DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afoarã2

afoarã2 (a-fŭá-rã) sf fãrã pl – unã soi di tif (lãngoari); tif, njatsã buitsã
{ro: un fel de tifos}
{fr: une sorte de typhus}
{en: a variety of typhus}
ex: easti agudit di afoarã (fig: tifus, njatsã, buitsã)

§ nafoarã2 (na-fŭá-rã) sf fãrã pl – (unã cu afoarã2)
ex: cãdzu di nafoarã (lãndzidzã di tif)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bou

bou (bóŭ) sm boi (bóĭ) – pravdã di-a casãljei, tavru (bic, bugã) dzigãrit (ciucutit, shutsãt), mascurlu-a vacãljei, ma mari di ea, cari easti criscut trã carnea-a lui sh-ti lucrul greu tsi poati s-lu facã la agri (s-tragã aratrul sh-chera ncãrcatã cu grãni); (fig:
1: bou = om tsi nu para easti dishteptu, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi, tsi easti prostu, ahmac; expr:
2: bou s-dusi, bou vinji; s-dusi bou shi vinji vacã = dusi glar, prostu sh-vinji nãpoi unã soi;
3: l-bãgarã tu-a boilor = l-bãgarã tu-ahapsi;
4: om tsi lu-alimsirã boilji = om tsi nu-lj creashti barba, tsi easti spãn, chiosi;
5: cu un bou nu s-arã = tra s-lu fats un lucru va s-ai tut tsi-ts lipseashti;
6: tut boulu-l mãcã, sh-la coadã s-curmã = s-dzãtsi tr-atsel tsi-l fatsi tut lucrul, mash cã lucrul atsel njic dit soni tsi lipseashti fãtseari, nu poati s-lu bitiseascã;
7: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu va si s-facã vãrãoarã;
8: dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
9: cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou = un lucru njic s-fatsi, cu chirolu, mari;
10: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi tut copuslu ma tu soni altu va-lj veadi hãirea; altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli;
11: tsãni-lj cicioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts omlu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: bou}
{fr: boeuf}
{en: ox}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu? (angucitoari: bilciclu, cãntarea); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); boulu s-leagã di coarni, omlu di limbã; boulu tradzi pluglu; si-lj pascu boilji; cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji; eshti un bou (fig: prostu, ahmac, pravdã)

§ buits (bu-ítsŭ) sm, sf, adg buitsã (bu-í-tsã), buits (bu-ítsĭ), buitsã (bu-í-tsã) – bou (vacã) njic; buici
{ro: bouţ}
{fr: petit boeuf}
{en: small ox}
ex: sh-asti buits (fig: niheam ca glareshcu); tinirili di tora suntu ca buits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bubuescu

bubuescu (bu-bu-ĭés-cu) (mi) vb IV bubuii (bu-bu-íĭ), bubueam (bu-bu-ĭámŭ), bubuitã (bu-bu-í-tã), bubuiri/bubuire (bu-bu-í-ri) – l-fac s-aducheascã unã mari asparizmã; lu-aspar multu; trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, cutrumuredz, cishuescu, cishi-escu, cishescu
{ro: speria, îngrozi}
{fr: (s’)épouvanter, terrifier}
{en: frighten, scare, terrify}
ex: lj-eara fricã s-nu-l bubueascã (lãhtãrseascã); di itia-a lui, ficiorlji s-bubuirã (s-aspãrearã) di sculii; acãtsã s-bubueascã (sã-lj hibã fricã, s-cutreamburã) di soacra-atsea araua; mi bubuii (mi lãhtãrsii) di tini

§ bubuit (bu-bu-ítŭ) adg bubuitã (bu-bu-í-tã), bubuits (bu-bu-ítsĭ), bubuiti/bubuite (bu-bu-í-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; trumuxit, trumãxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit
{ro: speriat, îngrozit}
{fr: épouvanté, éffrayé, terrifié}
{en: frightened, scared, terrified}
ex: bubuits (lãhtãrsits) di cãti arãvdarã

§ bubuiri/bubuire (bu-bu-í-ri) sf bubuiri (bu-bu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-bubueashti; trumuxiri, trumãxiri, aspãreari, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri
{ro: acţiunea de a speria, de a îngrozi; îngrozire}
{fr: action de s’éffrayer; de s’épouvanter, de terrifier; épouvante}
{en: action of frightening, of scaring, of terrifying; terror}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buitsã

buitsã (bu-í-tsã) sf pl(?) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), cari s-aspuni cu cãlduri mãri, dureri di cap, arushatã scoasã pi cheali sh-curdzeri di sãndzi nuntru tu truplu-a omlui; njatsã, tif
{ro: tifos}
{fr: typhus, fièvre typhoïde}
{en: typhus, typhoid fever}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gloabã

gloabã (glŭá-bã) sf pl(?) – paradzlji tsi lipseashti cariva s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); ghizai, ghizã, gizã, girime, girimei
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: mãcã zãndani, plãti shi gloabã (ghizai) nu njicã

§ glubescu (glu-bés-cu) vb IV glubii (glu-bíĭ), glubeam (glu-beámŭ), glubitã (glu-bí-tã), glubi-ri/glubire (glu-bí-ri) – nji s-arucã unã gloabã trã lucrul nibun tsi-am faptã (trã unã znjii tsi-am adratã, trã unã zãconi tsi am cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); aruc unã gloabã trã unã zãconi cãlcatã; pãltescu unã gloabã tsi-nj s-ari arcatã; glubuescu, girimitisescu, girimitsescu
{ro: globi, amenda}
{fr: infliger une amende}
{en: fine, impose a fine}
ex: mi glubirã furlji cu (nj-cãftarã furlji, mi bãgarã furlji s-lã dau unã xagurauã di) yinghits njilj di liri tra s-nj-ascap ficiorlu

§ glubit (glu-bítŭ) adg glubitã (glu-bí-tã), glubits (glu-bítsĭ), glubiti/glubite (glu-bí-ti) – (om) tsi ari pãltitã unã gloatã; (unã gloatã) tsi easti pãltitã; glubuit, girimitisit, girimitsit
{ro: globit, amendat}
{fr: qui a été infligé une amende}
{en: fined}

§ glubiri/glubire (glu-bí-ri) sf glubiri (glu-bírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva glubeashti; glubuiri, girimitisiri, girimitsiri
{ro: acţiunea de a globi, de a amenda}
{fr: action d’infliger une amende}
{en: action of imposing a fine}

§ glubuescu (glu-bu-ĭés-cu) vb IV glubuii (glu-bu-íĭ), glubueam (glu-bu-ĭámŭ), glubuitã (glu-bu-í-tã), glubui-ri/glubuire (glu-bu-í-ri) – (unã cu glubescu)
ex: tini, pãrmãtefte, tsi mi-ai glubuitã

§ glubuit (glu-bu-ítŭ) adg glubuitã (glu-bu-í-tã), glubuits (glu-bu-ítsĭ), glubuiti/glubuite (glu-bu-í-ti) – (unã cu glubit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gribos

gribos (gri-bósŭ) adg griboasã (gri-bŭá-sã), gribosh (gri-bóshĭ), griboasi/griboase (gri-bŭá-si) – cu pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pãltãri); ghibos, ãncusurat, ncusurat, cusurat, bubot, cushal, cãmbur, zgrob, zgolub, gubes, gãrbuv, guvor, gãdzãmolj
{ro: gârbov}
{fr: bossu, courbé}
{en: hunchback}

§ gubes (gu-bésŭ) adg gubesã (gu-bé-sã), gubesh (gu-béshĭ), gube-si/gubese (gu-bé-si) – (unã cu gribos)

§ ghibos (ghi-bósŭ) adg ghiboasã (ghi-bŭá-sã), ghibosh (ghi-bóshĭ), ghiboasi/ghiboase (ghi-bŭá-si) – (unã cu gribos)
ex: ari taxirati cu-unã featã tsi u-ari ghiboasã (cu pãltãrli adunati)

§ gãrbuv (gắr-buv) adg gãrbuvã (gắr-bu-vã), gãrbuyi (gắr-buyĭ), gãrbuvi/gãrbuve (gắr-bu-vi) – (unã cu gribos)

§ guvor (gu-vórŭ) adg guvoarã (gu-vŭá-rã), guvori (gu-vórĭ), guvoari/guvoare (gu-vŭá-ri) – (unã cu gribos)

§ zgrob (zgrobŭ) adg zgroabã (zgrŭá-bã), zgroghi (zgroghĭ), zgroabi/zgroabe (zgrŭá-bi) – (unã cu gribos)
ex: eara aush zgrob (gãrbuv); unã moashi, adunatã zgrob; nã zgroabã ncusuratã, cu cicioarili tu vatrã, cu grunjlu la dzinuclju, alãchitã, cu cãrnurli nafoarã, tsi trimura di-arcoari!; bãlili-a zgroabãljei di soacrã

§ zgolub (zgó-lubŭ) adg zgolubã (zgó-lu-bã), zgolughi (zgó-lughĭ), zgolubi/zgolube (zgó-lu-bi) – (unã cu gribos)

§ gribuescu (gri-bu-ĭés-cu) vb IV gribuii (gri-bu-íĭ), gribueam (gri-bu-ĭámŭ), gri-buitã (gri-bu-í-tã), gribuiri/gribuire (gri-bu-í-ri) – mi fac cu cusor; mi ncusuredz, cãmburyisescu, cucushedz, cusuredz, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, se courber}
{en: get a hunchback}
ex: multu gribui (si ncusurã, s-adusi tu pãltãri) di cãndu nu lu-am vidzutã

§ gribuit (gri-bu-ítŭ), adg gribuitã (gri-bu-í-tã), gribuits (gri-bu-ítsĭ), gribuiti/gribuite (gri-bu-í-ti) – tsi-ari adratã cusor, ncusurat, cu cãsor, ncucushat, cãmburyisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njatsã

njatsã (njĭá-tsã) sf njets (njĭétsĭ) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om) sh-cari s-aspuni cu cãlduri mãri, dureri di cap, arushatã scoasã pi cheali sh-curdzeri di sãndzi nuntru tu truplu-a omlui; buitsã, tif
{ro: tifos}
{fr: typhus, fièvre typhoïde}
{en: typhus, typhoid fever}
ex: avdzãi cã trapsi di njatsã; lãndzits ca di njatsã; u-agudi njatsa shi nu ascãpã; multsã murirã di njatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pliumbu

pliumbu (plĭúm-bu) sn pliumburi (plĭúm-burĭ) –
1: metal moali sh-greu tsi ari unã hromã sivã (sumolcã, grivã, etc.) ca cinusha dit cari s-fac multi lucri (ca, bunãoarã, sulini, chiunghi, curshumi, etc.);
2: unã balã njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) cari easti aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, curshum, curshumi, gugosh, mulivi, mulidi, fãndãc, fãndec, patronã;
(expr: trec pliumbul prit nel = hiu multu bun tra s-agudescu nishanea (ljau, agudescu semnul) cãndu amin cu tufechea)
{ro: plumb; glonţ de puşcă}
{fr: plomb; balle de fusil}
{en: lead; rifle bullet}
ex: coluv agru-porcu gurlinda s-dutsi n munti (angucitoari: pliumbul); pirunjli sh-lingurli suntu di pliumbu; vãtãmat di pliumbu (gugosh) di grã; s-poartã armi, pliumburi s-mutã

§ pljumbu (pljĭúm-bu) sn pljumburi (pljĭúm-burĭ) – (unã cu pliumbu)
ex: pljumburli-nj tritsea pi la ureclji; nu s-vãtãma lishor-lishor, cã pljumbul arucat pi nãs s-turna nãpoi; lj-trapsi cu tufechea shi pljumbul, tu loc ta s-u-agudeascã ea, s-turnã nãpoi; nu-acãtsa pljumbul, cã lãmnjili, vedz, nu-au chealea moali

§ plumbu (plúm-bu) sn plumburi (plúm-burĭ) – (unã cu pliumbu)
ex: tritsea plumbul prit nel
(expr: eara multu bun cãndu loa s-agudeascã semnul)

§ pljumbã (pljĭúm-bã) sf pljumbi/pljumbe (pljĭúm-bi) – (unã cu pliumbu)
ex: mi-agudirã cu pljumba (gugoshlu)

§ plumbã (plúm-bã) sf plumbi/plumbe (plúm-bi) – (unã cu pliumbu)

§ pliumbuescu (plĭum-bu-ĭés-cu) vb IV pliumbuii (plĭum-bu-íĭ), pliumbueam (plĭum-bu-ĭámŭ), pliumbuitã (plĭum-bu-í-tã), pliumbuiri/pliumbuire (plĭum-bu-í-ri) – bag pliumbu tu-un lucru (s-lu fac ma greu); acoapir un lucru cu-un petur di pliumbu; vulusescu un lucru cu pliumbu
{ro: plumbui}
{fr: plomber}
{en: lead}
ex: sh-pliumbuirã saltsãli tra s-hibã ma grei

§ pliumbuit (plĭum-bu-ítŭ) adg pliumbuitã (plĭum-bu-í-tã), pliumbuits (plĭum-bu-ítsĭ), pliumbuiti/pliumbuite (plĭum-bu-í-ti) – ts-li s-ari bãgatã pliumbu; tsi easti acupirit (vulusit) cu pliumbu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn