bubuits (lãhtãrsits) di cãti arãvdarã
§ bubuiri/bubuire (bu-bu-í-ri) sf bubuiri (bu-bu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-bubueashti; trumuxiri, trumãxiri, aspãreari, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri
{ro: acţiunea de a speria, de a îngrozi; îngrozire}
{fr: action de s’éffrayer; de s’épouvanter, de terrifier; épouvante}
{en: action of frightening, of scaring, of terrifying; terror}
gloabã
gloabã (glŭá-bã) sf pl(?) – paradzlji tsi lipseashti cariva s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); ghizai, ghizã, gizã, girime, girimei
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: mãcã zãndani, plãti shi gloabã (ghizai) nu njicã
§ glubescu (glu-bés-cu) vb IV glubii (glu-bíĭ), glubeam (glu-beámŭ), glubitã (glu-bí-tã), glubi-ri/glubire (glu-bí-ri) – nji s-arucã unã gloabã trã lucrul nibun tsi-am faptã (trã unã znjii tsi-am adratã, trã unã zãconi tsi am cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); aruc unã gloabã trã unã zãconi cãlcatã; pãltescu unã gloabã tsi-nj s-ari arcatã; glubuescu, girimitisescu, girimitsescu
{ro: globi, amenda}
{fr: infliger une amende}
{en: fine, impose a fine}
ex: mi glubirã furlji cu (nj-cãftarã furlji, mi bãgarã furlji s-lã dau unã xagurauã di) yinghits njilj di liri tra s-nj-ascap ficiorlu
§ glubit (glu-bítŭ) adg glubitã (glu-bí-tã), glubits (glu-bítsĭ), glubiti/glubite (glu-bí-ti) – (om) tsi ari pãltitã unã gloatã; (unã gloatã) tsi easti pãltitã; glubuit, girimitisit, girimitsit
{ro: globit, amendat}
{fr: qui a été infligé une amende}
{en: fined}
§ glubiri/glubire (glu-bí-ri) sf glubiri (glu-bírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva glubeashti; glubuiri, girimitisiri, girimitsiri
{ro: acţiunea de a globi, de a amenda}
{fr: action d’infliger une amende}
{en: action of imposing a fine}
§ glubuescu (glu-bu-ĭés-cu) vb IV glubuii (glu-bu-íĭ), glubueam (glu-bu-ĭámŭ), glubuitã (glu-bu-í-tã), glubui-ri/glubuire (glu-bu-í-ri) – (unã cu glubescu)
ex: tini, pãrmãtefte, tsi mi-ai glubuitã
§ glubuit (glu-bu-ítŭ) adg glubuitã (glu-bu-í-tã), glubuits (glu-bu-ítsĭ), glubuiti/glubuite (glu-bu-í-ti) – (unã cu glubit)
gribos
gribos (gri-bósŭ) adg griboasã (gri-bŭá-sã), gribosh (gri-bóshĭ), griboasi/griboase (gri-bŭá-si) – cu pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pãltãri); ghibos, ãncusurat, ncusurat, cusurat, bubot, cushal, cãmbur, zgrob, zgolub, gubes, gãrbuv, guvor, gãdzãmolj
{ro: gârbov}
{fr: bossu, courbé}
{en: hunchback}
§ gubes (gu-bésŭ) adg gubesã (gu-bé-sã), gubesh (gu-béshĭ), gube-si/gubese (gu-bé-si) – (unã cu gribos)
§ ghibos (ghi-bósŭ) adg ghiboasã (ghi-bŭá-sã), ghibosh (ghi-bóshĭ), ghiboasi/ghiboase (ghi-bŭá-si) – (unã cu gribos)
ex: ari taxirati cu-unã featã tsi u-ari ghiboasã (cu pãltãrli adunati)
§ gãrbuv (gắr-buv) adg gãrbuvã (gắr-bu-vã), gãrbuyi (gắr-buyĭ), gãrbuvi/gãrbuve (gắr-bu-vi) – (unã cu gribos)
§ guvor (gu-vórŭ) adg guvoarã (gu-vŭá-rã), guvori (gu-vórĭ), guvoari/guvoare (gu-vŭá-ri) – (unã cu gribos)
§ zgrob (zgrobŭ) adg zgroabã (zgrŭá-bã), zgroghi (zgroghĭ), zgroabi/zgroabe (zgrŭá-bi) – (unã cu gribos)
ex: eara aush zgrob (gãrbuv); unã moashi, adunatã zgrob; nã zgroabã ncusuratã, cu cicioarili tu vatrã, cu grunjlu la dzinuclju, alãchitã, cu cãrnurli nafoarã, tsi trimura di-arcoari!; bãlili-a zgroabãljei di soacrã
§ zgolub (zgó-lubŭ) adg zgolubã (zgó-lu-bã), zgolughi (zgó-lughĭ), zgolubi/zgolube (zgó-lu-bi) – (unã cu gribos)
§ gribuescu (gri-bu-ĭés-cu) vb IV gribuii (gri-bu-íĭ), gribueam (gri-bu-ĭámŭ), gri-buitã (gri-bu-í-tã), gribuiri/gribuire (gri-bu-í-ri) – mi fac cu cusor; mi ncusuredz, cãmburyisescu, cucushedz, cusuredz, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, se courber}
{en: get a hunchback}
ex: multu gribui (si ncusurã, s-adusi tu pãltãri) di cãndu nu lu-am vidzutã
§ gribuit (gri-bu-ítŭ), adg gribuitã (gri-bu-í-tã), gribuits (gri-bu-ítsĭ), gribuiti/gribuite (gri-bu-í-ti) – tsi-ari adratã cusor, ncusurat, cu cãsor, ncucushat, cãmburyisit
njatsã
njatsã (njĭá-tsã) sf njets (njĭétsĭ) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om) sh-cari s-aspuni cu cãlduri mãri, dureri di cap, arushatã scoasã pi cheali sh-curdzeri di sãndzi nuntru tu truplu-a omlui; buitsã, tif
{ro: tifos}
{fr: typhus, fièvre typhoïde}
{en: typhus, typhoid fever}
ex: avdzãi cã trapsi di njatsã; lãndzits ca di njatsã; u-agudi njatsa shi nu ascãpã; multsã murirã di njatsã
pliumbu
pliumbu (plĭúm-bu) sn pliumburi (plĭúm-burĭ) –
1: metal moali sh-greu tsi ari unã hromã sivã (sumolcã, grivã, etc.) ca cinusha dit cari s-fac multi lucri (ca, bunãoarã, sulini, chiunghi, curshumi, etc.);
2: unã balã njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) cari easti aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, curshum, curshumi, gugosh, mulivi, mulidi, fãndãc, fãndec, patronã;
(expr: trec pliumbul prit nel = hiu multu bun tra s-agudescu nishanea (ljau, agudescu semnul) cãndu amin cu tufechea)
{ro: plumb; glonţ de puşcă}
{fr: plomb; balle de fusil}
{en: lead; rifle bullet}
ex: coluv agru-porcu gurlinda s-dutsi n munti (angucitoari: pliumbul); pirunjli sh-lingurli suntu di pliumbu; vãtãmat di pliumbu (gugosh) di grã; s-poartã armi, pliumburi s-mutã
§ pljumbu (pljĭúm-bu) sn pljumburi (pljĭúm-burĭ) – (unã cu pliumbu)
ex: pljumburli-nj tritsea pi la ureclji; nu s-vãtãma lishor-lishor, cã pljumbul arucat pi nãs s-turna nãpoi; lj-trapsi cu tufechea shi pljumbul, tu loc ta s-u-agudeascã ea, s-turnã nãpoi; nu-acãtsa pljumbul, cã lãmnjili, vedz, nu-au chealea moali
§ plumbu (plúm-bu) sn plumburi (plúm-burĭ) – (unã cu pliumbu)
ex: tritsea plumbul prit nel
(expr: eara multu bun cãndu loa s-agudeascã semnul)
§ pljumbã (pljĭúm-bã) sf pljumbi/pljumbe (pljĭúm-bi) – (unã cu pliumbu)
ex: mi-agudirã cu pljumba (gugoshlu)
§ plumbã (plúm-bã) sf plumbi/plumbe (plúm-bi) – (unã cu pliumbu)
§ pliumbuescu (plĭum-bu-ĭés-cu) vb IV pliumbuii (plĭum-bu-íĭ), pliumbueam (plĭum-bu-ĭámŭ), pliumbuitã (plĭum-bu-í-tã), pliumbuiri/pliumbuire (plĭum-bu-í-ri) – bag pliumbu tu-un lucru (s-lu fac ma greu); acoapir un lucru cu-un petur di pliumbu; vulusescu un lucru cu pliumbu
{ro: plumbui}
{fr: plomber}
{en: lead}
ex: sh-pliumbuirã saltsãli tra s-hibã ma grei
§ pliumbuit (plĭum-bu-ítŭ) adg pliumbuitã (plĭum-bu-í-tã), pliumbuits (plĭum-bu-ítsĭ), pliumbuiti/pliumbuite (plĭum-bu-í-ti) – ts-li s-ari bãgatã pliumbu; tsi easti acupirit (vulusit) cu pliumbu
rob
rob (róbŭ) sm, sf, adg roabã (rŭá-bã), roghi (róghĭ), roabi/roabe (rŭá-bi) – om tsi nu-ari nitsiun ndreptu dupã nom, tsi nu poati s-fugã di la domnu-su tsi lu-ari acumpratã, cari lipseashti s-facã tuti vrerli a domnu-sui, s-lucreadzã fãrã misto, mash tra s-lu tsãnã n casã shi sã-lj da s-mãcã; un tsi easti acãtsat sh-tsãnut ligat tu-un polim; un tsi easti ligat shi ncljis tu-ahapsi; un tsi easti ligat di furi sh-trã cari s-caftã pãradz trã discumpãrari di la fumealja-a lui; rop, sclav, ncljis, ancljis
{ro: rob, sclav, captiv, prisonier, ostatec, închis (în închisoare)}
{fr: esclave, captif, otage, emprisonné}
{en: slave, captive, prisoner, hostage}
ex: rob shi sclav; sh-avea alãsatã barba ca un rob (sclav); roabã (ca unã sclavã) fui tu casa-a lor
§ rop (rópŭ) sm, sf, adg roapã (rŭá-pã), rochi (róchĭ), roapi/roape (rŭá-pi) – (unã cu rob)
§ rubuescu (ru-bu-ĭés-cu) (mi) vb IV rubuii (ru-bu-íĭ), rubueam (ru-bu-ĭámŭ), rubuitã (ru-bu-í-tã), rubuiri/rubuire (ru-bu-í-ri) – tsãn cariva tu sclãvilji; l-tsãn rob tu-un udã (ncljis tu-ahapsi, etc.); rubescu, arubuescu, sclãvuescu, sclãvusescu
{ro: robi, lua prisonier}
{fr: rendre en esclavage; prendre des prisoniers; mener en captivité; subjuguer}
{en: take (have) a slave (a hostage, a prisoner, in captivity, etc.)}
ex: lji rubui (sclãvui) tuts
§ rubuit (ru-bu-ítŭ) adg rubuitã (ru-bu-í-tã), rubuits (ru-bu-ítsĭ), rubuiti/rubuite (ru-bu-í-ti) – tsi easti loat sclav; rubit, arubuit, sclãvuit, sclãvusit
{ro: robit, luat prisonier}
{fr: réduit en esclavage; pris comme prisonier; mené en captivité; subjugué}
{en: taken as a slave (a hostage, a prisoner, in captivity, etc.)}
§ rubuiri/rubuire (ru-bu-í-ri) sf rubuiri (ru-bu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja (easti loat) rob; rubiri, arubuiri, sclãvuiri, sclãvusiri
{ro: acţiunea de a robi, de a lua prisonier; robire}
{fr: action de rendre en esclavage; de prendre des prisoniers; de mener en captivité; de subjuguer}
tif
tif (tífŭ) sn tifuri (tí-furĭ) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om) sh-cari s-aspuni cu cãlduri mãri, dureri di cap, arushatã scoasã pi cheali sh-curdzeri di sãndzi nuntru tu truplu-a omlui; njatsã, buitsã
{ro: tifos}
{fr: typhus, fièvre typhoïde}
{en: typhus, typhoid fever}
§ tifus (tí-fusŭ) sm pl(?) – (unã cu tif)
ex: di tifus au moartã multsã
trãmbã
trãmbã (trắm-bã) sf trãmbi/trãmbe (trắm-bi) –
1: hãlati tsi sh-u-adutsi cu un chelindru (sul), pri cari easti anvãrtit un lucru (pãndzã, pustavi, carti, etc.), tra si s-tsãnã i si s-poartã dit un loc tu altu; trumbã, vilari, top, sul;
2: multimi di lucri (pulj, niori, cinushi, etc.) adunati deadun tu-un loc; trumbã, stog, suro, tãbãbii, gãrdelj, bandã, ceatã, grumur, buluchi, bluchi, etc.
{ro: trâmbă, rulou; cârd; masă}
{fr: rouleau de toile, drap; volée, harde; masse}
{en: roll; flock (birds); mass}
ex: trãmbã (vilari, top, sul) di shiac; anarga trec trãmbi di pulj (gãrdelj, buluchi) cãlãtoari; cãrvãnjli-a noastri-alagã, lãili sh-ermi trãmbi (tãbãbii, bairi); niori, trãmbi, trãmbi; shi ngruparã-anamea sum trãmbili di sãndzi sh-cinushi; tu sinduchea-a ljei s-aflarã multi trãmbi di pãndzã di ljin shi dauã di birungicã; nj-adusi nã trãmbã di veshtu cãlugrescu
§ trumbã (trúm-bã) sf trumbi/trumbe (trúm-bi) – (unã cu trãmbã)
ex: trei trumbi (vilãri) di pãndzã
§ trumbuescu (trum-bu-ĭés-cu) vb IV trumbuii (trum-bu-íĭ), trumbueam (trum-bu-ĭámŭ), trum-buitã (trum-bu-í-tã), trumbuiri/trumbuire (trum-bu-í-ri) – fac i vindu trãmbi (vilãri)
{ro: face sau vinde trâmbe}
{fr: faire ou vendre rouleaux de toile}
{en: make or sell rolls (of material, linen)}
§ trumbuit (trum-bu-ítŭ) adg trumbuitã (trum-bu-í-tã), trumbuits (trum-bu-ítsĭ), trumbuiti/trumbuite (trum-bu-í-ti) – (trãmbã) tsi easti faptã i vindutã
{ro: (trâmbă) făcută sau vândută}
{fr: (rouleaux de toile) faits ou vendus}
{en: (rolls of material, linen) made or sold}
§ trumbuiri/trumbuire (trum-bu-í-ri) sf trumbuiri (trum-bu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi i vindi trãmbi
{ro: acţiunea de a face sau vinde trâmbe}
{fr: action de faire ou vendre rouleaux de toile}
{en: action of making or selling rolls (of material, linen)}
§ trãmbãgi1 (trãm-bã-gí) sm trãmbãgeadz (trãm-bã-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi icã vindi trãmbi (di pãndzã, shiac, etc.)
afoarã2
afoarã2 (a-fŭá-rã) sf fãrã pl – unã soi di tif (lãngoari); tif, njatsã buitsã
{ro: un fel de tifos}
{fr: une sorte de typhus}
{en: a variety of typhus}
ex: easti agudit di afoarã (fig: tifus, njatsã, buitsã)
§ nafoarã2 (na-fŭá-rã) sf fãrã pl – (unã cu afoarã2)
ex: cãdzu di nafoarã (lãndzidzã di tif)