DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãrcudii

bãrcudii (bãr-cu-díĭ) sf pl – lucri di njicã simasii; lucri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; zboarã goali; curcufeli, curcufexali, curnufexali, chirturi, cãpãchi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, bufchi, pufchi, shahlamari, zacati, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: nimicuri, fleacuri}
{fr: bagatelles}
{en: bagatelles}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bufar

bufar (bu-fárŭ) sm bufari (bu-fárĭ) – apanghiu (faptu di scãnduri, purtets, ligãrei, etc.) tu cari s-tsãn di-aradã pricili di ningã casa-a omlui (ca, bunãoarã, gãljinjli, cãnjlji, cãprili, portsãlj, etc.); cumas, cumash, cusher, cuteatsã, cocinã, cãsistrã
{ro: coteţ, cocină}
{fr: poulailler; étable; abri de verge où un animal peut reposer}
{en: hen house; cattle-shed; cattle shelter made of switches}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buf

buf (búfŭ) sm buhi (búhĭ) – ma marli pulj di mpradã di noapti, tsi bãneadzã cu-avinarea di njits prici di pri loc, cu caplu shi cu ocljilj mãri; bufã, buhã; (fig: buf = (i) prostu, hazo, tivichel, glar, etc.; (ii) orbu)
{ro: bufniţă}
{fr: hibou}
{en: owl}
ex: tu cheari doarmi buflu alãvdat; vulturlu scoati buf, shi buflu vultur niscãntiori; casili-a lor suntu surpuri, mash buflu shadi tu nãsi; mari buf (fig: glar) hii; cap di buf; s-adunarã ornjilj tuts, di bãgarã buflu cap

§ bufã (bú-fã) sf bufi/bufe (bú-fi) – (unã cu buf)
ex: bufa nu veadi dzua; ca s-yinã bufa (fig: tsi undzeashti cu-unã bufã; glara) di ursã

§ buhã (bú-hã) sf buhi/buhe (bú-hi) – (unã cu buf)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bufcã

bufcã (búf-cã) sf bufchi/bufche (búf-chi) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, fundã, tufã, ciuciulã, ciuciulcã (fig: bufchi/bufche = lucruri di njicã simasii; lucruri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; pufchi, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, chirãturi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, shahlamari, zacati, zãcãturi)
{ro: moţ, creastă}
{fr: aigrette, houppe}
{en: crest (of bird), tuft}
ex: gãljinã cu buf

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

burbufeatã

burbufeatã (bur-bu-feá-tã) sf burbufeati/burbufeate (bur-bu-feá-ti) – arburi dit locurli cãlduroasi ali Turchii, cu frãndzãli tsi sh-u-aduc cu-atseali di vãscu (vescu) sh-cu lãludz aroshi
{ro: arbore cu frunze ce seamănă cu frunzele de vâsc şi face flori roşii}
{fr: arbre aux feuilles semblables à celles du lierre et aux fleurs rouges}
{en: tree with leaves resembling the ivy leaves and making red flowers}
ex: iu creashti pomlu burbufeatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buval

buval (bú-valŭ) sm, sf buvalã (bú-va-lã), buvalj (bú-valjĭ), buva-li/buvale (bú-va-li) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu boulu (vaca), cu truplu ma zveltu, cu perlu di pi cheali albu i lai, ascur shi arehav, shi coarnili shutsãti ca neali sh-turnati cãtrã nãpoi; buvul, bivul; (fig:
1: buval = om aplo tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi, niciuplit, nipilichisit, om di la oi; expr:
2: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni)
{ro: bivol}
{fr: buffle}
{en: (water) buffalo}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angucitoari: cireaplu); veadi sum un arburi doi buvalj friptsã tu sulã; unã ursã cãt un buval

§ buvul (bú-vulŭ) sm, sf buvulã (bú-vu-lã), buvulj (bú-vuljĭ), buvuli/bu-vule (bú-vu-li) – (unã cu buval)
ex: ti tãvãlish ca buvulu

§ bivul (bí-vulŭ) sm, sf bivulã (bi-vu-lã), bivulj (bí-vuljĭ), bivuli/bivuli (bí-vu-li) – (unã cu buval)
ex: canda li-ari pultãrli di bivul

§ buvãlitsã (bu-vã-lí-tsã) sf buvãlitsã (bu-vã-lí-tsã) – feamina (vaca) di buval; buvulitsã, bivulitsã;
(expr: mi fac buvãlitsã = mi ngrash multu)
{ro: bivol}
{fr: bufflone}
{en: (water) buffalo cow}

§ buvulitsã (bu-vu-lí-tsã) sf buvulitsã (bu-vu-lí-tsã) – (unã cu buvãlitsã)
ex: vãcarlu adusi buvulitsãli ntardu; s-featsi unã buvulitsã (fig: muljari multu groasã; si ngrushe multu)

§ bivu-litsã (bi-vu-lí-tsã) sf bivulitsã (bi-vu-lí-tsã) (unã cu buvãlitsã)
ex: bivulitsa ari lapti gros

§ buvãlici (bu-vã-lícĭŭ) sm, sf buvãli-ci/buvãlice (bu-vã-lí-ci), buvãlici (bu-vã-lícĭ), buvãlici/buvãlice (bu-vã-lí-ci) – buval njic; yitsãl di buval

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cher

cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

colja-mbolja

colja-mbolja (có-ljĭam-bó-ljĭa) invar – lucri di njicã simasii; lucri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; zboarã goali; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, chirturi, cãpãchi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, bufchi, pufchi, shahlamari, zacati, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, etc.;
(expr: colja-mbolja, Yeani cushuri! = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-fatsi oaspi diunãoarã, cu tutã dunjaua, ashi dinapandiha, tri lucri di njicã simasii, lucri di njicã tinjii)
{ro: nimicuri, fleacuri}
{fr: vétiles, sornettes}
{en: trifles, bagatelles}
ex: tsi ari trã vindeari?, e, colja-mbolja; tsi dzãtsi, lai?, e, colja-mbolja (tsiva, mash curcufeli, chirãturi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã