DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bueauã

bueauã (bu-ĭá-ŭã) sf buei (bu-ĭéĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru (tsi poati si s-veadã dupã soea di lunjinã tsi cadi pi el); luguria cu cari s-vãpseashti un lucru tra s-lji s-alãxeascã hroma; luguria tsi-sh bagã muljerli pri fatsã i unglji tra s-aspunã ma mushati; hromã, vãfii, rengã, renghi; arushatsã, fcheasidi, mãzeauã, mãzii, ucnã;
(expr:
1: ca bueauã = taxirati, bileauã;
2: bueaua-a loclui = galbin;
3: bueauã di = mãratlu di; boi;
4: dau cu bueauã = buisescu, vãpsescu;
5: molj tu noauãdzatsinoauã di buei = bag dinãpoi, aurlu, arushinedz)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, fard, teinture}
{en: color, face make-up, paint}
ex: es lilici cu buei; nu-i bunã bueaua cu cari buisim oauãli; cãlugreauã ca bueauã
(expr: mplinã di bileadz, di taxirãts); sh-deadi cu bueauã
(expr: s-vãpsi, sh-deadi cu fcheasidi, cu mãzeauã); ded bueauã a casãljei
(expr: vãpsii casa); tu noauãdzãtsinoauã di buei u mulje
(expr: u bãgã dinãpoi, u rizilipsi, u-arushinã); u, bueauã di ficior
(expr: u, mãratlu di ficior), muri; u, bueaua s-vã batã
(expr: s-cadã taxirãtsli, ghiderli pri voi)

§ boi2/boe (bó-i) sf boi (bóĭ) shi boiuri (bó-ĭurĭ) – (unã cu bueauã)
ex: pãdurea, cu boili (bueili) tuti s-chindiseashti; sh-adrã fatsa cu boi
(expr: sh-deadi cu fcheadisi); boiurli (bueili) cu cari da mururli; nj-adusi tata dit Vlãhii unã cutii cu boi (buei); boea-a loclui
(expr: galbin) s-featsi

§ buisescu (bu-i-sés-cu) (mi) vb IV buisii (bu-i-síĭ), buiseam (bu-i-seámŭ), buisitã (bu-i-sí-tã), buisiri/buisire (bu-i-sí-ri) – (cu-unã fãrci di buisiri icã cu asprucuchiri) acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di bueauã (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); dau cu bueauã un lucru (stizmã, pãndzã, etc.); vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: mi buisescu = jilescu;
2: l-buisescu = (i) lu rizilipsescu; (ii) l-curbisescu, l-stuhinedz, l-distihipsescu, etc.; (iii) lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: colora, vopsi, picta}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãfii/vãfie

vãfii/vãfie (vã-fí-i) sf vãfii (vã-fíĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru; luguria cu cari s-buiseashti un lucru tra s-lj-alãxeascã hroma; hromã, bueauã, rengã, renghi;
(expr: ãlj bag vãfia = lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, teinture, teinte}
{en: color, paint}
ex: bagã-lj vãfia
(expr: apãrãtsea-u sh-fudz)

§ vãpsescu (vãp-sés-cu) (mi) vb IV vãpsii (vãp-síĭ), vãpseam (vãp-seámŭ), vãpsitã (vãp-sí-tã), vãpsiri/vãpsire (vãp-sí-ri) – acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di vãfii (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); buisescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: l-vãpsescu = (i) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; lji nvirinedz bana cu-atseali tsi-l fac s-patã; l-curbisescu, l-stuhinedz, etc.); (ii) nj-arãd di el, l-rizilipsescu; (iii) alasã-l s-fugã, s-lu lja neclu!;
2: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = ma s-nu-ai tuti-atseali tsi tsã lipsescu, nu va pots s-lu fats un lucru)
{ro: colora, vopsi, picta}
{fr: colorer, colorier; teindre, peindre}
{en: color, dye, paint}
ex: nveasta vãpsi (buisi) lãna; vãpsim (buisim) vilendzã; vãpseashti ghini bueagilu iu ded shiaclu; stizmili suntu vãpsiti lãi, c-acshi vru muma ma ghini; vãpsea-l!
(expr: alasã-l s-fugã, s-lu lja neclu!)

§ vãpsit (vãp-sítŭ) adg vãpsitã (vãp-sí-tã), vãpsits (vãp-sítsĭ), vãpsi-ti/vãpsite (vãp-sí-ti) – tsi easti acupirit cu-un petur di bueauã; dat cu bueauã; buisit, azvistusit, chindrisit, chindisit, zugrãfsit, zugrãpsit, cundiljat
{ro: colorat, vopsit, pictat}
{fr: coloré, colorié; teint, peint}
{en: colored, dyed, painted}
ex: lãpudzli suntu vãpsiti (buisiti); vãpsita
(expr: mãrata) mumã!; chirdu vãpsitlu-lj
(expr: curbisitlu-lj di) tatã; ascultã vãpsitlu
(expr: nvirinatlu) grai a meu; un vãpsit
(expr: curbisit) di yis tsi-nj vidzui asarnoaptea; yisili vãpsiti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn