DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bufcã

bufcã (búf-cã) sf bufchi/bufche (búf-chi) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, fundã, tufã, ciuciulã, ciuciulcã (fig: bufchi/bufche = lucruri di njicã simasii; lucruri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; pufchi, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, chirãturi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, shahlamari, zacati, zãcãturi)
{ro: moţ, creastă}
{fr: aigrette, houppe}
{en: crest (of bird), tuft}
ex: gãljinã cu bufcã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuculj2

cuculj2 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita (bufca) di la zãrculã (cuculã); ciuciulã, ciuciulcã, fundã, tufã, bufcã;
(expr: cuculj di sfurlã = umflãtura di la capitlu di nsus a unei sfurlã)
{ro: moţ, creastă, vârf de glugă}
{fr: huppe, bout du capuchon}
{en: tuft, crest (of bird)}
ex: pulj cu cuculj; gãljinjli aesti suntu cu cuculj pri cap; s-avea ascumtã tu cuculjlu-a zãrculãljei

§ cuculjat (cu-cu-ljĭátŭ) adg cuculjatã (cu-cu-ljĭá-tã), cuculjats (cu-cu-ljĭátsĭ), cuculjati/cuculjate (cu-cu-ljĭá-ti) – tsi easti cu cuculj
{ro: moţat, cu creastă}
{fr: avec huppe, (capuchon) avec bout}
{en: with tuft, with crest}
ex: gãljina-atsea cuculjata; doi pulj cuculjats; peanili cuculjati; sfurlã cuculjatã

§ ciuciulã2 (cĭu-cĭú-lã) sf ciuciuli/ciuciule (cĭu-cĭú-li) – (unã cu cuculj2)
ex: dã-nj nã ciuciulã (bufcã, cuculj) trã zãrculã

§ ciuciulcã (cĭu-cĭúl-cã) sf ciuciultsi/ciuciultse (cĭu-cĭúl-tsi) – (unã cu ciuciulã2)

§ cuculã (cu-cú-lã) sf cuculi/cucule (cu-cú-li) – unã soi di cãciulã (di adimtu, pustavi, pãndzã, etc.) tsi s-adavgã la gulirlu-a paltolui tra si s-bagã pristi cap cãndu da ploai (shi s-nu s-udã perlu i caplu-a omlui); capishonã, cãpush, zãrculã, culari
{ro: capişon, glugă}
{fr: capuchon}
{en: hood}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fundã

fundã (fún-dã) sf fundi/funde (fún-di) shi fundzã (fún-dzã) –1: nod adrat dit unã panglicã di pãndzã i mitasi (mari sh-mushat ca areapitili-a unui flitur) tra sã stulseascã unã capelã (unã fustani, cutia tu cari s-aflã unã doarã, etc.); fljongu, fhiongu, fiongu;
2: ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, tufã, ciuciulã, ciuciulcã, bufcã;
(expr: lucri cu fundi = mintituri)
{ro: fundă; moţ, creastă}
{fr: gland; aigrette, houppe}
{en: bow (of ribbon), tassel; crest (of bird), tuft}
ex: ari unã fundã aspindzuratã; lai Daileani, lai fundã (fljongu) mari; ts-alãsash fundã (tufã, ciuciulã) pri frãmti; poartã nã cãciulã cu fundã; purta fesa fãrã fundã

§ fundanelã (fun-da-né-lã) sf fundaneli/fundanele (fun-da-né-li) – fundã (panglicã) ma njicã tsi s-bagã di-aradã pristi unã aranã
{ro: panglică medicinală}
{fr: ruban medicinal}
{en: medical tape, ribbon}
ex: lj-dishcljisi nã fundanelã la cicior

§ fljongu (fljĭón-gu) sn fljonguri (fljĭón-gurĭ) – nod adrat dit unã panglicã di pãndzã i mitasi (mari sh-mushat) tra sã stulseascã cutia tu cari s-aflã bãgatã unã doarã (capelã, fustani, etc.); fiongu, fhiongu, fundã
{ro: fiong, fundă}
{fr: boufette, pompon, rosette}
{en: bow (of ribbon), rosette, pompon, tuft}

§ fhiongu (fhĭón-gu) sn fhionguri (fhĭón-gurĭ) – (unã cu fljongu)
ex: shimii ligatã cu fhiongu

§ fiongu (fĭón-gu) sn fionguri (fĭón-gurĭ) – (unã cu fljongu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giufcã

giufcã (gĭúf-cã) sf giuftsi/giuftse (gĭúf-tsi) – unã tufã di peani, icã unã parti cãrnoasã tsi s-aflã la ndauã turlii di pulj (ca cucotlu bunãoarã) tu partea di nsus a caplui (di-aradã aroshi sh-cu dintsã ca un cheaptini); creastã, cresã
{ro: creastă (de cocoş)}
{fr: crête (de coq)}
{en: crest (of bird)}

§ giugiufcã (gĭú-gĭúf-cã) sf giugiufchi/giugiufche (gĭú-gĭúf-chi) shi giugiuftsi/giugiuftse (gĭú-gĭúf-tsi) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); tufã, cuculj, fundã, ciuciulã, ciuciulcã, bufcã
{ro: moţ, creastă (pasăre)}
{fr: aigrette, houppe}
{en: crest (of bird), tuft}
ex: giugiufchi di mãrdzeali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tufã2

tufã2 (tú-fã) sf tufi/tufe (tú-fi) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, fundã, ciuciulã, ciuciulcã, giugiufcã, bufcã
{ro: moţ, creastă}
{fr: aigrette, houppe}
{en: crest (of bird), tuft}
ex: lu nciupã di tufã (ciuciulã); s-anciuparã doilji di tufã (bufcã); s-acãtsarã, fratili-a meu, di tufã (cuculj); s-anciupã, ore frãtic, doilji di tufã (ciuliili di per) shi dã un, dã alantu; tsã lu-anciupã lamnja di tufã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã