|
|
bugazi/bugaze
bugazi/bugaze (bu-ghá-zi) sf bugãzi (bu-ghắzĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã (analtsã sh-multi ori arãposh); cali strimtã tsi treatsi namisa di doi muntsã; arãstoacã, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã, dirveni, dãrveni
{ro: defileu, strâmtoare}
{fr: défilé, gorge}
{en: mountain pass, gorge}
ex: bugazea-atsea njica di Shacishti easti ma fricoasã di-atsea marea
arãstoacã2
arãstoacã2 (a-rãs-tŭá-cã) sf arãstots (a-rãs-tótsĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã (analtsã sh-multi ori arãposh); cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã; bugazi, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã, dirveni, dãrveni
{ro: defileu, strâmtoare}
{fr: défilé, gorge}
{en: mountain pass, gorge}
ex: s-lj-astalj tu arãstoacã (bugazi, sudã, dirveni)
§ arustoacã2 (a-rus-tŭá-cã) sf arustots (a-rus-tótsĭ) – (unã cu arãstoacã2)
bughazi/bughaze
bughazi/bughaze (bu-ghá-zi) sf bughãzi (bu-ghắzĭ) – unã cu bugazi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bugazicoacã2
coacã2 (cŭá-cã) sf cots (cótsĭ) shi coatsi/coatse (cŭá-tsi) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; curmãturã (shilãturã) tsi talji schinãratlu-a unui munti; curmãturã, shilãturã, shulãtureauã, strimturã, strãmturã, arãstoacã, angusteatsã, bugazi, dirveni
{ro: curmătură care taie creasta unui munte}
{fr: gorge qui coupe l’échine ou la crête d’une montagne}
{en: narrow pass between mountains}
ex: nã trapsim n dzeanã, tu coacã (curmãturã); stearpili ishirã tu coacã
curmãturã1
curmãturã1 (cur-mã-tú-rã) sf curmãturi (cur-mã-túrĭ) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; shilãturã tsi talji schinãratlu-a unui munti; loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã sh-arãposh; shilãturã, shulãtureauã, strimturã, strãmturã, angusteatsã, coacã, dirveni, arãstoacã, bugazi
{ro: curmătură}
{fr: tournant, coude}
{en: bend (of mountain), pass between mountains}
ex: noi aveam discãrcatã tu curmãturã (arãstoacã, bugazi)
dirveni/dirvene
dirveni/dirvene (dir-vé-ni) sf dirvenj (dir-vénjĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã sh-arãposh; cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã; dãrli tsi li da la aestã dirveni (bugazi, arãstoacã) oaminjlji tsi vor s-treacã cu tutiputa; casa shi prohuma iu s-lja aesti dãri; dãrveni; arãstoacã, bugazi, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã; yiumbruchi, yimbruchi, imbruchi, cumerchi, vamã, tarifã
{ro: defileu, strâmtoare; intrare dintr-un fort; vamă}
{fr: détroit; entré d’une place forte ou fortifiée; douane}
{en: mountain pass, fort entrance; toll or customs house}
ex: dirvenjli (bughãzli) s-turchipsescu; fui pãnã la dirveni (yimbruchi, vamã); plãtii dirveni (dari) cãt nu featsi
§ dãrveni/dãrvene (dãr-vé-ni) sf dãrvenj (dãr-vénjĭ) – (unã cu dirveni)
ex: sh-ari nã dãrveni (unã prohumã iu s-lja dãrli di treatsiri bugazea)
§ dirvingi (dir-vin-gí) sm dirvingeadz (dir-vin-gĭádzĭ) – omlu tsi-aveaglji dirvenea; omlu tsi-adunã dãrli di la oaminjlji tsi vor s-treacã bugazea
{ro: gardian de la “dirveni”; vameş}
{fr: gardien d’une “dirveni”; douanier}
{en: guard (“dirveni”); customs officer}
ex: dirvingeadzlji-l loarã; n-acãtsarã dirvingeadzlji
§ dirven-aga (dir-vén-a-gá) sm dirven-agadz (dir-vén-a-gádzĭ) – caplu-a dirvingeadzlor tsi-aveaglji dirvenea sh-adunã dãrli
{ro: căpitanul “dervenei”}
{fr: capitaine des défilés}
{en: guards commander}
ex: dirven-agadzlji fãtsea tsi vrea
ngustu2
ngustu2 (ngús-tu) adg ngustã (ngús-tã), ngushtsã (ngúsh-tsã), ngusti/nguste (ngús-ti) – tsi ari unã lãrdzimi multu ma njicã di cãt lipsea s-aibã di-aradã (cãndu-lj fãtsem biani cu lundzimea tsi u-ari); tsi easti strimtu (nu largu); (loc) tsi easti stres (njic) trã lucrul tsi s-aflã bãgat nãuntru; angustu, strimtu, strãmtu, stres, suptsãri
{ro: îngust}
{fr: étroit}
{en: narrow}
ex: udaea eara njicã shi ngustã di mizi puteai s-ti-anvãrteshti; nj-feci stranjili ngusti (strimti); fustanea lj-easti ngustã (strimtã); pãputsãli-nj suntu ngusti (strimti); traplu eara ngustu (valea eara strimtã)
§ angustu2 (an-gús-tu) adg angustã (an-gús-tã), angushtsã (an-gúsh-tsã), angus-ti/anguste (an-gús-ti) – (unã cu ngustu2)
§ ngusteatsã (ngus-teá-tsã) sf ngustets (ngus-tétsĭ) –
1: harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã angustu (strimtu);
2: vali strimtã shi lungã (multi ori cu mãrdzinj arãpoasi); loc strimtu, ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã; cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã di-unã parti sh-di-alantã; ngustimi, angusteatsã, angustimi, strimturã, strãmturã; arãstoacã, bugazi, sudã, dirveni, dãrveni; (fig: angusteatsã = catastisea (strimtura) tu cari s-aflã cariva tsi easti tu mari ananghi)
{ro: îngustime}
{fr: étroitesse; défilé}
{en: narrowness; gorge, mountain pass}
§ ngustimi/ngustime (ngus-tí-mi) sf ngustinj (ngus-tínjĭ) – (unã cu ngusteatsã)
ex: di ngustimea-a cãrariljei, mizi putea s-imnã doi inshi; cu casili aesti him tu ngustimi (fig: strimturã); mi-aflã tu ngustimi (fig: strimturã), nu pot s-lji tornu zborlu; tu mari ngustimi agiumsirã
§ angusteatsã (an-gus-teá-tsã) sf angustets (an-gus-tétsĭ) – (unã cu ngusteatsã)
ex: trets prit angusteatsa (strimtura) a arãului; angusteatsã (strimtura) di dirveni; oaspili s-cunoashti tru angusteatsã (fig: strimturã, cãndu ai ananghi)
§ angustimi/angustime (an-gus-tí-mi) sf angustinj (an-gus-tínjĭ) – (unã cu ngusteatsã)
§ ngustedz2 (ngus-tédzŭ) (mi) vb I ngustai (ngus-táĭ), ngustam (ngus-támŭ), ngustatã (ngus-tá-tã), ngustari/ngustare (ngus-tá-ri) – fac un lucru s-hibã (ma) strimtu (ma ngustu, s-nu hibã sh-ahãntu largu); njicshuredz lãrdzimea-a unui lucru; angustedz, strimtedz, stringu
shilãturã
shilãturã (shi-lã-tú-rã) sf shilãturi (shi-lã-túrĭ) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; cali (cãrari) tsi treatsi (dishcljidzãturã tsi s-fatsi) namisa di doi muntsã; shulãtureauã, curmãturã, strimturã, strãmturã, angusteatsã, arãstoacã, bugazi, coacã
{ro: curmătură; potecă între doi munţi, trecătoare}
{fr: courbure en bas dans la crête d’une montagne; passage entre deux montagnes}
{en: bend downwards in a mountain ridge; narrow passage between two mountains}
ex: cãnd serli-angan tu shilãturi shi sãrmu-a mea cupii
§ shulãtureauã (shĭu-lã-tu-reá-uã) sf shulãturei (shĭu-lã-tu-réĭ) – (unã cu shilãturã)
strimtu1
strimtu1 (strím-tu) adg strimtã (strím-tã), strimtsã (strím-tsã), strimti/strimte (strím-ti) – tsi ari unã lãrdzimi ma njicã di cãt atsea tsi lipsea s-aibã di-aradã (cãndu-lj fãtsem biani cu lundzimea tsi u-ari); tsi easti ngustu (nu largu); (loc) tsi easti stres (njic) trã lucrul tsi s-aflã bãgat nãuntru; nstrimtu, strãmtu, angustu, ngustu, stres, suptsãri;
(expr: strimti; stranji strimti = stranji strimti ca-atseali dit Ivropi, stranji ivrupineshti)
{ro: îngust, strâns}
{fr: étroit, serré}
{en: narrow, tight}
ex: calea easti strimtã (ngustã); stranjlu lj-easti strimtu (lj-easti ngustu, njic, nu lu ncapi); atselj suldats shed strimtsã (stresh, adunats stog) cu mari fricã; budzãli strimti (streasi); cu inima strimtã (streasã); intrã tu stranji strimti
(expr: stranji ivrupineshti); s-bãgã tu strimti
(expr: stranji ivrupineshti)
§ nstrimtu (nstrím-tu) adg nstrimtã (nstrím-tã), nstrimtsã (nstrím-tsã), nstrimti/nstrimte (nstrím-ti) – (unã cu strimtu1)
ex: lj-suntu nstrimti (lj-suntu njits, lu stringu) pãputsãli
§ strãmtu1 (strắm-tu) adg strãmtã (strắm-tã), strãmtsã (strắm-tsã), strãmti/strãmte (strắm-ti) – (unã cu strimtu1)
ex: tu un ubor strãmtu
§ strimtedz (strim-tédzŭ) (mi) vb I strimtai (strim-táĭ), strimtam (strim-támŭ), strimtatã (strim-tá-tã), strimtari/strimtare (strim-tá-ri) – fac un lucru s-hibã (ma) strimtu (ma ngustu, ma suptsãri, s-nu hibã sh-ahãntu largu); njicshuredz lãrdzimea-a unui lucru; ãl fac s-hibã ma stres; angustedz, ngustedz
{ro: îngusta}
{fr: rétrécir, resserrer}
{en: narrow}
ex: strimteadzã-nj (fã-nj-lu ma strimtu) stranjlu; lj-strimtã mãnica di la stranj; cãljurli si strimtarã (ngustarã) tu-atsel loc
§ strimtat (strim-tátŭ) adg strimtatã (strim-tá-tã), strimtats (strim-tátsĭ), strimtati/strimtate (strim-tá-ti) – tsi s-ari faptu ma strimtu; angustat, ngustat
{ro: îngustat}
{fr: rétréci, resserré}
{en: narrowed}
§ strimtari/strimtare (strim-tá-ri) sf strimtãri (strim-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si strimteadzã tsiva; angustari, ngustari
sudã
sudã (sú-dhã) sf sudi/sude (sú-dhi) shi sudz (súdzĭ) –
1: cali strimtã tsi treatsi namisa di doi muntsã-analtsã; arãstoacã, bugazi, strimturã, strãmturã, angusteatsã, dirveni, dãrveni;
2: loc (padi) tsi s-aflã ma nghios di locurli di deavãrliga; hambilunã, batã
{ro: căldare geografică, trecătoare (la munte), depresiune (la munte)}
{fr: gorge, pas, détroit; dépression géographique}
{en: (mountain) pass, gorge; dip (of ground)}
ex: aurlãm caljlji tu sudã, nã turnãm la vasi