|
|
bugdan
bugdan (bug-dánŭ) adg bugdanã (bug-dá-nã), bugdanj (bug-dánjĭ), bugdani/bugdane (bug-dá-ni) – tsi easti mushat, pripsit, shi zveltu; livendu, birbu, daitcu, dai, dailjan, pirifan, ciom, pitrit, primtu
{ro: chipeş}
{fr: de belle mine (allure, prestance), d’une beauté impressionnante}
{en: beautiful, good looking, handsome, well made}
ex: bugdanã aleaptã; pirushana, atsea bugdanã (pirifanã); li umplu ea vasili, bugdana-nj (mushata-a mea); amiradz bãrbosh shi tiniri bugdani (feati pirifani shi mushati); oclju di bugdanã
ascutur
ascutur (as-cú-turŭ) (mi) vb I ascuturai (as-cu-tu-ráĭ), ascuturam (as-cu-tu-rámŭ), ascuturatã (as-cu-tu-rá-tã), ascuturari/ascuturare (as-cu-tu-rá-ri) – fac cariva (tsiva) si s-minã ninti-nãpoi tut chirolu, cu pindzeari shi trãdzeari; l-min (lu zgãtsãn) un pom (tra s-lji cadã poamili, frãndzãli); li cur stranjili di pulbiri; anischirsescu casa; scutur, anischirsescu;
(expr:
1: mi-ascuturã di paradz = nj-lja tuts paradzlji;
2: li-ascuturã = moari;
3: nji ti-ascuturi (tu-agioc) = giots, ansari tu-agioc)
{ro: scutura, şterge praful, deretica}
{fr: secouer; épousseter}
{en: shake, dust}
ex: unã eapã durdurã, cari da di mi-ascuturã tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu); dusirã s-ascuturã cucoshlji; ascuturã (anischirseashti, curã, ashteardzi pulbirea) prit casã; mi-ascuturã (mi lja, mi-acatsã, mi fatsi s-treambur) heavra; nji ti-ascuturi (nj-ti duts ansãrindalui ca tu-agioc) tu pãzari; mãni vai ascuturãm (va anischirsim, va curãm casa); ascuturats-vã di neauã
§ ascuturat (as-cu-tu-rátŭ) adg ascuturatã (as-cu-tu-rá-tã), ascuturats (as-cu-tu-rátsĭ), ascuturati/ascuturate (as-cu-tu-rá-ti) – tsi easti minat ninti-nãpoi cu pindzeari shi trãdzeari; (pom) tsi easti minat tra s-cadã poamili; (stranj) tsi easti curat di pulbiri; (casã) tsi easti anischirsitã; scuturat, anischirsit; (fig: ficior (featã, om) ascuturat = ficior (featã, om) zveltu, livendu)
{ro: scuturat, şters de praf, dereticat}
{fr: secoué; épousseté}
{en: shaken, dusted}
ex: la prunlu ascuturat (ascuturat di poami); tinir ascuturat (fig: zveltu); ascuturat (fig: analtu, ndreptu, zveltu) ca bradlu; vilendzã ascuturati (curati di pulbiri cu ascuturarea-a lor)
§ ascutura-ri/ascuturare (as-cu-tu-rá-ri) sf ascuturãri (as-cu-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva s-) ascuturã
{ro: acţiunea de a scutura, de a şterge praful, de a deretica}
{fr: action de secouer; d’épousseter}
{en: action of shaking, of dusting}
ex: merlji vor ascuturari (s-lji fats tra s-cadã mearili cu-ascuturarea)
§ neascu-turat (neas-cu-tu-rátŭ) adg neascuturatã (neas-cu-tu-rá-tã), neascuturats (neas-cu-tu-rátsĭ), neascuturati/neascuturate (neas-cu-tu-rá-ti) – tsi nu easti scuturat
birbu
birbu (bír-bu) sm birghi (bír-ghi) – (mascur) mushat, bugdan, fudul, pirifan, daitcu, dailean, etc. (fig: birbu = un tsi-arãdi lumea; arãditor, minciunos, calpuzan, bãtãhci, marghiol, etc.)
{ro: mascul mândru}
{fr: beau, fier}
{en: proud male}
ex: oili ambãirarã dupã un birbu (pirifan birbec) calesh; agiumsish birbul a hoarãljei (fig: arãditorlu, bãtãhcilu)
§ birbantu (bir-bán-tu) sm, sf(?), adg [birbantã (bir-bán-tã)?], birbantsã (bir-bán-tsã), [birbanti/birbante (bir-bán-ti)?] – un tsi sh-treatsi bana dupã cum u va el, aspartã sh-pãnghioasã, nu dupã cum u caftã nomurli shi arãdzli tinjisiti a alãntor oaminj; bãrbat tsi lu-arãsescu multu muljerli sh-alagã multu cu eali
{ro: berbant, afemeiat}
{fr: libertin, coureur}
{en: libertine, free-thinker, debauched}
§ birbãntlã-chi/birbãntlãche (bir-bãn-tlắ-chi) sf birbãntlãchi (bir-bãn-tlắchĭ) – purtarea, bana di birbantu; ceapcãnlãchi
{ro: libertinaj, corupţie}
{fr: libertinage}
{en: libertinage}
bughdan
bughdan (bugh-dánŭ) adg bughdanã (bugh-dá-nã), bughdanj (bugh-dánjĭ), bughdani/bughdane (bugh-dá-ni) – unã cu bugdan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bugdanciom
ciom (cĭómŭ) adg ciomã (cĭó-mã), cionj (cĭónjĭ), ciomi/ciome (cĭó-mi) – tsi easti zveltu sh-livendu; tsi s-tsãni mari; tsi s-mãreashti; tsi s-cãmãruseashti; bugdan, livendu, pirifan, fudul, daitcu, alãvdos
{ro: mândru, arogant}
{fr: grand, hautain, fier}
{en: arogant, haughty, proud}
ex: tuts mãri, tuts cionj (tsi s-tsãn mãri, pirifanj), cari si s-ducã trã apã?
dai
dai (da-í) adg (mash masculin) (cãtivãrãoarã adv) invar – (om) tsi s-aducheashti cã ari hãri (i ari faptã lucri) trã cari ahãrzeashti s-hibã tinjisit shi alãvdat di dunjai; daitcu, pirifan, alãvdãtor, fudul, tartabes
{ro: mândru, orgolios}
{fr: fier, orgueilleux, hautain}
{en: proud, haughty}
ex: imnã dai (pirifan)
§ daitcu (da-ít-cu) adg daitcã (da-ít-cã), daittsi (da-ít-tsi), daittsi/daittse (da-ít-tsi) – (unã cu dai)
§ dailjan (daĭ-ljĭánŭ) adg dailjanã (daĭ-ljĭá-nã), dailjanj (daĭ-ljĭánjĭ), dailjani/dailjane (daĭ-ljĭá-ni) – pirifan shi mushat; bugdan, scriat, livendu; (fig: dailjanã = tufechi)
{ro: mândru, chipeş}
{fr: fier et beau, de belle prestance}
{en: proud and beautiful}
ex: dailjanili (mushatili, pirifanili) di-armãni; s-featsi daileanã; yinea cu dailjana (fig: tufechea) nanumirea
§ daljan (da-ljĭánŭ) adg daljanã (da-ljĭá-nã), daljanj (da-ljĭánjĭ), daljani/daljane (da-ljĭá-ni) – (unã cu dailjan)
ex: vãtãmash Noti daljanlu (livendul); tsal Costa-atsea daljana (mushata); hits daljani (bugdani, livendi); featã daljanã, iu ti duts?
§ dãilichi/dãiliche (dãĭ-lí-chi) sf dãilichi (dãĭ-líchĭ) – harea tsi-l fatsi pi om si s-aspunã pirifan; dãilãchi, pirifanji, mãreatsã, fuduleatsã, fudulii, fudulichi, fudulãchi
{ro: mândrie, orgoliu}
{fr: fierté, orgueil, suffisance}
{en: pride, haughtiness}
§ dãilãchi/dãilãche (dãĭ-lắ-chi) sf dãilãchi (dãĭ-lắchĭ) – (unã cu dãilichi)
nastur
nastur (nás-turŭ) sm nasturi (nás-turĭ) – cumatã njicã (di-aradã stronghilã ca un parã) faptã di metal (sidefi, os, lemnu, etc.) cu cari s-acatsã stranjili tra s-nu s-disfacã (cu cusearea-a lor pri stranji shi cu tritsearea-a lor prit unã guvã, faptã tut tu stranj); anastur, folã; (fig: nastur (di ficior) = ficior livendu; bugdan di ficior)
{ro: nasture}
{fr: bouton}
{en: bouton}
ex: purta ileca cu-un nastur di asimi; coasi-nj un nastur (unã folã) la mãnicã; am trei nasturi (fig: bugdanj) di ficiori
§ anastur (a-nás-turŭ) sm anasturi (a-nás-turĭ) – (unã cu nastur)
pitrit2
pitrit2 (pi-trítŭ) sm pitrits (pi-trítsĭ) – ghini nviscut, pripsit, pirifan, livendu, fudul, daitcu, dai, ciom, primtu, bugdan
{ro: mândru}
{fr: fier, proprement vêtu}
{en: proud}
platon
platon (pla-tónŭ) adg platonã (pla-tó-nã), platonj (pla-tónjĭ), platoni/platone (pla-tó-ni) – mushat, livendu, pripsit, bugdan, dailjan, etc.
{ro: chipeş}
{fr: beau}
{en: beautiful}
ex: eara un om platon (mushat)