|
|
budin
RO:vierme de mătase … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:30477>2014-05-14 22:31:01.954554 »
budin
budin (bu-dínŭ) sm budinj (bu-dínjĭ) – insecta (bubuliclu) tsi fatsi mitasea; yermu di mitasi; (fig: budin = omlu tsi lu-ariseashti si sta tut chirolu ncljis ãn casã)
{ro: vierme de mătase}
{fr: ver à soie}
{en: silkworm}
§ bubã2 (bú-bã) sf bubi/bube (bú-bi) – lunjida-a budinlui (a yermului di mitasi)
{ro: larva gândacului de mătase}
{fr: ver à soie}
{en: silkworm}
ex: nj-muri buba
bishicã3
bishicã3 (bi-shí-cã) sf bishits (bi-shítsĭ) – “casa” di mitasi tu cari shadi ncljis budinlu (yermul di mitasi) nãinti ca s-azboairã nafoarã dit nãsã ca unã mulitsã; cuculj, gugosh, gugoashi
{ro: cocon}
{fr: cocon}
{en: cocoon}
brisimi/brisime
brisimi/brisime (bri-sí-mi) sf brisinj (bri-sínjĭ) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis budinlu (yermul) di mitasi (dupã tsi eara lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari si scot hirili dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, fustãnj, cãmesh, etc.; hir shutsãt di mãtasi; brãsimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, mãtasi, mitasi, mitaxi, sirmã, santacrutã, burungicã, burungichi, gron
{ro: fir de mătase}
{fr: fil de soie; soie torse}
{en: silk thread}
ex: hir galbin di brisimi
§ brishimi/brishime (bri-shí-mi) sf brishinj (bri-shínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: oaea aestã ari perlu di lãnã ca di brishimi
§ ibrishimi/ibrishime (i-bri-shí-mi) sf ibrishinj (i-bri-shínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: u cos cu ibrishimi tra s-nu s-discoasã
§ brãsimi/brãsime (brã-sí-mi) sf brãsinj (brã-sínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: zvon di brãsimi
§ ibrãsimi/ibrãsime (i-brã-sí-mi) sf ibrãsinj (i-brã-sínjĭ) – (unã cu brisimi)
burungicã
burungicã (bu-run-gí-cã) sf burungitsi/burungitse (bu-run-gí-tsi) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis yermul (budinlu) di mãtasi (dupã tsi easti lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur); pãndza tsi s-fatsi dit aesti hiri, mushatã sh-vãrtoasã, trã zãvoani, cãmesh, fustãnj, etc.; burangicã, birungicã, burungichi, mitasi, mitaxi, mãtasi, sirmã, santacrutã, brãsimi, brisimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, gron
{ro: fir de borangic, de mătase}
{fr: soie, fil de soie qu’on retire de cocon; soie filée}
{en: silk; silk thread}
ex: cãmeasha burungicã (di mãtasi) lj-yinea multu ghini
§ burangicã (bu-ran-gí-cã) sf burangitsi/burangitse (bu-ran-gí-tsi) – (unã cu burungicã)
ex: purta un zãvon di burangicã
§ birungicã (bi-run-gí-cã) sf birungitsi/birungitse (bi-run-gí-tsi) – (unã cu burungicã)
ex: sã nviscu cu cãmeasha birungicã (di mãtasi); lj-feci cãmeashi di birungicã
§ burungichi/burungiche (bu-run-gí-chi) sf burungitsi/bu-rungitse (bu-run-gí-tsi) – (unã cu burungicã)
cearnicean
cearnicean (cĭar-ní-cĭanŭ) sm cearniceanj (cĭar-ní-cĭanjĭ) – pom tsi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari icã mardzina di cãljuri, cu truplu ndreptu cari s-disfatsi di la njicã nãltsimi shi ari coaja cripatã, cu frãndzã ufilisiti ca hranã trã budinj (yernji di mitasi), cu fructi njits, adunati ma multi tru un loc; cirnici, cernici, cirici, mureauã, dud
{ro: dud}
{fr: mûrier}
{en: mulberry tree}
§ cirnici1 (cir-nícĭŭ) sm cirnici (cir-nícĭ) – (unã cu cearnicean)
§ cernici1 (cer-nícĭŭ) sm cernici (cer-nícĭ) – (unã cu cearnicean)
§ cirici1 (ci-rícĭŭ) sm cirici (ci-rícĭ) – (unã cu cearnicean)
ex: frãndzãli-a ciricilor suntu hrana-a yernjilor di mitasi
§ cearniceanã (cĭar-ní-cĭa-nã) sf cearniceani/cearniceane (cĭar-ní-cĭa-ni) – yimisha datã di pomlu cearnicean, cãrnoasã shi mplinã di simintsã njits, di hromã albã, aroshi i lai (tsi sh-u-aduc multu cu amura); cirnici, cernici, cirici, tseritsã, amurã, murã, dudã; (fig: cearniceanã (adg) = lai ca unã cearniceanã)
{ro: dudă; mură}
{fr: mûre}
{en: mulberry; blackberry}
§ cirnici2/cirnice (cir-ní-ci) sf cirnici/cirnice (cir-ní-ci) – (unã cu cearniceanã)
ex: gura lilici shi inima cirnici (fig: lai ca cirnicea, amura)
§ cernici2/cernice (cer-ní-ci) sf cernici/cernice (cir-ní-ci) – (unã cu cearniceanã)
§ cirici2/cirice (ci-rí-ci) sf cirici/cirice (ci-rí-ci) – (unã cu cearniceanã)
§ tseritsã (tse-rí-tsã) sf tseritsã (tse-rí-tsã) – (unã cu cearniceanã)
dud2
dud2 (dúdŭ) sm dudz (dúdzĭ) – pom tsi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari icã mardzina di cãljuri, cu truplu ndreptu cari s-disfatsi di la njicã nãltsimi shi ari coaja cripatã, cu frãndzã ufilisiti ca hranã trã budinj (yernji di mitasi), cu fructi njits, adunati ma multi tru un loc, cãrnoasi shi mplini di simintsã njits, di hromã albã, aroshi i lai (tsi sh-u-aduc multu cu amura); mureauã, cearnicean, cirnici, cernici, cirici
{ro: dud}
{fr: mûrier}
{en: mulberry tree}
§ dudã (dú-dã) sf dudi/dude (dú-di) – yimisha faptã di pomlu dud; amurã, murã, mãnazi, manazi, cearniceanã, cirnici, cernici, cirici
{ro: dudă}
{fr: mûre}
{en: mulberry}
mãtasi/mãtase
mãtasi/mãtase (mã-tá-si) sf mãtãsi (mã-tắsĭ) shi mãtãsuri (mã-tắ-surĭ) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis yermul di mãtasi (budinlu), dupã tsi easti lunjidã (bubã) sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, cãmesh, fustãnj, etc.; mitasi, mitaxi, sirmã, santacrutã, brãsimi, brisimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, burungicã, burungichi, gron;
(expr: mãtasi; yermu di mãtasi; simintsã di mãtasi = insectã (yeatsã, bubulic) cari, dupã tsi easi dit ou shi bãneadzã un chiro ca lunjidã, sã ncljidi tu-un cuculj faptu dit hiri di mitasi; budin)
{ro: mătase}
{fr: soie}
{en: silk}
ex: poala-lj di mãtasi; ntsirnat hiu cu sitã di mãtasi; tora ti Pashti sh-featsi nã fustani di mãtasi; va s-bag estan mãtasi
(expr: yernji di mãtasi); eara sh-un cal cu perlu ca mãtasea
§ mitasi/mitase (mi-tá-si) sf mitãsi (mi-tắsĭ) shi mitãsuri (mi-tắ-surĭ) – (unã cu mãtasi)
ex: li mbairã tu-un hir di mitasi; nvitsatã di pri bumbacuri shi di pri mitãsuri
§ mitaxi/mitaxe (mi-tác-si) sf mitãxi (mi-tắc-si) shi mitãxuri (mi-tắc-surĭ) – (unã cu mãtasi)
§ mãtãsos (mã-tã-sósŭ) adg mãtãsoasã (mã-tã-sŭá-sã), mãtãsosh (mã-tã-sóshĭ), mãtãsoasi/mãtãsoase (mã-tã-sŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu mãtasea; tsi easti faptu di mãtasi; ca mãtasi
{ro: mătăsos}
{fr: de soie, comme la soie}
{en: like silk, of silk}
ex: ari perlu mãtãsos (ca di mãtasi); lãna arudã ari hirlu mãtãsos
mureauã
mureauã (mu-reá-ŭã) sf murei (mu-réĭ) – pom tsi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari icã mardzina di cãljuri, cu truplu ndreptu cari s-disfatsi di la njicã nãltsimi shi ari coaja cripatã, cu frãndzã ufilisiti ca hranã trã budinj (yernji di mitasi), cu fructi njits, adunati ma multi tru un loc; yimisha faptã di-aestu pom, cãrnoasã shi mplinã di simintsã njits, di hromã albã, aroshi i lai (tsi sh-u-adutsi multu cu amura); dud/dudã, cearnicean/cearniceanã, cirnici, cernici, cirici
{ro: dud}
{fr: mûrier}
{en: mulberry tree}
§ murã2 (mú-rã) sf muri/mure (mú-ri) – yimisha faptã di mureauã (tsi sh-u-adutsi multu cu aznjura, znjura, cãpinca); amurã, mãnazi, manazi, dudã, cearniceanã, cirnici, cernici, cirici, tseritsã
{ro: dudă}
{fr: mûre}
{en: mulberry}
ex: curã sãndzi lai ca mura
§ amurã2 (a-mú-rã) sf amuri/amure (a-mú-ri) – (unã cu murã2)
santacrutã
santacrutã (san-ta-crú-tã) sf santacruti/santacrute (san-ta-crú-ti) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis yermul di mãtasi (budinlu, dupã tsi easti lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, cãmesh, fustãnj, etc.; mitasi, mitaxi, mãtasi, sirmã, brãsimi, brisimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, burungicã, burungichi, gron
{ro: mătase}
{fr: soie}
{en: silk}
sirmã1
sirmã1 (sír-mã) sf sirmati/sirmate (sír-ma-ti) shi sirmuri (sír-nurĭ) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis budinlu (yermul di mãtasi, dupã tsi easti lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, cãmesh, fustãnj, etc.; mitasi, mitaxi, mãtasi, santacrutã, brãsimi, brisimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, burungicã, burungichi, gron
{ro: mătase}
{fr: soie}
{en: silk}
ex: turtsea sirmã (mãtasi); sh-ashtirdzea frãmtea cu-unã shimii di sirmã (mãtasi); va-nj ti nvescu tut tu sirmuri (stranji di mãtasi); purta cãmeashi di sirmã
§ silimii/silimie (si-li-mí-i) sf silimii (si-li-míĭ) – unã soi di tsãsãturã di sirmã cu verdzã di hiri
{ro: ţesătură de mătase}
{fr: tissu de soie rayé}
{en: silk material}
ex: lj-featsi nã fustani di silimii